3,979 matches
-
cu cei care au dat, fiindcă nu dădeau de la ei și au lăsat țărănimea nedreptățită până astăzi, după douăzeci de ani, din care cauză s-a ajuns la falimentul agriculturii, la importuri de hrană pentru noi, care hrăneam Europa! Reformele agrare sunt consfințite istoricește ca atare la toate popoarele și, odată legea promulgată, sau recompensarea exproprierii făcută, nu se mai revine asupra ei! Este asta mai mult decât o Lege juridică; e o Lege a Istoriei. Pentru că, dacă omenirea va accepta
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_dialog_fluviu_cu_batr_george_roca_1342867994.html [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
al unui vechi scenariu de înnoire a timpului în pragul primăverii, este legat, conform tradiției, de momentul morții și nașterii simbolice a unei zeități feminine autohtone - Baba Dochia. Mărțișor este și denumirea populară a lunii martie, luna începutului de an agrar. În credința populară mărțișorul simbolizează funia anului care adună, prin împletirea celor două fire, cele 365 de zile calendaristice. Culorile alb și roșu reprezintă cele două anotimpuri opuse, iarna și vara, în vechile societăți tradiționale fiind cunoscute doar aceste două
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_povestea_martisoru_georgeta_nedelcu_1330646220.html [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
acum mă întorceam oarecum în Radio, pentru care făcusem pasiune. Mi-amintesc zilele de practică la Actualități, unde făceam de exemplu, pentru „Jurnalul de seară” mini reportaj de week-end, maxim 2 minute. Și mă întorceam tot la Actualități, dar la „Agrar”, unde am realizat timp de un an „Viața satului”, o emisiune cu durata de o oră. Atunci mi-am umplut sufletul cu înțelepciunea bătrânilor și cu tradițiile locului. - Și când ați început să faceți emisiuni de turism ? - Am avut privilegiul
DIALOGUL CU ASCULTATORUL E PROVOCATOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 by http://confluente.ro/_dialogul_cu_ascultatorul_e_provocator_.html [Corola-blog/BlogPost/349616_a_350945]
-
ales ale arendașilor cresc în așa măsură încât determină numeroase conflicte între țărani și ei. Această evoluție constituie, după opinia noastră, una dintre cauzele reducerii în a doua jumătate a secolului al XIX-lea al ponderii acestui domeniu în cadrul economiei agrare. Cu toate acestea și în perioada respectivă livezile cu pomi ocupau un loc important în viața economică românească. Această constatare este valabilă după cum au arătat partea de vest a Olteniei și pentru județul Mehedinți unde existau întinse suprafețe apte spre
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
medie a unui pogon de vie712 se poate aprecia că acestea se apropiau de 10-12000 pogoane în cele 7 plăși cât avea atunci județul Mehedinți 713. Suprafața este importantă ilustrând însemnătatea pe care acest sector economic îl avea în cadrul economiei agrare. Cu toate că documentele ne oferă unele date în legătură cu cantitățile de vin produse în fiecare plasă, datorită diferențelor de productivitate și condiții naturale dintre diversele zone ale județului, nu se pot aprecia cu siguranță suprafețele pe zone și plăși. Se poate stabili
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
înscrisuri ori documente oficiale, și însoțite de o galerie foto extrem de convingătoare, o multitudine de expoziții și târguri comerciale internaționale, la care autorul participa în calitate de șef al delegației economice a României, evenimente la care mărfurile românești (indiferent de tipul lor - agrar sau industrial) atrăgeau, prin calitate și competitivitate, oamenii de afaceri din toată lumea. Sunt prezente, în diversitatea lor etnică, socială, economică, culturală, țări de pe trei continente: Asia, Australia, Europa (țări din Uniunea Europeană). Procesul de investigare, analiză și concluzionare este sinergic, abil
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 2 IANUARIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Noi_aparitii_literare_la_edit_gheorghe_stroia_1388675021.html [Corola-blog/BlogPost/347488_a_348817]
-
Bine c-am trecut prima etapă, Exemple pot să dau o sută, De-acum, mi-se arată-n horoscop o sapă, Insă, cu unu voi conchide: Nu mi-e ciudă, dar, de-aș fi făcut măcar, Membru la Partidul Democrat Agrar. Pe strada mea sunt cinci partide Si-un singur centru de gogoși, Grea e sapa, palma-i carne vie, Care la ora opt închide ... Zău că m-aș lăsa de meserie, Ah, agricultură, te omor, Putem vorbi de echitate, Doamne
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
se derulează planul strategic World Food Programme care, prin donații, sponsorizări și acțiuni în zonele afectate, contribuie la reducerea foametei în 75 de țări subdezvoltate de pe patru continente. Printre cauzele foametei la nivel global amintim dezastrele naturale, conflictele, sărăcia, infrastructura agrară deficitară și, din ce în ce mai mult în ultimii ani, exploatarea fără măsură a resurselor naturale. Dar ce hrănește cel mai bine foametea este indiferența. În timp ce alții cheltuie miliarde de euro pe Jocuri Olimpice și referendumuri, te întrebi ce poți face tu, dintr-
World Food Programme luptă împotriva foametei by http://www.zilesinopti.ro/articole/3219/world-food-programme-lupta-impotriva-foametei [Corola-blog/BlogPost/97368_a_98660]
-
anii 1918-1938. În primul caz, perioada a fost marcată de un progres uluitor: de la Unirea Principatelor (1859), care pune bazele statului român modern, la câștigarea independenței (1877/ 1878). Politica de reforme a lui Alexandru Ioan Cuza, în primul rând reforma agrară din anul 1864, și politica de modernizare promovată după aceea de Carol I au făcut ca statul român să se smulgă din înapoierea determinată - în principal - de dominația otomană și să se modernizeze rapid. Progresele au fost vizibile pe toate
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_domnul_academician_florin_constantiniu_.html [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]
-
regi ai Romei în frunte cu Romulus - Quirinus, deificat de posteritate, ori Numa Pompilius, și apoi toată suita regală din începuturile regatului. Mai erau acolo busturile Grahilor, Tiberius și Gaius, acei oameni politici care jucaseră un rol important în legislația agrară romană, la a căror memorie Tiberius ținea foarte mult, fiind pentru el simboluri ale patriotismului. Dar, pe lângă aceste opere de artă interioare și exterioare vila dispunea și de o baie romană, cu caldarium, frigidarium și laconium unde apa ajungea grație
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1413056730.html [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
mult auzit, credem noi pe timpul înserării, dar, totodată, să și impresioneze prin sunetul înfundat produs, s-a dorit în urma unei constatări practice, pentru că acest instrument românesc există numai în prezența acestei datini, pentru că posibilitățile sale muzicale sunt foarte restrânse. Obiceiuri agrare legate de plug, de cultul acestuia, în forme cât mai variate le întâlnim și la alte popoare însă la români își are o origine cu totul aparte, proprie, legată de mai multe acte constitutive ale poporului nostru. În acest caz
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
nostru. În acest caz pe noi ne interesează mai mult răspândirea acestui obicei în zona cercetată decât cum se manifestă la vecinii noștri. Și nu-i de mirare acest lucru, câtă vreme cerințele referitoare la plugul sacru au caracterizat mitologia agrară a multor popoare indo-germanice, fapt arătat pe larg de foarte mulți cercetători dintre care antropologul Edgar Hahn (1875-1941) în lucrarea sa, Demeter und Baoubo și eruditul etnolog englez, Edward A. Armstrong, în amplul său studiu The Ritual of Plough, apărut
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
domeniu, Sokolov. Căutările altor oameni de știință ruși au dat la iveală, în județul Dimitrovsk, regiunea Moskova, un cântec care însoțea strigarea plugului de Crăciun. Și etnologul austriac Leopold Schmidt (1824-1892) afirmă în treacăt necesitatea de a privi comparativ folclorul agrar al tuturor popoarelor din Estul Europei, așa cum eruditul folclorist român, Petru Caraman (1898-1980), afirma că unele manifestări folclorice ale danezilor, nemților, englezilor, și francezilor amintesc de ceea ce este plugușorul românesc. În câteva cazuri, cum se arăta, încă din prin anul
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
Era un filtru organizat în spatele Arcului de Triumf și mai era un filtru la intrarea pe Dorobanți, la actuala Piață Charles De Gaulle, aceia care ne-au oprit primii. Eram în aceiași mașină cu un coleg care lucra la secția agrară și a spus că mergem, noi doi cu ziarele la televiziune. Și Ion Marin a fost, dar în altă mașină. El a intrat și în Studioul 4. Noi n-am apucat. Ne-au dat drumul, au spus că ăștia sunt
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi by http://uzp.org.ro/tinerii-eroi-si-naparcile-iluzii-seculare-si-glorii-de-o-zi/ [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
sfârșitul zilei de lucru, ne întoarcem acasă pentru a deschide iar calculatorul... pentru că ne simțim singuri. Anca Nistor a arătat cum prezența online a unei asociații o poate ajuta să-și ducă la îndeplinire misiunea. Mamele din Centrul Maternal „Casa Agrar” confecționează bijuterii handmade, pe care le comercializează apoi pe site-ul dedicat. Iulian Văcărean ne-a povestit despre Femei pe Mătăsari, un eveniment care s-a desfășurat offline în 2011, dar care a fost promovat intens pe Internet și prin
A treia ediție Women on Web by http://www.zilesinopti.ro/articole/2424/a-treia-editie-women-on-web [Corola-blog/BlogPost/99458_a_100750]
-
măi Ursac,/ și învârtește-o după plac,/ Ca să placă la tot sat.// Iar acuma noi plecăm,/Sănătoși să vă lăsăm,/ Sănătoși și cu mulți bani,/ La Anul și la Mulți Ani! (culegător, Jeculescu Florin, com. Glodeni-Dâmbovița, 2001) -Ceata cu Plugușorul-obicei agrar străvechi, urare-poem cu zeci, sute de versuri, instrumente muzicale însoțite de pocnituri de bici, proorocind recoltă pogată în Anul cel Nou. În Noaptea de Anul Nou se deschide Cerul de trei ori, iar sus se vede ca un mare praznic
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
și viitoare. Pe meleagurile românești, o singură dată s-a văzut o atare minune: La sfârșitul primului război mondial, când parlamentarii latifundiari din România întregită au votat la unison (din respect față de măreția evenimentelor și față de promisiunea regelui Ferdinand) reforma agrară, adică împroprietărirea țăranilor-soldați cu pământ luat din propriile lor moșii... Și iac-așa se cheltuiesc bani cu campania electorală și nenumărate energii cu filovrăgeala pentru un președinte legat de mâini și de picioare, mai cu seamă atunci când nu provine din
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1422322318.html [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]
-
că, pe o asemenea “țeavă” se depănau firele ce urmau a fi țesute). Bradoșii erau împărțiți în numele înaintașilor trecuți în lumea spiritelor. Mucenici, se numesc si spiritele moșilor si strămoșilor noștri, celebrate in ziua de 9 martie când începe Anul agrar. Referință Bibliografică: Mucenicii(Tradiții din Purani de Videle) / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1163, Anul IV, 08 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
MUCENICII(TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 by http://confluente.ro/_mucenicii_traditii_din_pura_floarea_carbune_1394276426.html [Corola-blog/BlogPost/360267_a_361596]
-
venirea oierilor din Țara Românească pe pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile și legăturile economice cu restul țării, indiferent sub ce ocupație s-ar fi aflat. Odată cu înscăunarea pe tronul României a regelui Carol I și decretarea legii agrare din 1882, o parte dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un păstor țuțuian
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
uraturile și jocurile cu măști, concentrate în obiceiuri care și-au păstrat farmecul și prospețimea de-a lungul anilor. Bucovinenii, ca dealtfel toți românii, și-au dorit din totdeauna holde bogate. Această dorință transpare în cunoscutul Plugușor, datina prin excelență agrara, si este evidențiata de recuzita plugușorului (plug, bici, clopote, buhai), de elementele din scenariu (marcarea în mod simbolic a unei brazde) dar mai ales de textul literar, care nu este altceva decât o descriere hiperbolizata, cu ecouri mitice, a unei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
pe Mântuitorul Cristos, neîncercând să măsoare cu bătaia orologiului clasic timpul, tocmai fiindcă drumul lor teluric nu coincide decât în aparență cu cel al lumii de unde au purces. Irina a fost o astfel de piatră. După ce absolvise Facultatea de Economie Agrară din cadrul Academiei de Studii Economice din București, cu siguranță că o carieră didactică sau una de cercetător științific i s-ar fi potrivit de minune. Dumnezeu i-a hotărât, însă, într-un mod diferit calea, căci ea făcea parte din
MAICILE SILUANA ŞI EVLOGHIA, NEVOITOARELE ÎNTRU CRISTOS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1461556981.html [Corola-blog/BlogPost/380812_a_382141]
-
mod veritabil nu doar garanția absolută, ci însuși temeiul funciar al scurtei lor treceri lumești. P.S. In memoria Maicilor SILUANA (+aprilie 2016) și EVLOGHIA (+ decembrie 2008), de la Mănăstirea Nera (județul Caraș-Severin), două tinere intelectuale (prima, absolventă a Facultății de Economie Agrară din cadrul Academiei de Științe Economice - București, iar cea de-a doua, a Facultății de Matematică - Universitatea București), care au avut parte de unul dintre cele mai frumoase destine lumești - slujirea lui Cristos în monahism. Dumnezeu să le odihnească în pace
MAICILE SILUANA ŞI EVLOGHIA, NEVOITOARELE ÎNTRU CRISTOS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1461556981.html [Corola-blog/BlogPost/380812_a_382141]
-
noiembrie 1905 (întâmplător sau nu, el vine pe lume chiar de ziua Sfântului Mucenic Mina, Ostașul), într-o familie cu stare, fiind al doilea copil după sora lui Alice. Părinții lui au fost Mihail Cantacuzino și Maria Rosetti-Tescani. În urma reformei agrare din 1921, familia Cantacuzino a pierdut o mare parte din proprietățile agricole. Din păcate, tatăl său a murit în 1928, într-un grav accident de automobil. Mai târziu, în anul 1939, mama lui, Maria Rosetti-Tescani s-a recăsătorit cu compozitorul
BÂZU, ASUL AVIAŢIEI DE VÂNĂTOARE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/givuanvzed_1412346550.html [Corola-blog/BlogPost/341153_a_342482]
-
5) Orice entitate ce face obiectul înscrierii în registrul agricol are obligatoriu mențiunea privind codul de identificare fiscală, atribuit potrivit legii. ... (6) Registrul agricol constituie: ... a) sursă de date pentru înfăptuirea pe plan local a unor politici în domeniile: fiscal, agrar, al protecției sociale, edilitar-urbanistic, sanitar, școlar și altele asemenea; ... b) bază de date pentru satisfacerea unor solicitări ale cetățenilor, cum ar fi: eliberarea documentelor doveditoare privind proprietatea asupra animalelor și păsărilor, în vederea vânzării în târguri și oboare, privind calitatea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258624_a_259953]
-
copil și ce purtare.../ Și de-acolo știe Moșul/ Că-i șiret el, lucru mare...” (Octavian Goga, Crăciunul copiilor). Pomul de Crăciun, la început a fost un „butuc de brad, ce reprezenta trupul neînsuflețit al divinității jertfite pentru reînnoire timpului agrar și care renăștea printr-un ritual de incinerare”, cărbunii având caracter protector pentru casă și familie. Iar colindele?! „...Folclorul și practicile religioase ale populațiilor rurale mai înfățișau încă, la sfârșitul celui de al XIX-lea veac, figuri, mituri și ritualuri
SĂRBĂTORILE ROMÂNILOR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatorile_romanilor_elisabeta_iosif_1385656373.html [Corola-blog/BlogPost/342208_a_343537]