618 matches
-
mâncat, vinul i-a înveselit au cântat și-au dănțuit... FANY Și-a cusut zestrea pe pânza de păianjen, ca-n povești, Îngânând cântece tandre, și punând flori la ferești. Dar i-a fost furată toată, tot ce poți s-agonisești Tata însă a consolat-o, c-o iubea cum nu gândești. Și-au făcut rostul împreună, au făcut o casă. Ca să aibă copilașii ce-i mai bun la masă Au sădit pomi fructiferi, vie, flori frumoase, Au avut cățel în
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Arborele_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
a cărui voință a fost întotdeauna siluită) sau printre cei care se ocupau cu furturile din avutul comun (de la cărămizi, ferestre, uși, țevi, la tractoare „Că din tractoarele de la SMA am apucat și noi vreo două cu care să ne agonisim ceva”.), cu practicarea bișniței, ce i-ar putea îmbogăți: „Acu, cât nu s-a prins lumea despre noul mers al vremilor.” Și, nu în ultimul rând, cu aderarea la noile formațiuni politice care se înfiripau peste tot. În esență, „Un
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „UN SECURIST DE TRANZIŢIE” de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/lucia_patrascu_1464417926.html [Corola-blog/BlogPost/353681_a_355010]
-
toate,Le-a creat, Săraci suntem,când "urii ", nu răspundem cu iubire, Cum Domnul,celor ce Îl rastigneau,Le-a arătat! Săraci suntem,când căutăm o altă bogăție, Decât aceea de-a trăi,o viață,cu Hristos, Săraci suntem,de-agonisim o avuție, Ce sufletului,nu îi este de folos! Săraci suntem,când clopotele sună, Chemându-ne-n biserici,tot mai goale, Săraci suntem,când n-ascultăm pe cel ce-ar vrea să-și spună, Necazul său,iar Domnul nouă ni
SĂRACI SUNTEM..... de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/constantin_ursu_1468621863.html [Corola-blog/BlogPost/367519_a_368848]
-
rămâne doar ogorul, pentru că combina a separat boabele, camionul le-a transport așa cum m-a lămurit că începând cu acest an l-a dat pe-al său în arendă, fiindcă a ajuns la o vârstă când îi ajunge cât a agonisit, iar tatăl său care în toamnă arase întreaga suprafață, „sărind de pe un tractor pe altul, în funcție de natura solului”, este la o vârstă (84 de ani) când îi trebuie mai multă odihnă. Familia se va mulțumi cu îngrășarea unor loturi de
Impresii din Canada, de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/12413-2/ [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
din curte vaca și vițelul, cei doi cai frumoși - Mircea și Cezar - doi armăsari tineri, boii - Plăvan și Ciolacu - celui din urmă îi ziceau așa, pentru că atunci când mergea la jug, arunca un picior într-o parte - și toate utilajele agricole agonisite de tata și mama de-a lungul căsniciei, muncind, atât pământul ce-l primiseră de la părinții lor, ca dar de nuntă, sau cumpărat mai târziu, cât și pe cel luat în arendă de la nașii lor de cununie, chiaburi și cu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
era din Tălmaciu, Ritivoi o chema de fată. Se trăgea din același neam cu Ion Ritivoi, despre care nea Mitică mi-a spus că este cel mai harnic om din câți întâlnise. Și el stătuse ani buni în străinătate ca să agonisească ceva pentru familie, apoi revenise acasă. Socrii lui nea Niculiță aveau o casă mare, în Tălmaciu, în care mai târziu, probabil după naționalizare, funcționase școala din sat. Pe vremea aceea, Sebeșul de Sus avea statut de comună, iar la conducere
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
de unde să răsară scânteia flăcărilor ce-ar arde un cămin?! Această familie este vitrină a colecției de cristaluri adunate ca grăuntele de aur din nisip, în doi. Maestrei Mariana Mihuț îi revine mult și nu mai puțin valoros decât partea agonisită într-o viață de artist, de către maestrul Victor Rebenciuc. Născută pe 7 noiembrie, la București, actrița a simțit din copilăriea sa atracțiile scenei în ferestrele privirii și oglinzile inimii. Comenta scene de film pe care le viziona la televizor și
MARIANA MIHUŢ. UNIFORMĂ RIGOARE ÎN FAMILIE ŞI PE SCENĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423291326.html [Corola-blog/BlogPost/367946_a_369275]
-
într-o clipä neasteptatä, toatä viața tinde sä se präbuseascä..precum o casä construitä din cärti de joc? Este o senzație de neajutorare, de durere ascunsä, imbinatä cu o revoltä interioarä, care te macinä încet și ..sigur. Tot ce am agonisit pe drumul vieții, dintr-o muncä plinä de pasiune și däruire, se poate pierde într-o singurä clipä... Sau mai bine spus, viața se poate stinge..și odatä cu ea, pierdem tot ce am muncit și produs, panä în acel
PE DRUMUL SPRE BERLIN de DOINA THEISS în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 by http://confluente.ro/Pe_drumul_spre_berlin_doina_theiss_1362072475.html [Corola-blog/BlogPost/351995_a_353324]
-
în viața mea de pana-acum. Hm, banală întrebare! Și-un și mai snob răspuns, mi-am zis ! Oricare om și-ar pune-o. Dar, ce-ar răspunde oare ?! Nimic de luat în seamă n-am făcut. A ! ce-am agonisit, cu ce-am rămas, ce fac acum ? Sunt vorbe goale, Trecătoare că un fum. Dar, CE RĂMÂNE ?? mi-am mai zis, Dorind cu încăpățânare acel răspuns, mai optimist. Îmi derulăm cu ochii minții Tot filmul vieții, puțin cam trist. Deodată
SENSUL IUBIRII de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/laura_isabelle_nicolae_1472824617.html [Corola-blog/BlogPost/354258_a_355587]
-
pregătit, Pe săraci n-ai miluit, In iazul de foc să-ajungi ești pedepsit. Bogatul nemilostiv: Și Zaheu Vameșul a adunat Și de-a dreapta Ta, Tu l-ai luat. Judecătorul: Zahee! Zaheu Vameșul: Da, Doamne! Judecătorul: Unde-i averea ce-ai agonisit? Zaheu Vameșul: La săraci am împărțit, La cei ce i-am nedreptățit Am întors împătrit. Judecătorul: La dreapta mea ești poftit, În rai ești bine-venit. Fățarnicul: Doamne, eu cu ce-am greșit, Că la stânga m-ai poftit? Ție eu m-
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1492350132.html [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
sufletului și ca modalitate de a se salva în existența sa și în lume: „Dăruiește-mi iertarea, iubirea mea dintotdeauna și o vei primi pe a mea. Este ultima chemare. Ar fi o nedreptate să se piardă tot ce am agonisit. Totul ar putea fi recuperat de am fi din nou împreună. Să credem, să înfăptuim reconstruind din nou cu migală și suflet” Mirel care în tinerețe a fost un dandi, care a frânt multe inimi și a lăsat în urmă
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457439007.html [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
fost și rob smerit Și-acum, zi frumoasă, Doamne,-s cântul fericit Că mă duc acasă. Și de Tine-ndrăgostit, Rana când mă lasă, Doamne,-s cântul fericit Că mă duc acasă. Cânt în preasperanță Atâta alergai fără poprire Și-agonisind averi pe săturate, Azi înțeleg că pentru nemurire Am totul cât nu am nimic din toate. Atâta căutai să am în viață: Luceferi de carton, roi de păcate, Până mi-a spus Iisus în dimineață: „Ai totul cât nu ai
CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Cantece_din_rai_traian_vasilcau_1375361424.html [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]
-
patru-cinci știuleți pe el. La fel de bine mergea și floarea soarelui și sfecla de zahăr. Drept urmare, veniturile colectiviștilor au crescut vizibil. Rezultatele concrete al muncii și alt mod de calcul la fiecare zi muncă a făcut ca cei mai harnici să agonisească bine de tot. Adevărat este, pe de altă parte, că se fura mult. Aproape că nu era membru al cooperativei agricole, bărbat ori femeie, care să se întoarcă acasă de la câmp cu traista goală. Că erau câțiva știuleți de porumb
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
cineva ce au mâncat. Varza o băgau la cuptor, dacă era bună și aruncau în cratiță câteva jumări care țineau loc și de bucăți, că uleiul era scump pentru câți bani aveau ei la zi muncă. Banii ăia puțini se agoniseau pentru impozite și hrana familiei, pentru haine și alte nevoi, mai ales la cei care aveau copii minori care nu puteau produce pentru casă. Erau solidari țăranii, la o adică, la ceas de primejdie. Cine vedea milițianul aproape de capu' locului
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
din curte vaca și vițelul, cei doi cai frumoși - Mircea și Cezar - doi armăsari tineri, boii - Plăvan și Ciolacu - celui din urmă îi ziceau așa, pentru că atunci când mergea la jug, arunca un picior într-o parte - și toate utilajele agricole agonisite de tata și mama de-a lungul căsniciei, muncind, atât pământul ce-l primiseră de la părinții lor, ca dar de nuntă, sau cumpărat mai târziu, cât și pe cel luat în arendă de la nașii lor de cununie, chiaburi și cu
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
sihastrul se ruga lui Dumnezeu. Acolo s-a nevoit mulți ani pustnicul în post, în rugăciune și în alte neștiute osteneli. În tradiția locului se spune că pustnicul nu primea nici un fel de mâncare de la nimeni, ci singur și-o agonisea din pădure. Numai ursul, ca ucenic credincios, îi aducea vara în peșteră rugi de zmeură și mure. Se mai spune din bătrâni că, odată, doi vânători au pândit ursul în zmeuriș ca să-l împuște. Apoi s-au luat după el
PUSTNICUL SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pustnicul_sfant_.html [Corola-blog/BlogPost/357110_a_358439]
-
plein de mère le font aussi: De la famine, des maladies, de la peur Devient des lances pour un petit coeur! Pauvre maman, cherche à te rappeler Une autre mère d'un coeur tué: Vierge Marie devant la croix Où Jésus Christ agonisa! Je pense souvent à son coeur cible Lorsqu'un douleur m'est impossible. Lorsque mon fils est en danger, Je prie à Notre Mère l'aider ... Cum poți alina o inimă? Cum poți inima a-i mângâia ? Cum poți să
CUM POŢI ALINA O INIMÃ? de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1492439658.html [Corola-blog/BlogPost/379271_a_380600]
-
înnoia, expresia de unsul Domnului era totuna cu alesul Domnului, sau cu cel însemnat de Dumnezeu. Ungerea în Vechiul Testament se aplica regilor și profeților. Deci, ceea ce Sfântul Apostol Petru numește: „Iar voi sunteți seminție aleasă, preoție împărătească, neam sfânt, popor agonisit de Dumnezeu, ca să vestiți în lume bunătățile Celui ce v-a chemat din întuneric, la lumina Sa cea minunată” (I Petru 2; 9). Ca și în cazul celorlalte Sfinte Taine, ne putem întreba de ce este nevoie de toate aceste gesturi
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465971215.html [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
vremuri au rămas în urmă. După plecarea soției sale acum trei ani, viața nu mai avea același farmec. Nu mai trăia emoțional cu aceeași intensitate. Se dedicase muncii și dorinței de a face un turism de calitate. Investise tot ce agonisise în cei cincisprezece ani de activitate turistică, plus împrumuturile bancare, pentru a ridica standardul de calitate al Complexului său. Era singurul din Neptun care avea hotel, restaurant, discotecă și bază de tratament, frecventat încă de înainte de revoluție de către turiștii străini
ROMAN (CAP. II ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427868673.html [Corola-blog/BlogPost/367548_a_368877]
-
tratat ca un rege, dar atenție!... fără a-ți pune pe frunet coroana princiară care te poate arde când ți-e lumea mai dragă. Nu ținti prea sus deocamdată, nu s-au copt bine relațiile tale în societate, iar veniturile agonisite pînă acum nu-ți permit să te aventurezi într-un război mediatic pierdut din start. Ai grijă să fii în locul potrivit, la momentul potrivit... respectând o condiție foarte importantă: să intri în posesia unor informații utile, să cunoști cum vrea
DIN AUZITE ŞI TRĂITE (VREI SĂ AI SUCCES ÎN VIAŢĂ?) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Din_auzite_si_traite_vrei_sa_ai_succ_marin_voican_ghioroiu_1345713762.html [Corola-blog/BlogPost/355257_a_356586]
-
iată, îndrăznește să ne înfățișeze „Dimineți de copil”, pentru că domnia sa este mamă și bunică, pentru că știe cât de mare este nevoia multor copii să simtă apropierea mamei și atunci când ea se află departe, chiar foarte departe, la muncă, pentru a agonisi acolo un puțin pe care, în țară, nu mai are condiții să-l agonisească, să asigure nevinovatelor odrasle un trai cât mai decent cu putință, educație și învățătură... Diminețile de copil trebuie să fie „diminețile cu surâs de mamă”, precum
DIN IUBIRE PENTRU COPII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1469222571.html [Corola-blog/BlogPost/382550_a_383879]
-
pentru că știe cât de mare este nevoia multor copii să simtă apropierea mamei și atunci când ea se află departe, chiar foarte departe, la muncă, pentru a agonisi acolo un puțin pe care, în țară, nu mai are condiții să-l agonisească, să asigure nevinovatelor odrasle un trai cât mai decent cu putință, educație și învățătură... Diminețile de copil trebuie să fie „diminețile cu surâs de mamă”, precum subliniază autoarea, trebuie să înceapă cu „sărutul plin de iubire al mamei”, pentru că ea
DIN IUBIRE PENTRU COPII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1469222571.html [Corola-blog/BlogPost/382550_a_383879]
-
a ajuns să practice această virtute a sărăciei ca pe o meserie aducătoare de bani și de fapt ei sunt asemenea bogatului nemilostiv. De fapt păcatul lor este cu mult mai mare decât a bogatului nemilostiv căci bogatul nemilostiv a agonisit averea sa nu prin virtutea sărăciei, cerșind, ci pe alte căi. Pedeapsa celor care profită de fapta milosteniei va fi cu mult mai mare decât cea a bogatului nemilostiv. Pentru că ei încalcă în agoniseala lor nu numai o poruncă, ci
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Pilda_bogatului_nemilostiv_si_a_saracu_stelian_gombos_1329216455.html [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
este o adevărată comoară de învățături bune, punând la îndemana fiecăruia, după sârguința lui, tot ceea ce îi este de folos". Într-alt loc, același Sfânt Părinte ne oferă și aceste interesante considerații asupra Psalmilor, scriind: Câtă învățătură nu poate cineva agonisi din Psaltire? Mareția bărbăției, exactitatea dreptății, însemnătătea înfrânării, desăvârșirea judecății, chipul în care să se mântuiască, dreapta măsură a răbdării, într-un cuvânt, tot felul de binefaceri. Numai aici poate găsi cineva teologia cea desăvârșită, aici profețiile despre întrupare, aici
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
au întâmplat toate astea”. (Florin Mugur, Convorbiri cu Marin Preda, p.43) Fiu de țărani din satul Siliștea-Gumești, Marin Preda a avut o copilărie grea. Având o familie împovărată de nevoi, părinții lui aveau o stare materială precară. Din puținul agonisit în acești ani grei, tatăl lui, Tudor Călărașu, cumpără câteva oi, își repară căruța și face rost de doi cai crescuți de el. Aceasta era averea lui cu care pleca la muncă. Când Marin a intrat în clasa întâi, cei
MARIN PREDA- COPILĂRIA ŞI ANII DE ŞCOALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Marin_preda_copilaria_si_an_ion_ionescu_bucovu_1365753758.html [Corola-blog/BlogPost/345834_a_347163]