108 matches
-
tren. Parcă mi-e și sete, și parcă mi-e și foame, Vanitate goală e-n piepturi de ... Citește mai mult „La trecutu-ți mare...” Istoria de fapt stă singură-n picioare,Vreo țară nu ne-a-nvins oricât de agresoare.Cu noi ne-am bătut și ne-am învins mereu singuri,Iar vârsta ne-o hrănim stupid cu-aceleași linguri.Alți sfinți ne procurarăm cu sărbători cu tot,Sunt mult mai iertători și strălucitori în scrot.Brâncoveanu cu fiii muri
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
Poezie > Vremuri > „LA TRECUTU-ȚI MARE...” Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului „La trecutu-ți mare...” Istoria de fapt stă singură-n picioare, Vreo țară nu ne-a-nvins oricât de agresoare. Cu noi ne-am bătut și ne-am învins mereu singuri, Iar vârsta ne-o hrănim stupid cu-aceleași linguri. Alți sfinți ne procurarăm cu sărbători cu tot, Sunt mult mai iertători și strălucitori în scrot. Brâncoveanu cu fiii muri
„LA TRECUTU-ȚI MARE...” de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349763_a_351092]
-
prind la strâmtoare. Încep să te pipăie pe aici și în timp ce vorbea, îi mângâia țâțișoarele ei nedezvoltate încă, apoi pe aici - spuse mai departe Eleonora, introducând mâna la încheietura picioarelor surorii mai mici. Ana se zbătea să scape din strânsoarea agresoarei, până căzură amândouă în apă, îmbrățișate. - Nebună ce ești. Lasă-mă în pace ... - Lasă, Ană, că nu te-am mâncat. Așa înveți ce se întâmplă și nu mai fugi ca o disperată de la film că vezi Doamne, te-a pipăit
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
stat, finanțare din fonduri externe nerambursabile în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și a regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul programului; bugetele AAPL 2.1.5. Instituirea obligativității parcurgerii unui program de prevenirea a recidivei în domeniul violenței domestice pentru agresori ANES Instituțiile membre ale comitetului interministerial pentru coordonarea și monitorizarea implementării strategiei 2027 Prevenirea recidivei în violența domestică Act normativ elaborat 2027 Bugetul de stat 2.1.6. Analiza oportunității privind informarea autorităților administrației publice locale cu privire la depunerea în penitenciar
PLAN DE ACȚIUNE din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298016]
-
interinstituționale în vederea referirii cazurilor minorilor care se confruntă cu probleme de sănătate mintală; ... 2.1.4. Operaționalizarea centrelor de dezintoxicare și recuperare a dependenților de droguri; ... 2.1.5. Instituirea obligativității parcurgerii unui program de prevenirea a recidivei în domeniul violenței domestice pentru agresori; ... 2.1.6. Analiza oportunității privind informarea autorităților administrației publice locale cu privire la depunerea în penitenciar a persoanelor private de libertate, în vederea acordării de asistență familiilor aflate în situație de vulnerabilitate; ... 2.1.7. Analiza compatibilității legislației naționale cu standardele de protecție
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
fizică, psihologică (bullying) în unitățile de învățământ. ... 5. Adoptarea unui modificări legislative operate la nivelul Legii nr. 217/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea instituirii obligativității parcurgerii unui program de prevenire a recidivei în domeniul violenței domestice pentru agresori. ... 6. Operaționalizarea unui centru de dezintoxicare și tratare a dependențelor. ... 7. Creșterea participării în muncă a persoanelor private de libertate și a celor liberate, prin dezvoltarea parteneriatelor cu angajatorii, prin dezvoltarea programelor de formare, prin formularea unor propuneri de modificare
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
în regim rezidențial, cu găzduire pe perioadă determinată, sunt: a) centre de primire în regim de urgență a victimelor violenței domestice; ... b) centre de recuperare pentru victimele violenței domestice; ... c) locuințe protejate; ... d) module de intervenție și asistență locativă pentru agresori. ... (3) Serviciile sociale pentru prevenirea și combaterea violenței domestice și a violenței împotriva femeii, organizate în regim de zi, sunt: a) centre pentru prevenirea și combaterea violenței domestice; ... b) centre pentru servicii de informare și sensibilizare a populației; ... c) centre
LEGE nr. 100 din 16 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281934]
-
luând în considerare rolul de o importanță deosebită a monitorizării electronice, respectiv de urmărire a modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare sau execuțional penale, respectiv de evitare a unor eventuale contacte fizice dintre victime și agresori în cazul violenței domestice, luând în considerare necesitatea punerii în acord cu celeritate a termenelor legale cu situația faptică, determinată de imposibilitatea asigurării funcționalității mecanismului creat prin Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 14 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251898]
-
în aplicare optimă a prevederilor Legii nr. 146/2021, lipsind de eficiență mecanismele instituite pentru urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare sau execuțional penale, respectiv de evitare a unor eventuale contacte fizice dintre victime și agresori în cazul violenței domestice, situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, în considerarea celor mai sus precizate, din perspectiva exigențelor art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, motivarea urgenței și a situației extraordinare a cărei reglementare nu
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 14 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251898]
-
sistemului pot avea un impact negativ imediat în sfera urmăririi și supravegherii modului în care sunt respectate obligațiile și măsurile dispuse în cadrul unor proceduri judiciare sau execuțional penale, inclusiv în ceea ce privește evitarea unor eventuale contacte fizice dintre agresori și victime în cazurile de violență domestică, întrucât aspectele vizate constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, extraordinară, independentă de voința Guvernului, care pune în pericol interesul public și a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 14 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251898]
-
de toate zilele. Monstrul PiSi Am făcut PiPi pe noi când a venit tocmai din America simpaticul monstru PC, alintat atât de duios PiSi...Și nu a venit singur, ci cu suita sa de termeni tehnici, o haită de barbarisme agresoare care ne-au mușcat din limbă și au îmbrâncit cu brutalitate bietele cuvinte românești, rămase cu gura căscată la activitățile lor misterioase, sofisticate și simandicoase. Dar umila Limbă Română, văzându-le așa de savante și deștepte, repede le-a „căftănit
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
prind la strâmtoare. Încep să te pipăie pe aici și în timp ce vorbea, îi mângâia țâțișoarele ei nedezvoltate încă, apoi pe aici - spuse mai departe Eleonora, introducând mâna la încheietura picioarelor surorii mai mici. Ana se zbătea să scape din strânsoarea agresoarei, până căzură amândouă în apă, îmbrățișate. - Nebună ce ești. Lasă-mă în pace... - Lasă, Ană, că nu te-am mâncat. Așa înveți ce se întâmplă și nu mai fugi ca o disperată de la film că vezi Doamne, te-a pipăit
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
Teritoriul național este spațiul de desfășurare a acțiunilor militare strategice. * Confruntarea armată se poate desfășura în mediile terestru și aerian, iar după caz, și în cel maritim. * Forțele și mijloacele participante sunt componente ale unui sistem național defensiv. * Împotriva forțelor agresoare se întrebuințează forțele armate și eventual structuri organizaționale ale luptei de rezistență. Cele trei tipuri de sisteme militare analizate sunt caracteristice pentru configurația strategică a lumii contemporane. Nu excludem posibilitatea existenței și a altor sisteme, dar care se încadrează în
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
față de beneficiile reciproce aduse de cooperare, iar dimensiunea normativă - în respingerea fermă a războiului. Eficiența sistemului de securitate colectivă este discutabilă. Pe de o parte, adversarii subliniază că există imposibilitatea practică și/sau legală de a pedepsi o Mare Putere agresoare și de a restabili ordinea. Experiența istorică din anii 1930 sau din perioada antagonismului Est-Vest ar îndreptăți o asemenea poziție. Un contraargument simplu ar fi faptul că, după eșecul evident al unei prime organizații globale a acestei instituții, învingătorii din
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
înainte de izbucnirea războiului. Mai mult, susține Doyle, statele liberale tind să lupte de aceeași parte într-un război major. Pentru Doyle, mult mai rezervate în a iniția un război, statele democratice vor lupta totuși împotriva statelor non-liberale percepute ca potențial agresoare din considerente cum ar fi efortul de a răspândi valorile liberale și a extinde zona de pace democratică. Cauze principale Cum și de ce democrațiile ar conduce, în ultimă instanță, la pace a fost explicat de-a lungul timpului prin avansarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dedus) din poziția și comportamentul Mării Britanii, în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Experiență britanic) arăt) ce condiții trebuie s) prevaleze,. Prima din aceste condiții a fost aceea că marja de putere aflat) la dispoziția p)rții agresoare s) nu fie atât de mare, încât forță cu care Marea Britanie contribuia la partea mai ușoar) a balanței s) fie cumva insuficient) s) o redreseze. Atunci cand statele de pe continent erau aproape de o stare de echilibru, Marea Britanie putea acționa cu eficient
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
În puteri, iar când aceasta reîncepu pentru a treia oară, situația lui se Înrăutăți Încă și mai mult. Următoarea noapte a petrecut-o fără pic de odihnă, fiind cuprins de o stare de adâncă tulburare din cauza viselor. Se făcea că agresoarea alerga spre el, ținând În mână un stilet. Gândindu-se că acest simptom anunța o nouă scurgere de sânge, medicii veniți să-l consulte au declarat că starea pacientului este critică, fiind convinși că la o altă sângerare moartea va
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a victimelor, stabilesc identificarea și personificarea fiecărui caz, a surselor și formelor de agresiune și violență. Cercetarea medicală victimologică stabilește precizări cum sunt : personificarea sau identificarea unei persoane sau grup aflat într-o desfășurare victimologică; raportul și relația dintre sursă agresoare și consecințele suferite de victimă; câmpul psiho comportamental acțional, cu forțele sale potențiale de risc victimal; raportul și comunicarea informațională asupra impactului victimologic produs. Patologia victimală trebuie să ia în considerație frecvență sau potențialul unor factori de risc victimali, cum
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
responsabilitate al victimelor în comiterea infracțiunii. Astfel, Mendelshon diferențiază următoarele categoriI: victima total nevinovată (pruncuciderea); victima mai puțin vinovată decât infractorul (ignoranța, imprudența); victima tot atât de vinovată ca și infractorul (provocatoare); victima mai vinovată decat infractorul; victima care poartă responsabilitatea totală (agresoare); victima înnăscută, simulatoare, imaginară. Folosind același criteriu E. A. Fattah (1967) elaborează următoarea clasificare: victima participantă, dispusă să suporte orice consecință din spirit de aventură; victima latentă, lipsită de inițiativă va aprecia desfășurarea agresivității într-un mod imprevizibil, putând reacționa oricând
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
act cu sacrificii umane care i-au fost impuse pentru refacerea teritoriului său strămoșesc ciopârțit prin răpirea Basarabiei, Bucovinei de Nord și Ținutului Herța, în baza actului de bun plac tâlhărie în arena internațională comisă de conivență între două state agresoare și în afara regulilor dreptului internațional care a fost Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939 și a ultimatumului impus de Moscova cu cinism în 1940); redusă ca teritoriu (prin acoperirea raptului nelegiuit); îngenuncheată militar, zdrobită și ținută în regim de ocupație sovietică până în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
îngrozitoare! În mod clar, nu făcuse față cu prea mult entuziasm acestei prime lovituri a lumii de afară. Și, după cum se părea, din păcate, instinctele sale în această privință erau demne de încredere, căci, în timp ce el stătea înlăcrimat în casă, agresoarea sa plănuia de mult de-a fir-a-păr un nou atac împotriva sa. — Odată ce ploaia a astupat găurile din pământ, îi spusese Sampath surorii sale, pe când stătea îmbufnată sub copac, râma nu are altă soluție decât să iasă la suprafață. Făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
asemenea aflux de ofrande și oare unde era tricoul lui cu imprimeul cu jungla, cel pe care nu-l găsea nimeni? Când adevărul ieși la iveală, după ce una dintre surori îl zărise pe Hungry Hop aruncând pe fereastră fostei sale agresoare fustele mamei sale, familia înnebuni de grijă. Era clar că-și pierduse echilibrul. Parcă sub influența unei vrăji periculoase, teama lui de Pinky Chawla se transformase într-o afecțiune nesănătoasă. — Fii atent, îl avertizară ei. O să te trimitem la unchiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
acea schiță și modul În care eroica brutărie a dispărut, dar am reținut În memorie acea parte a povestirii și cred că ea este semnificativ. Era, așadar, către sfârșitul iernii anului 1943. Soarta războiului luase o Întorsătură definitivă iar trupele agresoare se retrăgeau În dezordine de pe teritoriul U.R.S.S. Misiunea caporalului Bobocică și a comandantului său, sergentul-major Țiplea, originar din Dolj, era aducerea În țară În bune condițiuni a următoarelor obiecte considerate material de război: una căruță fără animale de tracțiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cele ale mișcărilor tătarilor din Crimeea, aliați ai Semilunei. Cu cele ale pregătirii baricadelor din trunchiuri de arbori În trecătorile Carpaților și ale apropiatei intrări a sătenilor din Vrancea În dispozitivul de apărare În eventualitatea avansării unei părți a trupelor agresoare spre pasul Oituzului. Și, mai ales, cu cele ale apropierii, dinspre Buda spre Cluj, a doi călători străini. Alexandru Frassetti și Gianluca Fontanelli. Apărătorii italieni trimiseseră mesajul plecării celor doi imediat ce aceștia ieșiseră din Cetatea lagunei și Încălecaseră pe doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
îngrozitoare! În mod clar, nu făcuse față cu prea mult entuziasm acestei prime lovituri a lumii de afară. Și, după cum se părea, din păcate, instinctele sale în această privință erau demne de încredere, căci, în timp ce el stătea înlăcrimat în casă, agresoarea sa plănuia de mult de-a fir-a-păr un nou atac împotriva sa. — Odată ce ploaia a astupat găurile din pământ, îi spusese Sampath surorii sale, pe când stătea îmbufnată sub copac, râma nu are altă soluție decât să iasă la suprafață. Făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]