129 matches
-
of Time, Yale University Press, New Haven, 1994, p. 190. Pentru această observație Îi sunt foarte Îndatorat lui Colin Ward și lucrării sale, Anarchy in Action, Londra, Freedom Press, 1988, pp. 110-125. Notele personale de la primul congres al Asociației Agronomilor, „Agrarian Reform in the USSR”, organizat la Moscova, 24-28 iunie 1991. Birgit Müller, Toward an Alternative Culture of Work: Political Idealism and Economic Practices in a Berlin Collective Enterprise, Westview Press, Boulder, 1991, pp. 51-82. Herman E. Daly, „Policies for Sustainable
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Macartney and A. W. Palmer, Independent Eastern Europe: A History, London, 1962, p. 150. • Ibidem. • A. W. Palmer, The Land between. A History of East Central Europe since the Congress of Vienna, New York, 1970, p. 178. • Ifor L. Evans, The Agrarian Revolution in Rumania, Cambridge, 1924, p. 179-180. nu numai cu proprietarii de pământ, ci și cu băncile și cu clasele urbane, socotite ca un tot5. Pe măsură ce anii războiului se îndepărtau, viziunea țărăniștilor privitoare la țelurile primare ale partidului devenea tot
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
constituit abia după încheierea primului război mondial, la 5/18 decembrie 1918, din inițiativa învățătorului Ion Mihalache, el însuși de origine țărănească 15. Ideologia mișcării s-a inspirat în • David Mitrany, The Land & the Peasant in Rumania. The War and Agrarian Reform (1917-21), New York, 1968, p. 537. • Ibidem. 12 Ibidem, p. 538, 540-541. • Vezi Traian P. Lungu, Viața politică în România la sfârșitul secolului al XIX-lea (1888-1899), București, 1967, p. 181 și urm. • D. Drăghicescu, Partide politice și clase sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
the Observations of Alexander Neckham in London and Paris, University of Wisconsin Press, Madison, 1952, p. 231. 20. Tuan, Yi-Fu, Segmented Worlds and Self: Group Life and Individual Consciousness, pp. 59-60, Everett, Alan, „Farm Labourers”, În Thirsk, Joan (coord.), The Agrarian History of England and Wales: 1500-1640, Cambridge University Press, Cambridge, 1967, pp. 442-443. 21. Aries, Philippe, Centuries of Childhood: A Social History of Private Life, Random House, New York, 1962, p. 369. 22. Berman, Morris, Coming to Our Senses: Body and
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai degrabă ridicole, în ton cu celelalte întâmplări. După o experiență dezagreabilă în mișcarea socialistă, ziaristul Nichita din „romanul” Camioneta verde (1935) intră în „partidul agrarian” și activează intens pentru difuzarea ideologiei acestuia. Electoratul, sedus de promisiuni, îi aduce pe agrarieni la putere, dar ei își văd de propriile afaceri. Deși numai din altruism, Nichita intră în jocul aranjamentelor, cunoscându-i astfel pe mai toți șefii vieții politice, pe care, dezamăgit, dezgustat, îi prezintă sec și concis, ironic sau caricatural, într-
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
ține seama de contextul socioeconomic particular al societății europene și românești de după 1829, care a generat procese fundamentale ale dezvoltării sociale: sciziunea clasei boierești în boierii mari și cei mici (boiernași) și emergența burgheziei române ca clasă stratificată în grupul agrarienilor comercializați, grupul cămătarilor, birocrația și oligarhia politică. Teza pe care o susține și o validează Zeletin se referă nu la aserțiunea marxistă a luptei de clasă dintre boierime și burghezie, ci la transformarea vechii clase stăpânitoare prin sciziunea acesteia și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
transitional economy: lessons from Bulgaria”, Journal of Rural Studies, 18, 1, ianuarie, pp. 83-94. Ledeneva, Alena V. (1998), Russia's Economy of Favours. Blat, Networking and Informal Exchange, Cambridge University Press, Cambridge. Macours, Karen, Swinnen, Johan F.M. (2002), „Patterns of agrarian transition”, Economic Development and Cultural Change, pp. 365-394 Mălina Voicu, Precupețu, Iuliana, Voicu, Bogdan, Popescu,. Raluca (2005), Romanian Farms and Farmers facing the EU regulations, Expert Projects, Iași. Maurel, Marie-Claude (1994), La transition post-collectiviste. Mutations agraires en Europe centrale, Editions
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
resimțim o dată cu instalarea la putere a celor care se declară, deschis și cu emfază, comuniști, există, cum spuneam, o continuitate de regim în Republica Moldova din 1991 încoace. Cum altfel decât comunist poate fi numit regimul Snegur cu liota sa de agrarieni primitivi și conservatori? Atunci, în acei ani, s-a ratat șansa intrării pe un făgaș al evoluțiilor democratice și al implementării reformelor economice liberale, care, așa cum s-a văzut din exemplul altor țări fost comuniste, după parcurgerea momentului greu, astăzi
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ținuturilor care i-au rămas străine. Chiar din 1973, ea a apărut cel puțin în Europa ca o singularitate regională, lotharingian(. Ea ar fi putut susține o strategie "de centru", deschizîndu-se autonomiștilor unii fuseseră admiși de PPE radicalilor și centriștilor agrarieni scandinavi. Dar s-a preferat orientarea spre dreapta, cea aleasă de CDU. b) Democrația creștină este deci sufletul PPE, ai cărui membri sînt toți afiliați Internaționalei Democrat-Creștine (IDC). După război, internaționalismul creștin-democrat s-a afirmat ca fiind cel mai îndrăzneț
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
precapitaliste, atunci cînd partidele agrariene s-au organizat pentru a apăra prețurile produselor agricole, iar a doua, fazei post-materialiste, cînd partidele ecologiste s-au constituit pentru a lupta împotriva distrugerii echilibrului natural cauzat de procesul de producție. 1. Partidele muncitorești. Agrarienii au format partide de clasă după modelul partidelor muncitorești sau liberale. Baza lor socială este deci țarănimea, ale cărei interese ei le apără. Create la începutul secolului în Suedia, în timpul crizei din 1929 în Finlanda, Elveția și Norvegia ca și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
în Estonia și Letonia obiectivul lor inițial a fost unul economic: să oblige Statul să împiedice scăderea prețurilor produselor agricole. Trebuiau să protejeze o lume rurală amenințată să dispară și să păstreze valorile și modul său de viață. În Suedia, agrarienii au știut să-și conserve voturile alegătorilor rurali care emigraseră spre orașe. Partidele agrariene din Finlanda, Suedia și Norvegia se numesc "Partid de centru", respectiv Uniunea Democratică de Centru, UDC, în Elveția. Ele se situează, de altfel, în centru și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Finlanda, Suedia și Norvegia se numesc "Partid de centru", respectiv Uniunea Democratică de Centru, UDC, în Elveția. Ele se situează, de altfel, în centru și chiar dacă participă la coaliții burgheze, constituie, cu excepția Elveției, elementul cel mai de stînga. În Suedia, agrarienii au fost, pînă la sfîrșitul anilor '50, aliații permanenți ai partidului muncitoresc. Chiar și astăzi, partidul lui N. Fäldinn va duce o campanie împotriva centralelor nucleare, pentru descentralizare și apărarea mediului. Acest partid care, în ciuda declinului populației rurale, nu a
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
din radicalii de stînga, pe de altă parte. Dacă UDC se situează la stînga liberalilor, față de creștin-democrați, radicali și Alianța Independenților, el se află mai la dreapta. Forța lui numerică îi permite să facă parte din guvernul federal elvețian. Bilanțul agrarienilor este semnificativ, menținînd, acolo unde ei existau, prețurile agricole nu numai la o cotă superioară cursului pieței mondiale, dar și față de cel practicat în interesul CEE. Astăzi, presiunea GATT amenință acești agricultori nelăsîndu-le o marjă de manevră în viitor. Suedia
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
interesul CEE. Astăzi, presiunea GATT amenință acești agricultori nelăsîndu-le o marjă de manevră în viitor. Suedia și Finlanda au optat pentru Europa, centraliștii fiind mai rezervați, în timp ce în Norvegia ei au preluat conducerea mișcării împotriva aderării. Celălalt punct forte al agrarienilor îl constituie politica privind mediul. Este suficient să te plimbi prin Finlanda, Islanda, Norvegia, Elveția sau Suedia pentru a observa că aceste țări au atins un nivel de dezvoltare economică dintre cele mai ridicate, fără să distrugă cadrul natural. Acest
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
piedica actuală în bipolarizare, caracter pe care-l împarte cu mișcarea ecologistă. De dată mai recentă, aceste ultime partide reprezintă un traseu încă imprecis. El tinde să se dezvolte în sistemele tripolare marcate de democrația creștină Benelux, Italia, Alsacia de agrarieni Finlanda, Suedia sau de amîndouă Elveția. După 1970 rămîne problema noilor clivaje care se pune datorită turbulențelor care afectează sistemele de partide din Europa. Această problemă este încă prematură: născute din revoluțiile istorice, clivajele participă pe toată durata politicii. În
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
agrariene scandinave prin populismul lor. Țărănimea era identificată cu tot poporul aceasta formînd majoritatea iar emanciparea uneia se confundă cu democrația. Din punct de vedere economic, populiștii se află mai la "stînga" și, în același timp, mai la "dreapta" decît agrarienii scandinavi. De factură anticapitalistă, ei caută o "a treia cale" între liberalism și socialism: comunitarismul conform valorilor tradiției țărănești. În fond, nuanța este de natură istorică: țăranii liberi din Finlanda, Islanda și Suedia se deosebesc de vechii șerbi. Europa Central-Răsăriteană
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
liberi, să aibă banii lor, să călătorească și ei cu trenul unde vor și ..., pentru că nu au nimic din toate acestea, se răzbună și ei cum pot, aruncând cu pietre". Dar pe el, băiat deștept și citit, nouăzeci la sută agrarian, sub zece la sută carnivor, în nici un caz canibal: Ce motiv întemeiat l-a îndârjit în așa măsură și l-a îndemnat la asemenea fapte războinice? Ce aveau ei în plus și nu împărțeau cu el? Din fire nu era
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Romania's Social and Economic Development, 1977, Meridiane, București, 1977 Tananbaum, Duane, The Bricker Amendment Controversy: A Test of Eisenhower's Political Leadership, Cornell University Press, Ithaca, NY, 1988 Tsantis, Andreas C., and Pepper, Roy, Romania, The Industrialization of the Agrarian Economy under Socialist Planning, The World Bank, Washington, D.C., 1979 Ulam, Adam, Stalin, the Man and His Era, The Viking Press, New York, 1973 Vance, Cyrus, Hard Choices: Critical Years in America's Foreign Policy, Simon and Schuster, New York, 1983 Vasilescu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
total al pieței SUA, Lucrare informativă, Taxele preferențiale generalizate ale SUA pentru România, 8 iunie 1976, Tab. 20, dosarul Rom. 6.24.76, cutia 315, documentele William Seidman, Biblioteca GRF. 1775 Tsantis, Pepper et al., Romania: The Industrialization of an Agrarian Economy under Socialist Planning, p. 116 1776 Paul Marer, U.S. Romanian Industrial Cooperation, East-West Trade, ed. de Brada and Somanath, 1978, pp. 92-95 1777 Departamentul Comerțului, Trading and Investing in Romania, 1978, de la p. 11 1778 Ibidem, p. 5; Lucrare
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
77-12/31/ 77, cutia CO-51, ACCA, Biblioteca J.C 1864 Mastny, Helsinki; Human Rights and European Security, p. 195. 1865 "The Washington Post", 19 februarie 1977, p. 21 1866Andreas C. Tsantis, Roy Pepper et al., Romania: The Industrialization of an Agrarian Economy under Socialist Planning, The World Bank. Washington, D.C., 1975, pp. 390-391; Congresul SUA, Comitetul de Mijloace și Resurse al Camerei Reprezentanților, Tenth Quarterly Report to the Congress and the East-West Foreign Trade Board, On Trade between the United States
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
2, nr. 3, primăvara, pp. 139-155. Government of India, 1998, Annual Report 1997-98, Ministry of Rural Areas and Employment. Griffin, K., 1972, Green Revolution: An Economic Analysis, UN Research Institute for Social Development, Geneva. Griffin, K., 1974, Political Economy of Agrarian Change, An Essay on the Green Revolution, Harvard University Press, Cambridge. Grimshaw, P., 1972, Women’s Suffrage in New Zealand, Auckland University Press, Auckland. Grimshaw, P., 1983, Paths of Duty, University of Hawaii Press, Honolulu. Grimshaw, P., May, A., 1994
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Paris, Ed. Cujas, 1967, 494 p. Cf. și cele două volume despre Japonia (1978) și unul despre China (1985) apărute in Dictionnaire biographique du mouvement ouvrier international. 30 L. Van Rossum, The Second International and social democratic activity among the agrarian population (1889-1914). An exploration. Amsterdam, International Institut of Social History. 31 Cf. și M. Rebérioux, Les socialistes français et le petit commerce, "Le Mouvement social" nr. 114, ianuarie-martie 1981, pp. 57-70, precum și E. Simmer, La politique de la social-démocratie allemande vis-à-vis
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
rapid ura amestecată cu violențe, crime și distrugeri de valori publice și private. S-au estompat nu numai umanismele agnostice, cu care se anatemizau credincioșii religioși, artiștii liberali și alți "rebeli" de altădată, dar și minimul altruism ori bunăvoința civilizatului agrarian. Guvernul, completat temporar cu parlamentari ai minorităților, ucide prin "tăieri" la miile de amărâți rămași după demolările care durează de douăzeci și doi de ani. Firește, avem multe case noi, dar și multe credite nerestituite. Mașini scumpe supraaglomerează căile rutiere
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
României Mari, sfârtecată în anul 1940, părea atât de ușor realizabilă, anii care au urmau au dovedit că atingerea dezideratului național nu este așa facilă pe cât părea inițial. Regimul comunist, care a condus Republica Moldova în ultimii ani, precedat de cel agrarian, au făcut totul pentru a scoate din conștiința românilor basarabeni ideea apartenenței la națiunea românească, pulsând cu o sumă de teorii care de care mai aberante (statalitatea moldovenească, limba moldovenească). Recent s-a împlinit mai mult de un an de
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]
-
regimente ale NKVD în Germania, 15 în Polonia, 6 în Austria, Ungaria și Cehoslovacia, 4 în România și Bulgaria -, care ajută comuniștii locali să-și creeze poliția lor după modelul sovietic. Se constituie fronturi* patriotice ce reunesc comuniști, socialiști și agrarieni, cu un program foarte moderat, la prima vedere. După cum le-o va zice apropiaților săi Walter Ulbricht, viitorul conducător al RDG: „Trebuie să păstrăm aparențe democratice, dar trebuie să controlăm totul”. Primul obiectiv al comuniștilor este de a neutraliza partidele
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]