392 matches
-
să se teamă că acestea se vor repeta, atunci este posibil ca diagnosticul să fie cel de tulburare de panică. Aceasta poate fi însoțită sau nu de agorafobie, adică de teama de a merge în spații publice, în special singur. Agorafobia în sine nu este o tulburare distinctă conform DSM-IV-TR, dar apare în asociere cu tulburarea de panică, aceasta fiind codificată atât în forma cu agorafobie, cât și în cea fără. Deși există puține cercetări cu privire la tulburarea de panică cu agorafobie
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
nu de agorafobie, adică de teama de a merge în spații publice, în special singur. Agorafobia în sine nu este o tulburare distinctă conform DSM-IV-TR, dar apare în asociere cu tulburarea de panică, aceasta fiind codificată atât în forma cu agorafobie, cât și în cea fără. Deși există puține cercetări cu privire la tulburarea de panică cu agorafobie la copii și adolescenți, se bănuiește că aceasta se transmite de la părinte la copil (Last și colab., 1991). Kearney, Albano, Eisen, Allan și Barlow (1997
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Agorafobia în sine nu este o tulburare distinctă conform DSM-IV-TR, dar apare în asociere cu tulburarea de panică, aceasta fiind codificată atât în forma cu agorafobie, cât și în cea fără. Deși există puține cercetări cu privire la tulburarea de panică cu agorafobie la copii și adolescenți, se bănuiește că aceasta se transmite de la părinte la copil (Last și colab., 1991). Kearney, Albano, Eisen, Allan și Barlow (1997) au constatat că, la minorii cu vârste cuprinse între 8 și 17 ani, cele mai
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
tehnică se numește procedura lui Rachman. desensibilizare sistematică. programul „Coping Cat”. sensibilizare in vivo. Teama de a avea atacuri de panică repetate determină adesea frica de a ieși în spații deschise, cunoscută ca și nevroza de angoasă. arahnofobie. fobie socială. agorafobie. Care din următoarele comportamente este un exemplu de obsesie? Spunerea de rugăciuni Număratul Spălatul pe mâini Teama de contaminare Care din următoarele tulburări anxioase apare prima, din punct de vedere cronologic? Fobia specifică Tulburarea de panică Fobia socială Tulburarea obsesiv-compulsivă
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
ca orbire tranzitorie, încețoșarea privirii și cefalee îndeosebi “în cască” (Herskowitz, 1986). Atacul de panică poate dura zeci de minute, mai rar până la o oră. În jurul atacurilor de panică apar de obicei conduite fobice anticipative, de exemplu cardiofobie, tendințe hipocondrice, agorafobie etc. Schneider observa că anxietatea poate fi un izvor de energie psihica, modelând personalitatea bolnavului într-un mod care poate deveni progresiv și structurant. A. L. Barach (1966, 1967) face distincția între „anxietatea pronecteice”, creatoare și anxietatea “endemică” sterilă. 4
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
amintiri, impresii patologice care apar independent și împotriva voinței bolnavului, repetându-se permanent și incoercibil; de falsitatea acestora bolnavul este conștient, dar, cu toate acestea, nu se poate elibera de ele. F. Leuret descrie, la începutul secolul al XVII-lea agorafobia. Moritz (1783) descrie frica obsedanta de apoplexie. Esquirol descrie monomaniile, iar Trélat delimitează la folie lucide. R. van Kraft-Ebbing (1867) le va numi tulburări obsesive (Zwangsvorstellungen), termen care va fi preluat de A. Wesiphal. P. Janet, carem la sfârșitul secolul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Janet). Ele au, de regulă, un caracter interogativ (aritmomania, onomatomania, evocarea obsedantă, idei contrastante în totală opoziție cu sentimentele, concepțiile și atitudinile bolnavului, îndoiala obsedantă sau la folie du doute). 2) Fricile obsedante sunt temeri nejustificate ale bolnavului reprezentate prin: agorafobie, claustrofobie, ereutofobie, nosofobie, dismorfofobie etc. 3) Impulsiunile obsedante sau „obsesiile impulsive” constau în apariția în câmpul conștiinței a unor porniri puternice, irezistibile de a comite acte fără sens, ridicule, absurde sau chiar agresive de tip criminal. M. Dide și P.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de acesta. Din punct de vedere tematic, fobiile au o extrem de mare varietate. În general, majoritatea specialiștilor, preferă să le sistematizeze în următoarele grupe: a) Fobii de obiecte: arme, obiecte murdare, sânge, dejecții etc. b) Fobii de locuri: spații goale (agorafobie) sau spații închise (claustrofobie), cale ferată, cimitire, adâncimi sau înălțime etc. c) Fobii de boli sau nosofobii, sunt cele reprezentate prin frica patologică a unor bolnavi de microbi, boli interne, boli contagioase, în special cele veneriene, turbare, frică de bolile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihice), așa cum se poate vedea, comparativ, mai jos: CIM DSM 1) Nevroză de angoasă - panică - anxietate generalizată 2) Isterie a) cu conversie - tulburări de conversie - dureri psihogene b) cu disoluție - amnezie psihogenă - fugă psihogenă - personalitate multiplă - somnambulism 3) Nevroza fobică agorafobie cu atacuri de panică - agorafobie fără atacuri de panică - fobie socială - fobie simplă - angoasă de separație 4) Nevroză obsesivă - tulburări obsesiv-compulsive 5) Depresie nevrotică - depresie majoră (episod izolat fără melancolie) - depresie majoră recurentă fără melancolie - tulburarea distemică - tulburarea de adaptare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
comparativ, mai jos: CIM DSM 1) Nevroză de angoasă - panică - anxietate generalizată 2) Isterie a) cu conversie - tulburări de conversie - dureri psihogene b) cu disoluție - amnezie psihogenă - fugă psihogenă - personalitate multiplă - somnambulism 3) Nevroza fobică agorafobie cu atacuri de panică - agorafobie fără atacuri de panică - fobie socială - fobie simplă - angoasă de separație 4) Nevroză obsesivă - tulburări obsesiv-compulsive 5) Depresie nevrotică - depresie majoră (episod izolat fără melancolie) - depresie majoră recurentă fără melancolie - tulburarea distemică - tulburarea de adaptare cu dispoziție depresivă 6) Neurastenie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de exemplu: - evitarea obiectului sau a situației „fobogene”, - căutarea unei asigurări prin prezența unei persoane însoțitoare a bolnavului, - deținerea unor obiecte de valoare protectivă. Din punct de vedere clinico-psihiatric și psihopatologic, fobiile se împart în următoarele trei grupe principale: a) Agorafobia este teama de a trece sau traversa anumite străzi sau piețe publice (Westphaf) sau teama de a ieși în locurile publice cum ar fi străzi, magazine, mijloace de transport (Marks). b) Fobiile sociale sunt definite ca reprezentând o teamă persistentă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
violență cu caracter de periculozitate atât pentru bolnav, cât și pentru anturajul acestuia. Agnozie: pierderea capacității de a recunoaște, înțelege și denumi semnificația diferiților stimuli senzoriali în absența unor tulburări de tip senzorial periferic (agnozie vizuală, tactilă, auditivă, asterognozie, prosopagnozie). Agorafobie: frica patologică de spații deschise. Agrafie: tulburare caracterizată prin pierderea capacității de a scrie care apare în cadrul afaziei. Agresivitate: dispoziție fundamentală a ființelor vii. Poate avea un caracter ostil-distructiv sau un caracter activ-constructiv de afirmare de sine. Alcoolism: stare patologică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Sendrial Franța Histoire culturelle de la maladie (1980) J. Postel și Cl. Quétel Franța Nouvelle Histoire de la psychiatrie (1983) Hemm S., Sartorius N., Helmchen H., Lauter H., Germania Contemporary Psychiatry (2001) Index tematic Absență Abulie Acalculie Acatisie Achinezia Afazie Agitație Agnozie Agorafobie Agrafie Agresivitate Alcoolism Alexie Alienare mintală Ambivalență Amimie Amnezie Amuzie Andropauză Anestezie Angoasa Anorexia mintală Anormalitate Anticipație Anxietate Apatie Aprosexia Apsihia Arierație mintală Astenie Ataxia Aura Autism Automatismul mintal Automutilare Baraj Boală psihică Bovarism Bradipsihie Carență de autoritate Carență afectivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
întăririle privind însăși persoana. In cazul întăririlor privind faptele, întărirea este aplicată în legătură cu o acțiune săvârșită de către pacient. A felicita o persoană atunci când a îndeplinit o sarcină este o întărire privind un fapt. De exemplu, pentru Marianne care suferă de agorafobie, terapeutul poate spune: „Imediat ce ați simțit o ușoară stare de rău în zona comercială, ați ieșit afară: este exact ceea ce trebuia să faceți. Intr-o terapie de desensibilizare este important ca răul să fie suportabil”. Această formă de întărire necesită
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se antreneze pentru a-și dezvolta cunoștințele practice în domeniul competențelor relaționale, a competențelor tehnice pentru a aplica metodele și pentru a evalua impactul acestora. 4. Farmacologie și terapie cognitiv-comportamentală Charles Pull∗ Introducere 1. Tulburările anxioase Tulburare de panică și agorafobie Anxietate generalizată Stare de stres post-traumatic Tulburare obsesională compulsivă Fobie socială Fobii specifice 2. Tulburările de dispoziție Tratamentul episoadelor depresive majore de intensitate mică și medie Prevenirea recăderilor și recidivelor Stabilizarea tulburărilor bipolare 3. Tulburările de personalitate Personalitatea bordeline 4
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
psihoterapeutice, eficiența terapiilor cognitive și comportamentale a fost stabilită prin intermediul uneia sau a mai multor meta-analize sau/și cu ajutorul unor experimente clinice controlate aleatoare cu o puternică forță statistică și convergente pentru următoarele tulburări: - tulburarea de panică cu sau fără agorafobie, - fobia socială, - anxietatea generalizată, - starea de stres post-traumatic, - tulburarea obsesională compulsivă, - depresiile de intensitate mică sau medie, - schizofrenia (pentru problemele care se referă la reabilitarea psihosocială), - personalitatea bordeline, - dependența de alcool, - bulimia. Există, pe de altă parte, părerea că terapia
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
guidelines) publicate de către organisme sau asociații recunoscute. 1. Tulburările anxioase TCC și farmacoterapia sunt eficiente, în grade diferite, în toate tulburările anxioase, cu excepția fobiilor specifice pentru care doar TCC este eficientă într-un grad foarte înalt. Tulburarea de panică și agorafobia Eficiență pe termen scurt Eficiența TCC în tratamentul pe termen scurt a tulburării de panică cu sau fără agorafobie a fost demonstrată în numeroase studii controlate și aleatoare. Numeroase studii controlate și aleatoare demonstrează, de asemenea, eficiența farmacoterapiei în tratamentul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
toate tulburările anxioase, cu excepția fobiilor specifice pentru care doar TCC este eficientă într-un grad foarte înalt. Tulburarea de panică și agorafobia Eficiență pe termen scurt Eficiența TCC în tratamentul pe termen scurt a tulburării de panică cu sau fără agorafobie a fost demonstrată în numeroase studii controlate și aleatoare. Numeroase studii controlate și aleatoare demonstrează, de asemenea, eficiența farmacoterapiei în tratamentul de scurtă durată a acestei tulburări. In ceea ce privește eficiența relativă a TCC sau a farmacoterapiei, o meta-analiză a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
farmacoterapia. O meta-analiză a lui Mitte efectuată asupra a 124 studii a arătat că TCC era cel puțin la fel de eficientă, și chiar, pentru unele analize, mai eficientă decât farmacoterapia în tratamentul de scurtă durată a tulburării de panică însoțită de agorafobie. In ceea ce privește tratamentele combinate, o meta-analiză a lui Van Balkom și al. a constatat o eficiență superioară pe termen scurt pentru tratamentele combinate, ce asociază TCC și antidepresive, în comparație cu monoterapiile. Intr-un studiu privind evoluția în timp a tulburării
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
puternică, alcătuită încă de la înființare din patruzeci de asociații. In domeniul specific al tulburărilor anxioase, prima asociație MȘdiagora, „asociația celor care suferă de fobie și anxietate” a fost creată la Lille, în 1995, sub impulsul unei persoane ce suferea de agorafobie. Ulterior, au fost create alte asemenea asociații la Paris, Rouen, Lyon, Rennes și Toulouse. Toate sunt organizate pe baza aceluiași document și a unei etici comune, dar fiecare este independentă atât din punct de vedere financiar cât și în privința alegerii
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o tentativă de suicid. Multe dintre rezistențele la terapie, dintre recăderi se datorează faptului că nu s-a lucrat după scheme. Este important să consacrăm acestora un timp oarecare în cadrul terapiei, de exemplu, în cazul fobiei sociale, pentru a ținti agorafobia și TOC putem lucra cu schemele: „excludere”, „vulnerabilitate”, „imperfecțiune”, „eșec”, și „constrângere”. Medicamentele Ar fi multe de spus în privința utilizării medicamentelor psihotrope. Ne propunem să ne referim la două dintre aspectele fundamentale ale utilizării lor: medicamentul este o cârjă în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de cap, dureri de stomac, amețeală, tahicardie)”. Aceste informații ajută pacientul să-și canalizeze efortul curajos asupra acestor cincisprezece zile cruciale și să nu se lase cuprins de angoasă, acest lucru fiind valabil mai ales pentru persoanele care suferă de agorafobie și de tulburare de panică hipercentrate asupra senzațiilor lor fizice. Va trebui să perseverați și să așteptați cel puțin încă patru până la șase săptămâni pentru a resimți primele beneficii ale tratamentului. Acest lucru este normal”. Persoanele care suferă de tulburări
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de întărire prețios. Inaintea unei terapii, acestea își încurajează membrii să urmeze o terapie de tip TCC. Pe parcursul unei terapii și după încetarea acesteia, numeroși terapeuți își încurajează pacienții să devină membri ai acestor asociații. 6. Atacurile de panică și agorafobia Sarah Mary-Rabine, Évelyne Mollard∗ 1. Contribuții teoretice Definiții Evoluția conceptului de panică Caracteristicile tulburării de panică cu agorafobie Terapie 2. Studiu de caz Anamneză Analiza funcțională Evaluare Protocol terapeutic Descrierea ședințelor Rezultate 3. Discuțiii Bibliografie 1. Contribuții teoretice Definiții Atacurile
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unei terapii și după încetarea acesteia, numeroși terapeuți își încurajează pacienții să devină membri ai acestor asociații. 6. Atacurile de panică și agorafobia Sarah Mary-Rabine, Évelyne Mollard∗ 1. Contribuții teoretice Definiții Evoluția conceptului de panică Caracteristicile tulburării de panică cu agorafobie Terapie 2. Studiu de caz Anamneză Analiza funcțională Evaluare Protocol terapeutic Descrierea ședințelor Rezultate 3. Discuțiii Bibliografie 1. Contribuții teoretice Definiții Atacurile de panică și complicația lor principală, agorafobia, sunt entități clinice recunoscute încă din sec. al XIX-lea. Starea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
hipervigilența pe care le provoacă favorizează dezvoltarea unei anxietăți cronice, care facilitează apariția unor noi atacuri de panică. Această spirală anxiogenă a tulburării de panică produce o suferință psihică intensă, care poate să conducă până la disperare. Conduitele de evitare asociate agorafobiei perturbă, uneori într-o manieră invalidantă, modul de viața și activitățile personale, sociale și profesionale ale celor care suferă de această tulburare. Atacul de panică și tulburarea de panică Atacul de panică Atacul de panică poate fi definit ca o
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]