40 matches
-
bolnavul știe ce vrea să spună, dar este incoerent sau incapabil să se exprime; aude și înțelege limbajul vorbit, dar nu poate să reproducă ce aude sau ce i se citește. În forma sa scrisă, incapacitatea expresivă poartă denumirea de agrafie și se traduce prin imposibilitatea de a scrie cuvinte cu litere de mână sau de a aranja în cuvinte literele de tipar, deși motricitatea fină a degetelor nu este afectată. Afazia receptivă se manifestă prin incapacitatea de a înțelege limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
au evidențiat trei forme de afazie: motorie, senzorială și mixtă. Afazia motorie include tulburările de tip expresiv, în care dificultatea sau imposibilitatea de a da un răspuns este de ordin motor, atât pentru limbajul oral, cât și pentru cel scris (agrafia). Afazia senzorială are la origine surditatea pentru înțelesul cuvintelor pe care le aude, la fel ca și pentru cele scrise, pe care le vede, dar nu le înțelege sensul. Afazia mixtă este o combinație între cele două forme de afazie
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
articulare a sunetelor; înțelegerea limbajului oral este perturbată în egală măsură ca și cel scris. Debutul acestei forme de afazie este impresionant, în primele momente putându-se produce chiar suspendarea limbajului, după care sărăcia și stereotipia în exprimare, agramatismul și agrafia dau conturul deplin al acestei forme de afazie. Afazia Wernicke este predominant receptivă și se caracterizează printr-o fluență verbală ieșită din comun, folosind în majoritatea cazurilor cuvinte care seamănă fonetic între ele (parafrazie). Repetarea cuvintelor este de asemenea dificilă
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
următoarele tulburări de schemă corporală: - iluzii kinestezice cu prezența unui al treilea membru fantomă, - hemiasomatognozia sau sindromul Anton-Babinski. În leziunile hemisferului cerebral stâng „major” sunt semnalate ca tulburări de schemă corporală, următoarele: - autotopoagnozia sau sindromul Pick, - sindromul Gerstmann (agnozie digitală, agrafie și dezorientare dreapta-stânga). Ideile de negare corporală, de factură delirantă ca interpretare a propriei scheme corporale, apar fie în asomatognozia totală, fie în cursul sindromului Cottard, de negare corporală și imortalitate, din melancolia delirantă. Tulburările de schemă corporală din nevroze
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pentru bolnav, cât și pentru anturajul acestuia. Agnozie: pierderea capacității de a recunoaște, înțelege și denumi semnificația diferiților stimuli senzoriali în absența unor tulburări de tip senzorial periferic (agnozie vizuală, tactilă, auditivă, asterognozie, prosopagnozie). Agorafobie: frica patologică de spații deschise. Agrafie: tulburare caracterizată prin pierderea capacității de a scrie care apare în cadrul afaziei. Agresivitate: dispoziție fundamentală a ființelor vii. Poate avea un caracter ostil-distructiv sau un caracter activ-constructiv de afirmare de sine. Alcoolism: stare patologică datorată dependenței de ingestia excesivă și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Franța Histoire culturelle de la maladie (1980) J. Postel și Cl. Quétel Franța Nouvelle Histoire de la psychiatrie (1983) Hemm S., Sartorius N., Helmchen H., Lauter H., Germania Contemporary Psychiatry (2001) Index tematic Absență Abulie Acalculie Acatisie Achinezia Afazie Agitație Agnozie Agorafobie Agrafie Agresivitate Alcoolism Alexie Alienare mintală Ambivalență Amimie Amnezie Amuzie Andropauză Anestezie Angoasa Anorexia mintală Anormalitate Anticipație Anxietate Apatie Aprosexia Apsihia Arierație mintală Astenie Ataxia Aura Autism Automatismul mintal Automutilare Baraj Boală psihică Bovarism Bradipsihie Carență de autoritate Carență afectivă Catalepsie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în vedere schimbarea condițiilor învățării, când cunoștințe achiziționate nu mai servesc direct situațiilor noi, acestea se tezaurizează în stocul memoriei, iar copilul cu handicap nu poate face față modificărilor structurale în procesul învățării. Așa se explică discalculia, dislexia, disgrafia, alexia, agrafia, alalia, dislaliile, dizartriile, afazia și toate tulburările de comportament și limbaj, în procesul învățării și integrării socio-afective a copiilor cu nevoi speciale. Concluzii Învățarea presupune o sănătate mintală normală, o pregătire pentru a face față unor noi situații de învățare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
nu mai servesc direct situațiilor noi, ele însă se tezaurizează în stocul memoriei iar copilul cu handicap nu poate face față modificărilor structurale în procesul învățării, memoria de evocare fiind de asemenea dificilă. Așa se explică discalculia, dislexia, disgrafia, alexia, agrafia, alalia, dislaliile simple și polimorfe, dizartriile, afazia și toate tulburările de limbaj și comportament în cazul copiilor cu nevoi speciale, în procesul învățării și integrării lor socio-afective. Concluzii Învățarea presupune o sănătate mintală normală, o pregătire pentru a face față
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
schimbărilor de la o școală la alta, nivelului intelectual și atmosferei precare din familie; elevi cu tulburări neuromotorii majore, manifestate prin dizartrii, alalii mai mult sau mai puțin pronunțate, dislalii polimorfe asociate cu alte modificări neurologice și manifestate prin dislexii-disgrafii, dizortografii, agrafii, acalculii, tulburări de lateralitate, tulburări de organizare spațio-temporală etc. Fără să lezeze intelectul întotdeauna, unele din aceste tulburări pot totuși să provoace elevului serioase dificultăți în însușirea vorbirii, cititului, scrisului, socotitului, aspecte de bază ale activității școlare. Problema prevenirii modificărilor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
alta, nivelului intelectual și atmosferei precare din familie; cu tulburări neuromotorii majore, manifestate din punct de vedere al limbajului prin dizartrii, alalii mai mult sau mai puțin pronunțate, dislalii polimorfe asociate cu alte modificări neurologice, manifestate prin dislexii, disgrafii, dizortografii, agrafii, acalculii, tulburări de lateralitate, de organizare spațio-temporală etc. Fără să lezeze intelectul întotdeauna, unele din aceste tulburări pot totuși să provoace dificultăți serioase în însușirea vorbirii, citirii, scrierii, socotitului, aspecte de bază ale activității școlare. Toate aceste categorii de copii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în oglindă, care sunt o consecință a unor leziuni în emisferul drept. (Hvatțev, „Logopedia”, E.D.P., București, 1959). Aceasta, ca și stângăcia, pare a fi o urmare a meningoencefalitelor ce au produs leziuni cerebrale și care pot fi de natura alexiei agrafiei, manifestându-se prin imposibilitatea de a citi și scrie. Este numită agrafie optico-gnozică sau afazie vizuală, debilul mintal manifestând ezitări, confuzii și amestec de litere fără sens. Dislexo-grafia de natură afazică ca urmare a leziunilor de răspândire parieto-temporo occipitale, se
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Hvatțev, „Logopedia”, E.D.P., București, 1959). Aceasta, ca și stângăcia, pare a fi o urmare a meningoencefalitelor ce au produs leziuni cerebrale și care pot fi de natura alexiei agrafiei, manifestându-se prin imposibilitatea de a citi și scrie. Este numită agrafie optico-gnozică sau afazie vizuală, debilul mintal manifestând ezitări, confuzii și amestec de litere fără sens. Dislexo-grafia de natură afazică ca urmare a leziunilor de răspândire parieto-temporo occipitale, se manifestă ca sindrom dismaturativ. Aici au loc tulburări de organizare spațială și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
manifestările sechelare în intelect, afectivitate și comportament”, prin intelect deficitar (Q.I. sub 60-70%), bradipsihie, elemente de gândire intuitivă, tulburări afective, labilitate emoțională și volitivă, slabă motivație pentru învățare. În această perspectivă neurologică se pot încadra mai ales alexia și agrafia. Tulburările scris-cititului la deficienții de intelect, la cei nevăzători care scriu în braille, ca și la cazurile cu dereglări neurologice și psihice se manifestă în forme specifice dar au și asemănări cu cele întâlnite la copilul cu intelect normal (E.
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
3. Agnozia obiectelor animate, în speță a fizionomiei; bolnavul nu recunoaște persoane cunoscute sau nu se recunoaște pe sine privindu-se în oglindă (prosopagnozia). 4. Agnozia simbolurilor grafice (cecitate verbală) constă în imposibilitatea înțelegerii limbajului scris (alexie), a scrierii cuvintelor (agrafie), incapacitatea de a recunoaște cifrele și simbolurile aritmetice (alexia cifrelor acalculie). 5. Agnozia auditivă (surditate psihică) se manifestă prin incapacitatea de identificare a sunete lor, zgomotelor sau cuvintelor (surditate verbală) sau a melodiilor (amuzie). 6. Agnozia tactilă se traduce prin
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Marie ș.a. Se face distincție între manifestările simulate histerice și paralitice autentice. Neurologia își perfectează metoda de investigație diferențiind tulburările de sensibilitate și cele de motilitate. Charcot, Parkinson, Romberg ș.a. descriu tulburări de echilibru și tonus, Ogle se ocupă de agrafie (1867), Exner de dislexii (1881); se aprofundează studiul paraliziilor oculo- motorii, se pătrunde tot mai mult în misterele sistemului nervos. Secolul XIX unește tradiția observației exterioare cu cea endoscopică. Lampa electrică miniaturizată de Edison (1878) face loc endoscopiei: Max Nitze
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]