70 matches
-
semnalate de indicația Cédez (7 prezențe în 57 de măsuri), asigură fluența discursului în contextul unei construcții formale discontinue, care probează juxtapunerea unor variate episoade tematice în maniera tehnicii de anexare specifică secvențelor cinematografice. De asemenea, frecventele modificări ale indicelui agogic, inserate adeseori la distanțe extrem de reduse (2 măsuri), dețin o funcție structurală în procesul de delimitare a secțiunilor micro-formale. La nivel interpretativ, respectarea cu strictețe a acestor indicații metronomice reprezintă condiția esențială în evidențierea configurației arhitecturale. Circumstanța poliritmică expusă în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unei strategii compoziționale ce proiectează mișcările acestor trei viziuni într-o acumulare tensională progresivă. Permanenta instabilitate a juxtapunerii de imagini aparținând viziunii conceptuale, se va reflecta în libertatea improvizatorică ce derivă cu predominanță din flexibilitatea tempo ului (25 de indicații agogice în 97 de măsuri), asociată unui registru extrem de variat al formulelor ritmice. Ideea de mișcare, definită ca principal obiectiv al acestei intenții compoziționale, apare difuzată printr-o accentuată tendință a discursului de a crea un efect sonor compact, o imagine
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
evoluției sonore, asociate unei tendințe accentuate de extindere a ambitusului reprezintă un factor decisiv în procesul de circumscriere a subunităților componente. Apariția secțiunii centrale aduce o ipostază elocventă ce reflectă una dintre trăsăturile definitorii ale stilului debussyist, în care indicațiile agogice tradiționale apar completate sau uneori chiar substituite de expresii sugestive, precum Capricieux et souple (capricios și suplu), demonstrând preocuparea meticuloasă a compozitorului de a-și face explicite intențiile. Astfel, se obține facilitarea procesului parcurs de auditor în sensul decodificării semnificațiilor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
grav, blând și susținut purtând recomandarea metronomică indicată de compozitor ), se asociază celorlalte elemente constitutive ale discursului muzical, subordonându-se în mod imperativ concepției determinante și întregind imaginea de austeră solemnitate a tabloului supus imaginației. Cu referire la concretizarea indicației agogice notate în introducerea preludiului, Marguerite Long sublinia rigurozitatea ritmică, de o exactitate aproape metronomică ce o remarcase în mod excepțional în interpretarea lui Claude Debussy (prezentarea în primă audiție a acestui preludiu a avut loc la Societatea Națională, la 25
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
alternează ușoare tensiuni cu relaxări imediate) par adecvate concepției ce stă sub semnul imprevizibilului, a nestatorniciei vântului și a apei, sau (de ce nu?) a vieții însăși. Această imagine de instabilitate își va găsi forme oportune de exprimare în frecventele schimbări agogice inserate pe parcursul întregului preludiu, fapt ce constituie un vector determinant suplimentar în procesul delimitării acelorași subunități formale. Alături de Danseuses de Delphes, La cathédrale engloutie și La danse de Puck, preludiul Voiles va fi interpretat în primă audiție de Claude Debussy
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
În pofida tonalității de la major, aspectul armonic al acestei incantații tulburătoare oferă o remarcabilă bogăție de agregate armonice asociată unei „alchimii” melodice rafinate, ce rezultă din combinațiile ulterioare ale seriei melodice inițiale . La nivelul ansamblului se remarcă abundența evidentă a indicațiilor agogice (21 de indicații de tempo pe parcursul a 54 de măsuri), corespondențe intime ale unor subtile stări senzitive ce se doresc resimțite la nivelul trăirilor psihice ale auditorului. O analiză atentă îndreptată asupra evoluției în sine a aspectului agogic va evidenția
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a indicațiilor agogice (21 de indicații de tempo pe parcursul a 54 de măsuri), corespondențe intime ale unor subtile stări senzitive ce se doresc resimțite la nivelul trăirilor psihice ale auditorului. O analiză atentă îndreptată asupra evoluției în sine a aspectului agogic va evidenția deopotrivă existența unei curbe de intensitate în conceperea acestuia. Astfel, dacă în prima secțiune (A1 = măsurile 1 - 27) termenii de expresie sunt adesea însoțiți de adiționarea un peu, intenționând un grad minim al instabilității de mișcare, secțiunea mediană
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
intensitate în conceperea acestuia. Astfel, dacă în prima secțiune (A1 = măsurile 1 - 27) termenii de expresie sunt adesea însoțiți de adiționarea un peu, intenționând un grad minim al instabilității de mișcare, secțiunea mediană (A2 = măsurile 28 - 41) va produce modificări agogice evidente, distingându-se ca un factor esențial în construcția arhitecturală de ansamblu. Ritmul alert în care acestea ajung să se succeadă te învăluie într-un „carusel” amețitor al preschimbărilor continue ce oscilează de la o stare la alta, pentru a-și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
un raport de interrelaționare de tipul întrebare răspuns. Modalitățile prin care se realizează contrastul acestora sunt multiple. Astfel, la nivel morfologic acestea apar opuse prin natura cruzică, respectiv anacruzică, cu care sunt investite. Un alt aspect determinant îl constituie factorul agogic ce alternează, de asemenea, două entități antitetice: Très modéré Vif ( ). În același timp, distincția celor două unități apare subliniată în mod radical de aspectul structural al configurației melodice. În acest sens, se observă cum prima dintre acestea tinde spre o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
evoluția întrun spațiu extins al rezonanțelor grave. Această opțiune de limbaj este resimțită cu atât mai pregnant, cu cât acestea fuseseră practic neexplorate pe parcursul desfășurării premergătoare. Același „eveniment” tematic atrage atenția asupra coerenței de concepție ce rezultă din adaptarea parametrului agogic (oscilația liberă a acestuia - Cédez, a tempo) la caracterul folcloric al sursei de inspirație. Pedala de rezonanță va însoți traseul înlănțuirii de octave, secondată fiind de efectul surdinei care vine astfel să estompeze imaginea unei viziuni ce se dorește un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
viziunii conceptuale. Acesta își pierde astfel caracterul pregnant, dizolvându-se într-un element secundar, subordonat, în mod evident, planurilor complementare din contextul discursului de ansamblu. Indicația Modéré et expressif plasată în debutul episodului prezintă o circumstanță elocventă a contribuției planului agogic în structurarea formei de ansamblu, operând în același timp și o modificare semnificativă receptată la nivelul atmosferei. Printr-o evoluție centrată pe același spațiu tonal de si major, tempo-ul lent, asociat unui ritm languros de habaneră va difuza un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Pe de altă parte, pedala de rezonanță va evita marcarea sub același efect de rezonanță a celor două sunete din cadrul perechilor de bicordii. Sugestia „îndepărtării” își află corespondența sonoră în extensia evidentă a ambitusului de discurs ( contraoctavă - ), percepută odată cu modificările agogice (Cédez, Retenu), al căror efect operează prima delimitare la nivelul structurii formale. Pasajul măsurilor 19-21 ilustrează circumstanța unui bimodalism convergent (moduri cu aceeași finală), rezultat prin armonizarea aceluiași sunet în moduri diferite re eolic și re doric. Încărcătura sonoră care
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
amplificat până la evoluția pe 5 sau 6 voci, cu linii desfășurate în mod independent, și marcat deopotrivă de lanțurile mixturale de cvinte perfecte plasate în planul inferior, semnalează atingerea punctului maxim tensional al preludiului. De asemenea, se evidențiază contribuția parametrului agogic prin recursul său la animarea și sublinierea expresivă a aceluiași moment esențial din contextul construcției arhitecturale (En animant surtout dans l’expression - animând mai ales în expresie). În cazul măsurilor 22 - 24 (o circumstanță identică prezentând și măsurile 5 - 6
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu excepția acordului micșorat plasat pe timpul IV al măsurii 29), expuse cu preponderență în răsturnarea întâi. Tensiunea acumulată se relaxează progresiv prin opțiunea inspirată de avansare a motivului ostinato spre registrul acut, precum și datorită efectului rezultat din trenarea gradată a nivelului agogic (Plus lent - Très lent - morendo - stingând treptat intensitatea sunetului și încetinind mișcarea). Sugestia acelei viziuni ce își destramă formele în „tăcere” apare difuzată deopotrivă prin lărgirea semnificativă a ambitusului (re contraoctavă - fa3) și implicita rarefiere a discursului, opțiuni de limbaj
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
basmele literaturii folclorice. Numeroși cercetători ai creației debussyiste susțin că la originea acestor pagini muzicale sar afla una dintre poveștile lui Hans Christian Andersen Grădina raiului. La nivel morfologic, se observă o remarcabilă corelare între tipologia discursului și dimensiunea cadrului agogic Animé et tumultueux (animat și tumultuos), indicat a fi redat la nivel interpretativ în limitele valorii metronomice de . Astfel, alături de aportul esențial al pedalei de rezonanță, tempo-ul rapid asigură condiția optimă în obținerea intenției de verticalizare a orizontalului, de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
punctat în planul inferior (un peu marqué - puțin marcat) deține rolul unei reale potențări expresive a evoluției cromatice, care se derulează prin formula melodică ostinato. O dată cu acest debut al secțiunii secunde asistăm la un procedeu de lansare progresivă a nivelului agogic (Commencer un peu au-dessous du mouvt - Să se înceapă puțin sub mișcare, Revenir progressivement au mouvt Animé - Să se revină progresiv la mișcarea animată) asociat amplificării gradate a indicelui dinamic, precum și avansării discursului spre registrul mediu al claviaturii. La nivel
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
natura specifică a discursului în arabesc. În fapt, aceste aspecte privitoare la calitatea interpretării își găsesc „resortul” semantic în viziunea conceptuală a preludiului, ce ne reamintește de acea dezinvoltură a copilăriei care nu cunoaște granițe restrictive. De asemenea, același parametru agogic va contribui semnificativ la procesul circumscrierii segmentelor constitutive ale structurii macro formale prin animarea subtilă ce se produce exclusiv la nivelul părții mediane. Discursul, în care prevalează sfera modalului prin aspectul pentatonic-anhemitonic al celor trei structuri melodice generatoare, împrumută o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și punctul de climax al configurației articulațiilor melodice. Cea de-a doua structură pentatonic-anhemitonică apare expusă odată cu afirmarea materialului tematic secund. Și la nivelul microstructurii formale se remarcă un proces de delimitare a subunităților, datorat intervenției operative a aceluiași parametru agogic. Astfel, efectul limitat al indicației Cédez (Cedați) ce anticipează această apariție tematică secundă constituie o modalitate subtilă de atenționare, de semnalizare a unui „eveniment” sonor, ce se dorește astfel evidențiat în mod suplimentar. Prin intermediul repetiției insistente a celei de a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
elementul invocării. Dar, una din frecventele întreruperi (în număr de 20) proiectate pe parcursul evoluției discursului readuc în prim-plan pasiunea și temperamentul tumultuos al spiritului andaluz. Discontinuitatea evoluției sonore decurge din schimbarea bruscă operată la nivel dinamic ( f cresc. sff.), agogic (Très vif - foarte repede) și al spațiului tonal la minor, opțiuni de limbaj menite să amplifice efectul acestei izbucniri impulsive, și implicit, impactul produs asupra auditorului. Prezența numeroaselor modificări agogice (17 indicații agogice pe parcursul a 137 de măsuri) pune în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
din schimbarea bruscă operată la nivel dinamic ( f cresc. sff.), agogic (Très vif - foarte repede) și al spațiului tonal la minor, opțiuni de limbaj menite să amplifice efectul acestei izbucniri impulsive, și implicit, impactul produs asupra auditorului. Prezența numeroaselor modificări agogice (17 indicații agogice pe parcursul a 137 de măsuri) pune în valoare natura improvizatorică a viziunii sonore și, în același timp, contribuie semnificativ la procesul de „personalizare” a ideilor tematice. Astfel, „comentariile” chitarei le asociem în mod frecvent indicației a tempo
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
operată la nivel dinamic ( f cresc. sff.), agogic (Très vif - foarte repede) și al spațiului tonal la minor, opțiuni de limbaj menite să amplifice efectul acestei izbucniri impulsive, și implicit, impactul produs asupra auditorului. Prezența numeroaselor modificări agogice (17 indicații agogice pe parcursul a 137 de măsuri) pune în valoare natura improvizatorică a viziunii sonore și, în același timp, contribuie semnificativ la procesul de „personalizare” a ideilor tematice. Astfel, „comentariile” chitarei le asociem în mod frecvent indicației a tempo (Modérément animé), iar
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
treilea material tematic (exemplul 117) produce un interesant efect de spațializare prin proiectarea sa la un nivel dinamic extrem de redus pp - lointain (pp - îndepărtat), noutatea evoluției melodice, schimbarea bruscă a planului tonal (re major), a structurii metrice (), precum și a valorii agogice (Modéré). Reacția disperată a chitaristului ce își vede întrerupt la nesfârșit șirul serenadei sale apare surprinsă cu plasticitate în secțiunea notată cu rageur - furios, iar revenirea ulterioară a aceluiași fragment asigură terenul propice unei amplificări semnificative a expresiei, moment ce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
proiectând îndepărtarea eroului și un ultim gest ce ironizează dragostea neîmpărtășită a acestuia. Interesant de remarcat este modalitatea de finalizare a preludiului ce evită de această dată una dintre strategiile consacrate ale limbajului debussyist, cea a recursului la diminuarea indicelui agogic, prezenta ipostază făcând apel, în mod exclusiv, la diminuarea nivelului dinamic. III.10. La cathédrale engloutie (Catedrala scufundată) Cu un conținut profund mistic, preludiul La cathédrale engloutie își află sursa inspirației sale într-una din străvechile legende bretone ce povestește
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
catedralei captează atenția prin rezonanțele grandioase ale țesăturii acordice suprapuse și nivelul extrem de ridicat al valorii de intensitate ( ff ). Astfel, se conturează o imagine sonoră copleșitoare prin masivitate și monumentalitate, care dobândește în fermitate printr-o respectare strictă a indicelui agogic inițial (), precum și printr-o utilizare amplă a efectului de rezonanță (evitându-se schimburile complete de efect în scopul acumulării sonore). Ritmul extrem de îngreunat, cu valori mari de durată, și structura metrică extinsă (6/4 = 3/2) proiectează înălțarea lentă a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
duhurilor, ce pune la încercare virtutea doamnei Titania, prin complicitatea poznașă și abilă a spiridușului Puck. Acest tablou narativ apare conturat cu plasticitate prin intermediul formulelor melodice ascensionale, ritmurilor punctate, apogiaturilor multiple, dar și cu aportul unei fluidități marcante a evoluției agogice, care semnalează prezența a 18 indicații pe parcursul celor 96 de măsuri. Alături de Danseuses de Delphes, La cathédrale engloutie și Voiles, preludiul La danse de Puck va fi interpretat în primă audiție de Claude Debussy, la 25 mai 1910. Disimulând succesiunea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]