KorAP: Find »[drukola/base=agogic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 >

70 matches

Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153

amplificat până la evoluția pe 5 sau 6 voci, cu linii desfășurate în mod independent, și marcat deopotrivă de lanțurile mixturale de cvinte perfecte plasate în planul inferior, semnalează atingerea punctului maxim tensional al preludiului. De asemenea, se evidențiază contribuția parametrului agogic prin recursul său la animarea și sublinierea expresivă a aceluiași moment esențial din contextul construcției arhitecturale (En animant surtout dans l’expression - animând mai ales în expresie). În cazul măsurilor 22 - 24 (o circumstanță identică prezentând și măsurile 5 - 6

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
cu excepția acordului micșorat plasat pe timpul IV al măsurii 29), expuse cu preponderență în răsturnarea întâi. Tensiunea acumulată se relaxează progresiv prin opțiunea inspirată de avansare a motivului ostinato spre registrul acut, precum și datorită efectului rezultat din trenarea gradată a nivelului agogic (Plus lent - Très lent - morendo - stingând treptat intensitatea sunetului și încetinind mișcarea). Sugestia acelei viziuni ce își destramă formele în „tăcere” apare difuzată deopotrivă prin lărgirea semnificativă a ambitusului (re contraoctavă - fa3) și implicita rarefiere a discursului, opțiuni de limbaj

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
basmele literaturii folclorice. Numeroși cercetători ai creației debussyiste susțin că la originea acestor pagini muzicale sar afla una dintre poveștile lui Hans Christian Andersen Grădina raiului. La nivel morfologic, se observă o remarcabilă corelare între tipologia discursului și dimensiunea cadrului agogic Animé et tumultueux (animat și tumultuos), indicat a fi redat la nivel interpretativ în limitele valorii metronomice de . Astfel, alături de aportul esențial al pedalei de rezonanță, tempo-ul rapid asigură condiția optimă în obținerea intenției de verticalizare a orizontalului, de

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
punctat în planul inferior (un peu marqué - puțin marcat) deține rolul unei reale potențări expresive a evoluției cromatice, care se derulează prin formula melodică ostinato. O dată cu acest debut al secțiunii secunde asistăm la un procedeu de lansare progresivă a nivelului agogic (Commencer un peu au-dessous du mouvt - Să se înceapă puțin sub mișcare, Revenir progressivement au mouvt Animé - Să se revină progresiv la mișcarea animată) asociat amplificării gradate a indicelui dinamic, precum și avansării discursului spre registrul mediu al claviaturii. La nivel

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
natura specifică a discursului în arabesc. În fapt, aceste aspecte privitoare la calitatea interpretării își găsesc „resortul” semantic în viziunea conceptuală a preludiului, ce ne reamintește de acea dezinvoltură a copilăriei care nu cunoaște granițe restrictive. De asemenea, același parametru agogic va contribui semnificativ la procesul circumscrierii segmentelor constitutive ale structurii macro formale prin animarea subtilă ce se produce exclusiv la nivelul părții mediane. Discursul, în care prevalează sfera modalului prin aspectul pentatonic-anhemitonic al celor trei structuri melodice generatoare, împrumută o

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
și punctul de climax al configurației articulațiilor melodice. Cea de-a doua structură pentatonic-anhemitonică apare expusă odată cu afirmarea materialului tematic secund. Și la nivelul microstructurii formale se remarcă un proces de delimitare a subunităților, datorat intervenției operative a aceluiași parametru agogic. Astfel, efectul limitat al indicației Cédez (Cedați) ce anticipează această apariție tematică secundă constituie o modalitate subtilă de atenționare, de semnalizare a unui „eveniment” sonor, ce se dorește astfel evidențiat în mod suplimentar. Prin intermediul repetiției insistente a celei de a

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
elementul invocării. Dar, una din frecventele întreruperi (în număr de 20) proiectate pe parcursul evoluției discursului readuc în prim-plan pasiunea și temperamentul tumultuos al spiritului andaluz. Discontinuitatea evoluției sonore decurge din schimbarea bruscă operată la nivel dinamic ( f cresc. sff.), agogic (Très vif - foarte repede) și al spațiului tonal la minor, opțiuni de limbaj menite să amplifice efectul acestei izbucniri impulsive, și implicit, impactul produs asupra auditorului. Prezența numeroaselor modificări agogice (17 indicații agogice pe parcursul a 137 de măsuri) pune în

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
din schimbarea bruscă operată la nivel dinamic ( f cresc. sff.), agogic (Très vif - foarte repede) și al spațiului tonal la minor, opțiuni de limbaj menite să amplifice efectul acestei izbucniri impulsive, și implicit, impactul produs asupra auditorului. Prezența numeroaselor modificări agogice (17 indicații agogice pe parcursul a 137 de măsuri) pune în valoare natura improvizatorică a viziunii sonore și, în același timp, contribuie semnificativ la procesul de „personalizare” a ideilor tematice. Astfel, „comentariile” chitarei le asociem în mod frecvent indicației a tempo

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
operată la nivel dinamic ( f cresc. sff.), agogic (Très vif - foarte repede) și al spațiului tonal la minor, opțiuni de limbaj menite să amplifice efectul acestei izbucniri impulsive, și implicit, impactul produs asupra auditorului. Prezența numeroaselor modificări agogice (17 indicații agogice pe parcursul a 137 de măsuri) pune în valoare natura improvizatorică a viziunii sonore și, în același timp, contribuie semnificativ la procesul de „personalizare” a ideilor tematice. Astfel, „comentariile” chitarei le asociem în mod frecvent indicației a tempo (Modérément animé), iar

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
treilea material tematic (exemplul 117) produce un interesant efect de spațializare prin proiectarea sa la un nivel dinamic extrem de redus pp - lointain (pp - îndepărtat), noutatea evoluției melodice, schimbarea bruscă a planului tonal (re major), a structurii metrice (), precum și a valorii agogice (Modéré). Reacția disperată a chitaristului ce își vede întrerupt la nesfârșit șirul serenadei sale apare surprinsă cu plasticitate în secțiunea notată cu rageur - furios, iar revenirea ulterioară a aceluiași fragment asigură terenul propice unei amplificări semnificative a expresiei, moment ce

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
proiectând îndepărtarea eroului și un ultim gest ce ironizează dragostea neîmpărtășită a acestuia. Interesant de remarcat este modalitatea de finalizare a preludiului ce evită de această dată una dintre strategiile consacrate ale limbajului debussyist, cea a recursului la diminuarea indicelui agogic, prezenta ipostază făcând apel, în mod exclusiv, la diminuarea nivelului dinamic. III.10. La cathédrale engloutie (Catedrala scufundată) Cu un conținut profund mistic, preludiul La cathédrale engloutie își află sursa inspirației sale într-una din străvechile legende bretone ce povestește

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
catedralei captează atenția prin rezonanțele grandioase ale țesăturii acordice suprapuse și nivelul extrem de ridicat al valorii de intensitate ( ff ). Astfel, se conturează o imagine sonoră copleșitoare prin masivitate și monumentalitate, care dobândește în fermitate printr-o respectare strictă a indicelui agogic inițial (), precum și printr-o utilizare amplă a efectului de rezonanță (evitându-se schimburile complete de efect în scopul acumulării sonore). Ritmul extrem de îngreunat, cu valori mari de durată, și structura metrică extinsă (6/4 = 3/2) proiectează înălțarea lentă a

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
duhurilor, ce pune la încercare virtutea doamnei Titania, prin complicitatea poznașă și abilă a spiridușului Puck. Acest tablou narativ apare conturat cu plasticitate prin intermediul formulelor melodice ascensionale, ritmurilor punctate, apogiaturilor multiple, dar și cu aportul unei fluidități marcante a evoluției agogice, care semnalează prezența a 18 indicații pe parcursul celor 96 de măsuri. Alături de Danseuses de Delphes, La cathédrale engloutie și Voiles, preludiul La danse de Puck va fi interpretat în primă audiție de Claude Debussy, la 25 mai 1910. Disimulând succesiunea

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
conducând prin traseul avansării sale melodice la o stabilizare temporară a discursului pe centrul tonal de . Atenția auditorului este canalizată cu abilitate către expresia acestui „semnal” sonor, indicând prezența unor adevărate semnificații narative prin opțiunea pentru trenarea temporară a indicelui agogic (Retenu - reținut), precum și prin recursul la o amplificare dinamică pregnantă (mf cresc.). Ulterior, semnificația deținută la nivel conceptual va fi evidențiată de frecventele sale reapariții din contextul discursului, numeroase dintre acestea afirmându-se imprevizibil și generând discontinuități în planul avansării

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
tare al măsurii, va adăuga un plus de ironie și umor imaginii proiectate. Un aspect structural de mare subtilitate, care vine să pună în evidență capacitățile componistice remarcabile ale lui Claude Debussy, se distinge în viziunea de concepere a parametrului agogic, proiectat într-o evoluție variabilă a diferitelor valori de tempo, fapt care profilează cu fidelitate acele atitudini instabile emoțional ale personajelor de circ sau music-hall supuse evocării. Indicația introductivă Modéré, nerveux et avec humour (Moderat, nervos și cu umor, cu

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
de ortografiere a cvintei mărite afirmate anterior. Pedala de rezonanță va însoți fiecare timp al măsurilor, în scopul de a evita mixtura sonoră aglomerată. Apelând din nou la modalitatea anticipării secțiunilor sau a delimitării formei macro structurale prin aportul schimbărilor agogice, Debussy menționează încetinirea tempo-ului (En retenant) în ultimele patru măsuri ale acestui episod al stărilor fluctuante. În armonia disonantă a acordului mărit ce își află rezolvarea într-un major cu cvintă coborâtă (un exemplu de acord cu notă cromatică

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
B = măsurile 24 - 41; A’ = măsurile 42 - 66; C = măsurile 67 - 72; B’ = măsurile 73 - 100; A = măsurile 101 - 127. În contextul procesului de circumscriere a secțiunilor structurii formale, un rol decisiv îl va deține frecvența evident sporită a modificărilor agogice (18 indicații de schimbare a mișcării agogice pe parcursul a 127 de măsuri), ce intervin pe parcursul întregului discurs sonor. Astfel, forma macro-structurală va fi adesea delimitată prin termeni agogici precum Cedéz (cedați măsura 31), Retenu (reținut măsura 40) sau En retenant

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
66; C = măsurile 67 - 72; B’ = măsurile 73 - 100; A = măsurile 101 - 127. În contextul procesului de circumscriere a secțiunilor structurii formale, un rol decisiv îl va deține frecvența evident sporită a modificărilor agogice (18 indicații de schimbare a mișcării agogice pe parcursul a 127 de măsuri), ce intervin pe parcursul întregului discurs sonor. Astfel, forma macro-structurală va fi adesea delimitată prin termeni agogici precum Cedéz (cedați măsura 31), Retenu (reținut măsura 40) sau En retenant (rărind măsura 89), ce anticipează de fiecare

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
terței acordului de cu septimă mare și a aceluiași interval din contextul acordului de cu septimă mică). Indicații dinamice și expresive, precum doux (blând), p doucement soutenu (susținut cu blândețe), più p, pp, sans lourdeur (fără greutate) se asociază celei agogice En retenant (trenând), conturând imaginea unei naturi ce amorțește sub adierea unei ultime brize. IV.6. General Lavine eccentric Atracția lui Debussy față de lumea music-hall-ului se înscrie printre pasiunile acestuia manifestate pentru circ sau teatru de păpuși, ilustrând astfel o

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
exquises danseuses, preludiul La terrasse des audiences du clair de lune va fi interpretat în primă audiție la 5 aprilie 1913, de către pianistul spaniol Ricardo Viñes, la Societatea Națională. Delimitarea structurii ternare se realizează prin aceeași contribuție esențială a factorului agogic, ale cărui modificări operate la nivelul secțiunii mediane produc o ușoară precipitare a tempo-ului (Un peu animé sau En animant peu à peu), raportată mișcării inițiale a debutului (Lent). Limitele indicației metronomice ar trebui să se încadreze între , excesul

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
cărui modificări operate la nivelul secțiunii mediane produc o ușoară precipitare a tempo-ului (Un peu animé sau En animant peu à peu), raportată mișcării inițiale a debutului (Lent). Limitele indicației metronomice ar trebui să se încadreze între , excesul nivelului agogic manifestat de ambele părți riscând animarea improprie a arabescurilor melodice, precum și pierderea fluidității de avansare a discursului. Articulația tematică a preludiului expune o configurație structurală complexă prin combinația inedită a unor variate țesături sonore: scriitura acordică a motivului tematic inițial

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
nonă mare și cvartă mărită aduce în premieră spațiul tonal anunțat inițial de armură într-o intervenție dilatată, operată prin schimbarea agogică (Rubato). Servind aceleiași concepții de flexibilitate agogică, trăsătură definitorie la nivelul construcției de ansamblu a preludiului (12 indicații agogice în decursul a 74 de măsuri), revenirea imediată a tempo-ului (au mouvement) asigură cadrul desfășurării unui nou motiv tematic expus la unison de către vocile extreme și înrudit cu avansarea prin secunde a materialului principal. Acesta înaintează în „pași de

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
constitui o soluție inspirată în demersul compozițional al realizării unei tranziții coerente spre episodul următor. Scriitura imprimă evidențierea acesteia printr-o țesătură rarefiată a discursului (desfășurat pe o singură linie melodică), subliniată interpretativ (en dehors) și supusă deopotrivă noii modificări agogice ce survine în contextul avansării (Retenu). Pedala de rezonanță ar trebui folosită, în exclusivitate, cu scopul marcării expresive a ultimelor două sunete ale măsurii 31. Însoțită de o nouă revenire a tempo-ului (au mouvement), tema secundă reapare într-o

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
stabilește între finalul în do major al Terțelor și începutul bitonal al Focurilor de artificii. Tempo-ul inițial Modérément animé léger, égal et lointain (moderat animat - lejer, egal și îndepărtat), cu recomandarea indicației metronomice de , supus ulterior unor multiple modificări agogice cu implicații descriptive, statornicește legături intime cu viziunea mișcării libere a aerului. Dintr-o rumoare îndepărtată a mulțimii ce se apropie, își face apariția o linie melodică în octave cu salturi expuse în viteză, care amintește parcă de celebra temă

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
eliberarea traseului ritmic de limitarea barei de măsură, difuzând astfel o remarcabilă libertate inventivă, cu un pronunțat caracter improvizatoric. În mod simultan, aceasta derivă și din stratificarea complexă a multiplelor traiectorii ritmice, care se asociază unei mobilități accentuate a indicelui agogic, supus unei subtile metamorfoze. Opțiunea pentru structurile asimetrice sporește spontaneitatea discursului, generând impresia unei evoluții în care ideea dictează forma reprezentărilor sale. Evitând descrierile „după natură”, Debussy evocă frumusețea acesteia printr-o atitudine depersonalizată, care îi permite menținerea obiectivității de

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]