83 matches
-
mai mare putere din vestul mediteranean. În vestul Atenei, dominantă navală a Cartaginei era incontestabila, insă armata să de uscat era foarte incompletă. Cetățenii săi rareori luptau direct împotriva inamicilor lor pe sol; în loc de astă preferau să folosească imensă avere agonisita prin comerț pentru a angaja mercenari să lupte în războaie în locul lor. În acest conflict nu mai era în joc destinul Italiei, ci soarta întregului bazin mediteranean și a Romei însăși. Romă, în 264 î.Hr., avea un tratat de alianță
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
Mai sunt și fluturi care mor În zori Și n-au gustat lumină dimineții, În pragul dintre lumi, le-ngheata lumea Ce decuseara-o făuriră bieții... Carausindu-si sacii cu flori la măcinat Duc morilor din vânturi și pustiu Recolta lor agonisita-o viața, Ideile pe care numai ei le știu. Apoi tot bat din aripi, zbuciumând văzduh, Înfrunta ploi și ger cutezători, Dar legi nescrise ne arata Încă: Mai sunt și fluturi care mor În zori. SETE Taie luna mantia noptii
Editura Destine Literare by Constantin Clisu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_290]
-
Și iar să știți că nimenea dintre noi nu este slobod [...], ca să să atingă măcar de un grăunți, de binele sau de casa vreunui neguțător, oroșan sau țăran sau de al vreunui lăcuitor, decât numai binele și averile cele rău agonisite ale tiranilor boieri să să jertfească: însă al cărora nu vor urma nouă - precum sunt făgăduiți - numai al acelora să să ia pentru folosul de obște!"” Fragment din , surse: manual de clasa a XII-a , Zoe Petre, editura Corint 2007
Proclamația de la Padeș () [Corola-website/Science/312048_a_313377]
-
pentru a obține semnăturile tuturor celor implicați, nu doar ale reprezentanților lor. La 21 aprilie 1864 a fost înaintat locotenenței regale de la Buda raportul nr. 138 prin care se cerea înființarea gimnaziului din Brad, arătându-se că venitul din capitalul agonisit era de 5000 de florini pe an. Tot atunci s-a trimis decizia comunelor și cererea de a fi transcrise 175 de obligațiuni în valoare de 58 200 florini pe numele fondului gimnazial, la care dobânzile se ridicau la 3289
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
sa, unde a scris: "„Viindu Duca-vodă cu a dooa domnie în țară, arătă-să la hire mai aspru decât cum era cu domnia dintăiu. Și și începu a zâdi mănăstirea Cetățuia, că era țara plină de oameni și cu hrană și agonisită bună”". Ritmul construcției a fost unul foarte alert, în primăvara anului 1669 fiind aproape terminate zidurile bisericii și, după cum reiese din scrisorile domnești pe care le primiseră împuterniciții domnitorului, se căuta achiziționarea de material pentru acoperiș. Într-o scrisoare, stolnicul
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
care și înainte și acum îi atacă pe unguri prin oficioasele conduse de CVT. Cum se explică acest lucru ? Printre membrii UDMR sînt și oameni foarte bogați, care au făcut averi după 1990. Să le stăpînească sănătoși, dacă sînt licit agonisite. Poetul Marko Bela a intrat, nu demult, în vizorul DNA cu niscai drepturi literare pe care le-ar fi luat cu anticipație, pentru care l-ar invidia toți poeții din lume. Nu știu dacă DNA are dreptate. Dar dacă un
Persecutații Marko Bela și UDMR by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9667_a_10992]
-
plătea podelele și făcea poduri pe toate ulițele. Văzând Domnul aice în Iași o mândrie la pământeni, purtând fiștecare cumașuri scumpe și blane, care nu era fiștecare harnic de agonisire după straiele ce purta, și sta Domnul de gândea ce agonisită poate ca să le deie ca să cuprindă cheltuiala lor, și nu putea găsi cu gândul Măriei Sale, ci cunoștea că se sting cu straiele lor și a femeilor, și sta de se mira ce va face. Socotea ca să deie poroncă, să nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nostalgiei sau nălucirilor plasate în viitor nicio putere asupra noastră. Altă lecție capabilă să genereze bucurie: a căuta și a ști să găsești în tot ce e negativ rațiuni de a descoperi o pozitivitate. Loviturile soartei ne privează de bunurile agonisite? Foarte bine, iată tot atâtea griji mai puțin, tot atâtea neliniști evitate, tot atâtea griji de care suntem scutiți. Ne-au lăsat fără puterea de care dispuneam? Perfect, noua situație ne va scuti să mai avem de-a face cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
nostalgiei sau nălucirilor plasate în viitor nicio putere asupra noastră. Altă lecție capabilă să genereze bucurie: a căuta și a ști să găsești în tot ce e negativ rațiuni de a descoperi o pozitivitate. Loviturile soartei ne privează de bunurile agonisite? Foarte bine, iată tot atâtea griji mai puțin, tot atâtea neliniști evitate, tot atâtea griji de care suntem scutiți. Ne-au lăsat fără puterea de care dispuneam? Perfect, noua situație ne va scuti să mai avem de-a face cu
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
la anul 146 in. de Hr. și o prefăcu în provincie, el căuta să-și întărească stăpânirea asupra acestei țări, pe care o biruise după un șir întreg de cele mai crâncene lupte. Pentru a ajunge la pacificarea noii lor agonisite, trebuiau numaidecât să liniștească triburile barbare, de acelaș neam cu Macedonienii, care după firea lor prădătoare, nelinișteau provincia romană. Ei întreprinseră supunerea popoarelor tracice, « care nu se mulțumeau numai de a năvăli în provinciile cele mai apropiate, Tesalia și Dalmația
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
lui Vasile Lupu, căruia nu puține servicii i-a adus, când cu rezmerița în țară. „Eram eu pururea în casa lui lordachi Visternicul, și ce slujbă atunci am făcut eu lui lordaki Visternicul prin multe cuvinte nu lungesc, cu inima agonisitei lui (banii) i-am trecut-o la Camenița"... Asta nu l-a împiedecat pe Miron Costin să se dea apoi de casa lui Gh. Ștefan, să fie unul din sfetnicii lui intimi, ca și N. Milescu Cârnul. Alt copil de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
numai obicinuita părcălăbie de la trecători". Dând brudina Episcopiei, domnitorul stabilea și obligații precise pentru aceasta: „Episcopia să fie datoare" în cazul „când s¬ar învechi sau s-ar strica" podul, să cheltuiască „să-l facă și să-l dreagă din agonisita brudinei". Iar după vremi, dacă s-ar întâmpla, „să se mute podul de la bucata aceasta de loc aiurea pe locul Târgului", brudina podului să o ia tot Episcopia, se stabilea în hrisovul domnesc. Iar aceasta, „în veac'". În anul 1761
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mare jale și povața ta mi-a rupt inima, cum îmi spuneai tu mie, că te duci de viu în mormânt, iar eu cu viața să rămân și haiducii să-i adun, când am o pungă ghiftuită de prin munți agonisită, eu în mâna ta voi da și din lanțuri vei scăpa. Bujor Îți mulțumesc, măi dragă, Codrene, că te văd că ții la viața mea! I-a ridică arma ta și a mea, că de aici nu vom scăpa, până
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
nostalgiei sau nălucirilor plasate în viitor nicio putere asupra noastră. Altă lecție capabilă să genereze bucurie: a căuta și a ști să găsești în tot ce este negativ rațiuni de a descoperi o pozitivitate. Loviturile soartei ne privează de bunurile agonisite? Foarte bine, iată tot atâtea griji mai puțin, tot atâtea neliniști evitate, tot atâtea temeri de care suntem scutiți. Ne-au lăsat fără puterea de care dispuneam? Perfect, noua situație ne va scuti să mai avem de-a face cu
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cea care prin dârzenia ei de a trece încercările grele intrase deodată în inimile tuturor: Nici că se uitau oamenii ca mai-nainte la dânsa. Las' că banul te ridică și în sufletul tău, și în gândul altora, dar banul agonisit e dovadă de vrednicie, și mesenii toți înțelegeau de ce Mara șede în scaun ca pusă într-un jeț și vorbește rar și apăsat. Mai bine de jumătate de roman, prozatorul va nota cu meticulozitate modul în care se aprinde, se
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
frumoasă. Nimic nu stă în calea înavuțirii tânărului cuplu Persida și Națl, nici măcar gândul c-ar fi o rușine să se facă câciumăreasă nu-i trecea Persidei prin minte: alăturea cu soțul ei orișice muncă îi părea cinstită așa cum banul agonisit e dovadă de vrednicie. Dacă afacerile vor merge la început prost, nu e din cauza locului, ci a lui Națl nechibzuit și risipitor. După nașterea copilului său, întrega familia va căpăta o altă așezare. Responsabilizat acum, bărbatul face cârciuma atât de
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mare jale și povața ta mi-a rupt inima, cum îmi spuneai tu mie, că te duci de viu în mormânt, iar eu cu viața să rămân și haiducii să-i adun, când am o pungă ghiftuită de prin munți agonisită, eu în mâna ta voi da și din lanțuri vei scăpa. Bujor Îți mulțumesc, măi dragă, Codrene, că te văd că ții la viața mea! I-a ridică arma ta și a mea, că de aici nu vom scăpa, până
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
oameni care muncesc în Occident de ani de zile și se înapoiază în țările lor ori de câte ori vor sau pot. Spanioli, italieni, francezi, portughezi, greci, turci etc. etc., dar în special iugoslavi, care, după ani de muncă în Occident, cu banii agonisiți s-au întors în patrie, unde și-au construit case, și-au cumpărat din țara lor ce le-a trebuit, tot ce au avut nevoie pentru gospodărie și pentru familiile lor cu banii aduși din Occident, munciți din greu, fiindcă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
deschisă de Mercure de France pentru ridicarea monumentului lui Paul Verlaine din Grădina Luxemburg, la care privind, În vara lui 1929, n-aș fi bănuit că un grăunte măcar din piatra amintitoare a „sărmanului Lelian“ e pus acolo din mizerabila agonisită a câtorva zevzeci cu suflete Înfocate de pe malurile Dâmboviței. ORIȘICE ACTIVITATE OMENEASCĂ PORNEȘTE MAI ÎNTÂI de toate din luptă Împotriva foamei și a plictiselii. Am fost un timp (1908-1910) modest funcționar de birou În laboratorul de analize medicale al doctorului
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cot la cot, și cu curticica interioară ca o hazna puturoasă, mirosind Încă de pe atunci a vechi, a rânced, a lături, a zoaie și pișat stătut. Cine dintre noi ar fi bănuit pe atunci că gologanii noștri de chirie, greu agonisiți și numărați la fiecare lună În mâna pro prietarului nostru, Vlasto, impertinent personaj de Fanar cu moșii și acareturi În Țara Românească, locuind În casa alătu rată cu mic aspect princiar de la Începutul veacului trecut - cine ar fi crezut că
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Nu sunt excluse de la aceste prea scurte și impertinente reflecții lăturalnice chiar și bunele, excelentele noastre neveste, cele de lungă cursă. Dar este falsă sau meschină sau ipocrită acea părere a unora cum că, dacă subvii cu arginții tăi greu agonisiți ca să răsplă tești sau să Încurajezi o femeie În bucuriile, plăcerile sau volup tă țile ce ți le furnizează, asta ar scădea cumva din valoarea acestor bucurii, plăceri sau voluptăți. Dimpotrivă, aș zice! Dar, mai Întâi, nici o femeie de pe lume
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mult, un giulgiu să nu ni se răspândească oasele. Ce rămâne după om? Un nume pe-o cruce. Și de ai noroc, un gând bun în amintirea oamenilor. Și-apoi... Uitarea... "Deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni!", slujește mitropolitul, "Milostiviți-vă! Agonisiți comori în Ceruri! Acolo unde este comoara voastră, va fi și inima voastră." Boierii clipesc des, se închină, mormăie în barbă, dar tac. Ștefan izbucnește: "Bucurați-vă și veseliți-vă că răsplata voastră mare este în Ceruri!" Cu un petecuț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
jucat jucam țonțoroiul cum ne cânta Vodă, că apucase strâns frâiele domniei și n-aveam loc de-ntors "Mărire ție, Doamne! Mărire ție!" Ce puteam face? Cuteza careva să-i stea împotrivă? De voie, de nevoie, ca să ne salvăm capul și agonisita, ne-am dat cu Puterea... Singura speranță rămăsese s-o mierlească în vreo bătălie, că n-avea habar de moarte și unde era vălmășagul mai mare acolo se arunca cu sabia, întărește Alexa. De afurisit ce-i nici moartea nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
trei zile înaintea turcilor, dăm pradă focului tot, tot, fără milă! spune cu glasul plin de durere, dar aspru, nestrămutat. Ardem tot! Târguri! Sate! Holde! Fânețe! Acareturi! Tot! Tot! Fiecare, singur, cu mâna lui să-și pună foc casei, țarinei, agonisitei! E cu durere... dar altfel nu se poate! Vom ridica alte târguri, alte sate, mai mari, mai frumoase! E poruncă! Cine nu o împlinește... Turcii așteaptă o Moldovă-grădină, cu plaiuri verzi de păscut, cu ape limpezi de băut... Și ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cununa de spini... Cine vine cu mine, trebuie să se lepede de sine, să-și ia crucea și să mă urmeze..." Hotărâți! Sunteți liberi! Și nu vă temeți! Haideți! Îndrăzniți, boieri dumneavoastră! Nu vă-ndeamnă inima?! Vă salvați pielea!... Și agonisita!.. Merită!... Zău așa! Îndrăzniți!... Îndrăzniți!... Boierii, uluiți, ascultă cu capetele plecate. Nu clintesc. Tac. Eu merg cu tine! izbucnește în cele din urmă Tăutu. Alături cu tine, Ștefane! grăiește Vlaicu. Te urmăm! Și-n iad te urmăm! se dezlănțuie Mihail
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]