123 matches
-
secundă trebuie să dea o reprezentație în fața fanilor săi"), confuzii morfologice (în situația pe care o comentează, "care mi-ai șutit mașina?", buclucașul pronume nici măcar nu-i subiect, așa cum afirmă țanțoș semnatarul notiței, de vreme ce diferă categoria persoanei) și pamflet ușor (agramatismul cu pricina ar fi, de fapt, o formă subtilă de schizoidie). Lista poate continua. N-ar fi fost totuși mai simplu, și pentru el, și pentru noi, ca în locul unei asemenea polologhii să primim un exemplu cu adevărat grăitor? "Băiatul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6962_a_8287]
-
care se fac la radio și televiziune. Nu vom comenta aici nocivitatea rezultatelor monitorizării. Face acest lucru d-l Alex Ștefănescu în preambul, precis și esențial: "Cu imensa lor audiență, posturile de radio și televiziune deversează zilnic în spațiul public agramatisme de o mare toxicitate, care infestează mințile a milioane de oameni." Ceea ce vom spune interferează totuși cu rezultatele monitorizării. Cu exact o sută de ani în urmă, Eugen Lovinescu scria aceste rânduri despre opera lui Caragiale: "Eroii lui Caragiale sunt
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
chestiune oricât de nu ne-ar face plăcere. Lucrul care s-a pus în discuție este de ce ai folosit conturile tale /.../" (Antena 3, 30.X)" (s. aut.). Nicio deosebire, așadar. Eventualele diferențe sunt net în defavoarea citatelor din Raport, pentru că, dacă agramatismele puse de Caragiale în gura personajelor sale aveau/au o finalitate preeminent estetică și se situau în sfera moralității artei (așa cum a demonstrat-o Maiorescu), siluirile gramaticale, la care e supusă limba română în trăncăneala de la radio și televiziune, reprezintă
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
că în cincizeci de ani limba română va dispărea. Dacă n-au dispărut - în o sută cincizeci de ani! - cei care o foloseau - așa cum o foloseau! - pe vremea lui Caragiale, cum o să piară limba lor în numai cincizeci de ani?! Agramatismele constituie corupția - mai exact, coruperea - limbii. Precum corupția în viața publică nu poate fi eradicată, ci, eventual, redusă, la fel, coruperea limbii trebuie diminuată pe cât posibil. Iar acest lucru se poate face nu dând prioritate studiului vocabularului - cum crede nestrămutat
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
într-o vreme când logica formală e lovită de precaritate, Școala are datoria să-și învețe ucenicii (cu atât mai mult - sau în primul rând - pe cei din categoria jurnaliștilor, pentru că ei "deversează - iarăși în primul rând - în spațiul public agramatisme de o mare toxicitate"), Școala, ziceam, să-și învețe ucenicii să gândească limpede studiind temeinic sintaxa limbii române - de sorginte latină! -, pentru că - totuși, nu-i așa? - "cine gândește bine vorbește bine".
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
asta îmi spunea și maică-mea cînd trăgeam mîța de coadă la propriu, înainte să ajung s-o fac la figurat, și ea "se pierdea" în peisaj. Dintre toate revistele de gen, foarte asemănătoare, Superbebe se distinge prin numărul cacofoniilor, agramatismelor și frazelor confuze. Un reportaj despre Păpușa Barbie este rescris sau tradus îngrozitor după sursele indicate de altfel onest. Cele "10 sfaturi" sînt numite astfel în mod total impropriu - nu cuprind nici un sfat propriu-zis. Dacă ești înaltă, afirmă revista, s-
De la super-bebe la sub-părinți by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9979_a_11304]
-
mânuind telecomanda televizorului, să nu dai peste veșnicii Gigi Becali, Vasile Turcu, Dumitru Dragomir, Nae Manea, Silviu Prigoană, Adriana Bahmuțeanu, Irinel Columbeanu, George Copos, Nicolae Văcăroiu, Marian Vanghelie, Sorin Oprescu, Lorin Fortuna, Mircea Badea, Oana Zăvoranu și alți campioni ai agramatismului și ai lipsei de logică, maeștri ai anacolutului și ai folosirii improprii a termenilor, atleți ai trivialității, ai prostului gust și ai expresivității involuntare. Ei sunt răsfățații televiziunilor și ai presei scrise, la orice oră din zi și din noapte
Tortionari limbii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8937_a_10262]
-
medicină, igienă; varii. La fel ca în cazul volumului precedent, ultima secțiune, Jos pălăria!, este rezervată exemplelor pozitive, formulărilor cu adevărat inspirate. O altă modalitate de a împărți materialul putea să fie cea în funcție de tipurile de greșeli (beție de cuvinte, agramatism crunt, anacolut, neologisme folosite impropriu, înlocuirea unui cuvânt cu paronimul său ș.a.m.d.). Cu siguranță, o astfel de prezentare ar fi fost justificată de un eventual scop educativ, or, cartea lui Radu Paraschivescu își propune în primul rând să
Tortionari limbii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8937_a_10262]
-
Tudorel Urian Reclame agresive, supermarket-uri, manele, OTV, Champions League, crime abominabile, politicieni corupți, fete dezbrăcate, bere, semințe, raliuri nocturne, accidente auto, agramatism, bani, scălâmbăială, filme polițiste, clarvăzători, reviste sexy, tabloide. Acesta este tabloul poleit al unei realități terne, într-o societate ce pare a-și fi rătăcit busola și ale cărei singure repere au devenit știrile de la ora 5 și meciurile etapei
Supușii regelui rating by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8985_a_10310]
-
el? Nimic. Infinite și arogante precauții, jargon britanic preluat cel mult de la MTV, țâfne frustrate adresate nimănui, felicitări care cad în gol. După o asemenea lectură năucitoare, Cronicarul a deschis televizorul și, pentru prima dată, i s-a părut că agramatismele nefericitului antrenor Gică Hagi, clișeele animatorilor de emisiune matinală și zâmbetele lucioase ale tuturor majoretelor din lume erau pline de un absolut autentic bun simț. ...și orbitor N-ar fi fost normal ca o revistă ca DILEMATECA să treacă peste
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9391_a_10716]
-
medicul Beuran e chirurg, ministru, dar profesor nu e și nici n-are cum să fie. Dincolo de ce-a vrut să spună în emisiunea sus-amintită, lucrul cel mai teribil a fost limba în care vorbea „profesorul” Beuran. Mai mult decât agramatisme cu ghiotura: asemantism. Omul pur și simplu nu cunoaște sensurile cuvintelor limbii române. Banii nu se „colecționează” la buget, cum zice de două ori și răspicat să spargă ecranul dl Beuran, ei se colectează, „ghidurile nu sunt lucruri științifice, sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
să le joci bine pe alea din mînă"). Leandru le-a folosit magistral pe cele din mînecă. Lucian Foișor a fost amenințat, lui Fluturel i-a promis că scapă de "poșta-redacției" și de paginile de proză. A închis ochii la agramatismele lui Briceag. Cred că folosea vreo mie de cuvinte Gil în reportaje, dar era "ancorat în imediatitate", cum îl lăuda Leandru. L-am descoperit printre "listașii" publicați de "România liberă", în noiembrie '98. Pe Carmen Fericeanu a protejat-o, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Oradea, 2001), aparținând unui autor prolific din Oradea, Marin Beșcucă. Ele ar trebui analizate pe larg, într-un manual de literatură, ca ilustrare a dezastrului la care poate duce lipsa de bun-gust. Remarcăm imediat poetizarea facilă și gongorică, ornamentată cu agramatisme (se curse în loc de se scurse, verbul a tăia folosit ca verb intranzitiv). Dar și mai neinspirată decât poetizarea este asocierea ei cu o observație prozaică: „Ea se trezi mai repede și plecă spre primele proceduri.“ Ne aflăm, așadar, într-o
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
schimbă subiectele, alternează dramatismul cu lirismul. Este mereu altul. Singura sa consecvență constă în folosirea defectuoasă a limbii române. ‹ Scris la persoana întâi, din perspectiva unui bărbat bogat și aventuros, romanul recent apărut este o poveste de dragoste plină de agramatisme ca o stradă (din România) de gropi. Chiar dacă treci cu vederea romantismul, nu naiv, ci pueril al istorisirii, chiar dacă te străduiești să privești cu simpatie sau măcar cu înțelegere modul kitsch în care este reprezentată ideea de dragoste, tot nu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mângâietor: pretext al unor jocuri / răsturnate / îndepărtate, de neînțeles.“ (Îngrămădire a unor umbre) Antologia dovedește, printre altele, că premiile literare nu garantează nimic. Oralitat ´ i Este la modă desolemnizarea limbajului poetic. Mircea Cărtărescu a declarat chiar, acum câțiva ani, că agramatismele și obscenitățile din cântecele unor formații de „hip-hop“ trebuie acceptate, pentru că pot contribui la împrospătarea fondului de cuvinte folosite de poeți... Ideea este falsă. Mircea Cărtărescu a susținut o, probabil, ca să câștige simpatizanți printre „băieții de cartier“, știind în același
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pe inconștientul Emil Constantinescu“ etc. Și mai grav este că aceste false idei sunt formulate într-o limbă română precară. Dacă ne am exprima în stilul autorului, am ajunge și noi repede la acuzații grave: prin cartea sa plină de agramatisme, Corneliu Florea... ne face un mare rău și ne întrebăm dacă nu cumva... chiar asta este pus să facă. Noi însă ne păstrăm umorul și înțelegem că, în felul lui, autorul ne vrea binele. Lipsa de spirit critic Cornel Galben
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
partidă de pocker, vor să știe dacă fac bine practicând jocurile de noroc. „Jocurile de noroc - le răspunde cu solicitudine același Simion Todorescu - sunt preocupări blestemate practicate de cei slabi de înger.“ Aproape totul este previzibil în această carte, cu excepția agramatismelor. „Filozoful“ folosește foarte stângaci limba română. Iată un exemplu: „Culmea obrăzniciei este să faci anticameră la un ins căruia ușa ta i-a fost permanent deschisă.“ Din cauza exprimării defectuoase se înțelege că obrăznicia este a celui care face anticameră și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
dar nu erai în stare să-ți aduci aminte"). Mai mult decât atât, în multe situații narațiunea devine rezultatul colaborării dintre narator (vocea auctorială) și personajele sale. Acestea îi transferă vocii auctoriale propriile lor prerogative de limbaj, inclusiv înjurăturile și agramatismul agresiv ("... Vezi, atâta înverșunare nu-ți poate trezi decât ceva care aproape că face parte din tine. Ce mai, niște sălbatici, aia e. Că ce face ei în zi de leafă, c-așa o fi la ei în Moldova, dacă
Parfum de mahala by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7974_a_9299]
-
a celor care vînează rating-uri peste rating-uri, în dauna oricărei tresăriri de spirit. Dar întorcîndu-ne la cărți și literatură, intuiția Cronicarului e că cine s-a obișnut cu televizorul nu poate avea o dispoziție prielnică lecturii, de aici agramatismul galopant în rîndul tinerelor generații. Și fenomenul este evident nu doar la tineri, dar chiar la maturii care, odinioară, deschideau o carte, bucurîndu-se de atmosfera ei. Astăzi nu te poți bucura de o carte decît dacă îți ferești ochii de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5175_a_6500]
-
o rulotă în formă de vilă" (p. 16). Precum Caragiale în timpul său, Cristian Tudor Popescu simte enorm și vede monstruos. Privirea sa sfredelește ca un laser, nicio imperfecțiune a tabloului nu este trecută cu vederea. Impostura, incompetența, incultura, proasta educație, agramatismul, lipsa de caracter, grobianismul verbal și comportamental au devenit cele mai sigure "valori" ale societății românești de azi, iar exponenții lor, modelele spre care sunt atrași irezistibil tot mai mulți tineri. Tabloul schițat este pe cât de realist, pe atât de
Secvențe din România de azi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6715_a_8040]
-
și rele Într-un editorial recent din REVISTA 22, Andrei Cornea se declară îngrozit de trivialitățile din comentariile anonime de pe internet, dar mai ales de „neroziile vădite, incongruențele, obsesiile conspiraționiste răsuflate, ignoranța cu pretenții de știință, rasismul, șovinismul, dar și agramatismul". Mai mult: „Grav cu adevărat este anonimatul postărilor, cu alte cuvinte, descărcarea completă de responsabilitate. Iar asta e valabil nu doar pentru postările «negative». În fond, acest anonimat posibil și încurajat, tipic pentru Internet, rupe contractul nescris tradițional dintre autorul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6103_a_7428]
-
eu am devenit marioneta voastră (...) a tuturor masculilor”. S-o lăsăm, însă, pe doamna Șerban- Pârâu să guste din deliciile la care vibrează. Mai ales că invocă o urgență, un criteriu intangibil, - „sezonalitatea programelor”. Așa dar, sezonalitate! La fulgerul acestui agramatism, începi să înțelegi spectrele care-i zbuciumă ipocrizia. Vezi, Doamne, cum nu ne-am gîndit! Pasă-mi-te, ce-i cășunase doamnei Redactor-șef era ceva asemenea unei pălării de sezon. Dar dacă și-ar lua-o să plece cu
Sub tropotul rinocerilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/3297_a_4622]
-
ai unde, cum și în ce, ea definindu-se pe sine ca non-existență, ca neant. Neantul însă nu e ceva în sine, ci un simplu concept cu care se operează în filosofie, așa cum în matematici se operează cu numărul negativ. Agramatismul expresiei e pe măsura celui ce a născocit-o", a explicat mitropolitul. IPS Bartolomeu a subliniat că, "atunci când Domnul lipsește dintre cei morți, El trebuie căutat, neapărat, printre cei vii". "Moartea nu este altceva decât o sincopă existențială, asemenea unei
IPS Bartolomeu, lecție de religie și gramatică pentru Băsescu. O expresie folosită de președinte – ”sechelă a limbajului comunist” by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/36584_a_37909]
-
al nouăsprezecelea și cu un discurs, sintactic vorbind, foarte apropiat de acela al fotbaliștilor români de la începutul anilor nouăzeci. Spuneam în cronica la Căpșune în inima mea, că fiecare citat reprodus s-ar cuveni punctat prin câte-un „sic” profesoral. Agramatismele acestea (involuntare sau nu) făceau însă tot farmecul volumului. Fiindcă plasau poezia lui Hose Pablo într-o zonă a autenticului. Nimic nu era pedant, forțat sau contrafăcut acolo. În plus, la lectură, asemenea formulări deficitare produceau adevărate scintilații pe ecranul
Doi insurgenți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3782_a_5107]
-
probe acuzatoare „prin interpretare unele aveau caracter ostil regimului, iar altele au pronunțat caracter dușmănos”. Procesul verbal al interogatoriului de peste zece zile, deși durează patru ore nesfârșite, are doar o pagină și, cu siguranță, este dictat de anchetator (dovadă și agramatismele). Bolnav, la capătul puterilor, V. Voiculescu este obligat să declare tranșant că a desfășurat așanumita activitate dușmănoasă: „Astfel am făcut parte din grupul contrarevoluționar condus de Alexandru Teodorescu zis Sandu Tudor, participând la unele întruniri clandestine ale acelui grup care
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]