36 matches
-
în Social Theory and Practice 38, 1 (2012), pp. 55-82. --. "In Defense of Transcendental Institutionalism", în Philosophy & Social Criticism 40, 7 (2014), pp. 665-682. Gomberg, Paul, How To Make Opportunity Equal: Race and Contributive Justice, Blackwell, Malden, 2007. Gray, John, "Agonistic Liberalism", în Philosophy and Social Policy 12, 1 (1995), pp. 111-135. --. Two Faces of Liberalism, Polity Press, Cambridge, 2000. Trad. rom. Cele două fețe ale liberalismului, Editura Polirom, Iași, 2002. Griffin, Stephen M., "Political Philosophy versus Political Theory: The Case
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
p. 6. 8 Ibidem, p. 6. 9 Vezi, spre exemplu, William Galston, "Realism in Political Theory", în European Journal of Political Theory 9, 4 (2010), pp. 385-411, Raymond Geuss, Philosophy and Real Politics (Princeton University Press, Princeton, 2009), John Gray, "Agonistic Liberalism", în Philosophy and Social Policy 12, 1 (1995), pp. 111-135, John Gray, Two Faces of Liberalism (Polity Press, Cambridge, 2000) (trad. rom. Cele două fețe ale liberalismului (Editura Polirom, Iași, 2002)), Bonnie Honig, Political Theory and the Displacement of
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
viață și pe moarte nu este decât cel mult o tentativă de a descrie alienarea. Dar alienus nu este totuna cu alter. Filosofia posthegeliană (care este și postmarxistă) dezvoltă un alt registru al alterității, care depășește În același timp dimensiunea agonistică și asimilarea celuilalt cu același. Întâlnirea cu celălalt Este vorba despre demonstrarea faptului că alteritatea celuilalt nu este de același gen cu rezistența opusă de exterioritatea lucrurilor. Astfel, Martin Buber, În cartea sa Eu și Tu (1992), distinge corelația Eu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a străzii”, expresie care desemnează subcultura anumitor fracțiuni minoritare ale clasei de vârstă a tinerilor ce se manifestă În spațiul public sub forme conviviale, agresive sau artistice (alură punk, grupuri rap, graffiti murale, insulte rituale „miștocare”, Încăierări ludice, exhibiții gestuale agonistice, lupte spectaculare ce implică protagoniști, personaje care incită la violență și altele care Îi despart pe combatanți). Am putea și aici să vorbim despre subcultură, Însă cu riscul de a cădea În peiorativ, dacă am Înțelege-o ca un subprodus
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o umbrelă organizațională, pentru a schimba cursul curent al lucrurilor. În al patrulea și ultimul rând, proiectul democrației radicale se bazează, nu pe distincția între prieten și dușman, în sensul lui Carl Schmitt, ci mai degrabă pe noțiunea de "pluralism agonistic", în care adversarii intră în luptă pentru a edifica o lume mai bună, chiar dacă nicio victorie nu poate fi finală (Mouffe, 2005b). Astfel, ar fi eronat să credem că procedurile deliberative pot oferi o soluție adecvată problemelor curente ale democrației
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a culpelor". În aceeași logică a înțelegerii criticii din perspectiva crizei, Hakan Gürses, lector la Institutul de Filosofie al Universității din Viena, susține că timpul este un factor important în evaluarea criticii, supusă potențialului schimbării 190. În aceste împrejurări fațeta agonistică a semnificației termenului de critică a căpătat în zilele noastre conotația insurecției, refuzului și respingerii în raport cu diferitele forțe care apar în joc. În una dintre cele mai citate discuții cu privire la condițiile prezente ale criticii de artă, organizată de revista October
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
au capacitatea de a anula durata cronologică și de a da timpul de la început prin integrarea tuturor membrilor colectivității în obicei. „Jocul, mai întâi liturgic, poate să capete o dimensiune festivă, odată cu participarea întregii comunități, mobilizate în jurul ritualurilor mimetice sau agonistice. Punerea în scenă a sacrului trece prin ilustrarea dramatică a hieroistoriilor sau prin confruntările simbolice care mimează luptele forțelor divine de la începutul lumii”. Aceeași reiterare prin invocarea gesturilor arhetipale se întâlnește în baladele fantastice și în basme, unde eroii parcurg
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lui”. Autorul vede în spiritul sărbătorii ceva mai înalt decât plăcerea, decât distracția și relaxarea, și anume profilarea, dincolo de cotidian, a unei lumi fericite. Capitole foarte dense tratează cele câteva moduri de a fi ale sărbătorescului: paradoxalul, kairoticul, agalmaticul și agonisticul. Paradoxalul este ilustrat de călătorii care, în spații străine, se miră de latura exoterică a ceremonialurilor și iau drept sărbători unele comportamente sociale, neștiind să discearnă între sacru și profan, să perceapă autenticul din spectacolele văzute. Prin kairotic, la origine
DROGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286876_a_288205]
-
din spectacolele văzute. Prin kairotic, la origine concept al moralei presocratice, autorul definește prilejul nimerit în care are loc o sărbătoare, timpul, spațiul și contextul social favorabile acesteia. Prin agalmatic înțelege deopotrivă celebrarea supraumanului și ilustrarea omenescului. În fine, prin agonistic înțelege acea ficțiune a violenței, acea exorcizare a ei în cadrul conflictelor ceremoniale ce au loc între cetele de călușari sau între alaiurile de măști din cadrul Malancei bucovinene. Practica fericirii este o excelentă, modernă și erudită lucrare de antropologie culturală, „o
DROGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286876_a_288205]
-
expresii faciale. Când mârâie, mormăie sau strigă, animalul își răsucește buza superioară și își îndreaptă urechea în față. În timpul strigătelor, buzele se retrag și urechile sunt aduse înapoi. Femelele își expun buzele și își ridică urechile când sunt agitate. Comportamentul agonistic se manifestă de obicei prin conflicte între indivizi care se cățăra sau se atacă reciproc. Ocazional, acestea includ și mușcatul. Masculii mai puternici se pot lua la bătaie, fugări și mușca unul pe altul. În situații extreme, un mascul poate
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
aibă preocupări filozofice punându-și problema cosmogoniei. Astfel apare astrologia, dar sunt puse și bazele filozofiei științei. Filozofia babiloniană a exercitat o puternică influență asupra celei grecești, în special asupra filozofiei elenistice. Textul babilonian "Dialogul pesimismului" conține similarități cu gândirea agonistică a sofiștilor, cu doctrina contrastelor a lui Heraclit, cu "Dialogurile" lui Platon și poate fi considerat precursor al metodei maieutice a lui Socrate. Aceasta perioadă este delimitată între anii 400 d.Hr. și 1.300 (dupa alți autori, până în secolul
Istoria filozofiei () [Corola-website/Science/315063_a_316392]