KorAP: Find »[drukola/base=agrobiologic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 >

59 matches

Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414

a soiurilor împreună cu Uniunea Internațională pentru Protecția Soiurilor Noi de Plante (UPOV) și IPBRG (Comitetul Internațional pentru Resursele genetice ale Plantelor), în prezent Biodiversity, elaborând norme unitare de lucru, utilizând descriptorii ampelografici și coduri numerice pentru caracterele ampelografice (94), însușirile agrobiologice (25) și tehnologice (7). Pe plan mondial, dar și în țara noastră, cercetarea privind resursele genetice existente în viticultură sunt orientate către metode moderne de investigații, cum sunt cele biochimice, analiza enzimatică pentru diferențierea soiurilor de viță de vie și

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
viță de vie și cele genetice, respectiv analiza diversității genetice ADN - cloroplastic, utilizarea markerilor genetici moleculari pentru investigarea genomului viței de vie și utilizarea microsateliților. 1.1. DEFINIȚIA, CONȚINUTUL ȘI OBIECTUL AMPELOGRAFIEI Ampelografia este știința care studiază caracterele ampelografice, însușirile agrobiologice și tehnologice ale soiurilor de viță de vie. De asemenea, se ocupă de studiul soiurilor sub aspectul comportării acestora în diferite ecosisteme viticole, în scopul stabilirii sistemelor de cultură și a tehnologiilor adecvate fiecărui soi sau grup de soiuri pentru

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
ia o amploare deosebită după invazia filoxerei în Europa, care a distrus viile roditoare, fiind necesare luarea unor măsuri care să stopeze acest flagel. Astfel, au apărut noi orientări ale cercetărilor din domeniul viticol către cunoașterea mai aprofundată ale însușirilor agrobiologice și tehnologice ale soiurilor de viță de vie, adaptabilității la diferite tipuri de sol și sisteme de cultură, a portaltoilor adecvați fiecărui soi vinifera, ampelografia devenind o parte importantă a viticulturii speciale. Obiectul ampelografiei este reprezentat de soi, care este

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
în viticultură. Ampelografia studiază soiurile de viță de vie roditoare și de portaltoi sub următoarele aspecte: originea soiurilor de viță de vie (originea ecologo - geografică și cea genetică); metodele și metodologiile folosite în descrierea soiurilor și studiul acestora privind însușirile agrobiologice, agrotehnice și tehnologice; comportarea soiurilor de viță de vie în diferite ecosisteme viticole, în vederea repartizării judicioase a fiecărui soi sau grupe de soiuri în acele condiții ecologice în care el își valorifică la maximum potențialul de producție, precum și în vederea realizării

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
Victor Pulliat, iar pe baza lor, Pierre Viala și Victor Vermorel au întocmit prima ampelografie universală în perioada 1901 - 1910; +etapa ampelografiilor naționale, în care principiul de bază era studiul fiecărui soi în ecosisteme cât mai diferite sub aspectul însușirilor agrobiologice și tehnologice, pentru a stabili gradul de adaptabilitate a acestora în diferite areale de cultură, cât și pentru o zonare corectă a acestora; +etapa actuală, o etapă dinamică, în care soiurile de viță de vie sunt concentrate în colecții ampelografice

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
Cercetări Viticole și Oenologice din Magaraci, în perioada 1946-1956, are concentrată în ea toate cercetările privind studiul soiurilor, de la istoricul cercetărilor ampelografice, la sistematica familiei Vitaceae, originea viței de vie din cultură, morfologie, anatomie, metode de descriere botanică și studiul agrobiologic al soiurilor de viță de vie. În ceea ce privește sistematica este remarcabilă contribuția lui A.M. Negrul (1936 - 1938) care abordează o clasificare a vițelor cultivate, împărțindu-le în trei grupe ecologo - geografice dinstincte după caracterele morfologice, vigoarea de creștere și producție, pe

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
între diferitele țări. Se poate aprecia că, activitatea ampelografică este orientată către cea de crearea de noi soiuri bazată pe temeiuri științifice, care au condus la obținerea de soiuri de viță de vie valoroase din punct de vedere al însușirilor agrobiologice, tehnologice și al gradului de rezistență la factorii de stres, boli și dăunători. Astfel, prin hibridarea sexuată controlată, folosind ca genitori soiurile cele mai valoroase, în Italia, Luigi și Antoni Pirovano au obținut noi soiuri pentru struguri de masă (Muscat

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
în lucrările "Descriptors for grapes" (1983) elaborată de IPBRG, în prezent Biodiversity și "Codes des caracteres descriptifs des varieties et especes de Vitis" (1984) elaborată de OIV în colaborare cu UPOV. descriptori pentru caracterele ampelografice ale soiurilor; descriptori pentru însușirile agrobiologice; descriptori pentru însușirile tehnologice. Descriptorii sunt codificați prin cifre, iar codurile sunt atribuite prin compararea cu soiuri de referință, astfel încât fiecărui soi i se poate întocmi o fișă ampelografică codificată, fișe care pot fi prelucrate în sistem informațional, deschizându-se

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
care sunt informații și despre soiurile de viță de vie. De asemenea, se publică articolul " Ce este și cum trebuie să fie Ampelografia" la Cluj în revista "Agricultura" de M. Oprean (1947). În popularizarea cunoștințelor privind caracterele ampelografice și însușirile agrobiologice și tehnologice ale soiurilor de viță de vie un rol important l-a avut revista "Grădina, via și livada", care a facilitat publicarea unor rezultate științifice ale cercetărilor din acest domeniu. Studii numeroase asupra soiurilor din diferite areale viticole ale

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
viță de vie cu însușiri de apirenie, o reprezintă "Ampelografia soiurilor apirene" (1976), elaborată de Gh. Constantinescu și Adriana Indreaș . Cercetările în domeniul ameliorării viței de vie se intensifică și mai mult după anul 1980, fiind orientate spre îmbunătățirea însușirilor agrobiologice, tehnologice și creșterea rezistenței la factorii de stres, boli și dăunători, crearea de soiuri noi prin selecția clonală a soiurilor vechi, valoroase, reprezentative pentru sortimentele tradiționale ale podgoriilor românești. Astfel, au fost obținute la Stațiunea de Cercetări Horticole Cluj soiuri

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
viță de vie sunt cantonate în prezent doar în colecții ampelografice. Numărul mare de soiuri, polimorfismul accentuat manifestat de soiurile de viță de vie existente în cultură, numărul mare de caractere folosite, complexitatea acestora precum și neluarea în considerare a însușirilor agrobiologice, tehnologice și agrofitotehnice, constituie elemente de confuzie și erori în recunoașterea acestora. Datorită ușurinței cu care are loc înmulțirea vegetativă, soiurile de viță de vie cu aceiași origine (taxoni), au fost interschimbate și răspândite în numeroase regiuni de pe glob (Bassermaun

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
ameliorare și pentru studiul comparativ al soiurilor de viță de vie; obținerea de noi soiuri de viță de vie prin hibridarea sexuată dirijată sau prin folosirea biotehnologiilor moderne de inginerie genetică (mutageneză somatică, recombinări sau transfer de gene); îmbunătățirea valorii agrobiologice și tehnologice ale soiurilor vechi, autohtone și valoroase prin aplicarea selecției clonale; înmulțirea pe cale vegetativă prin altoire sau prin butași nealtoiți pentru terenurile nisipoase (nefiloxerate), pentru asigurarea materialului săditor viticol necesar înființării de noi plantații viticole; înmulțirea rapidă a soiurilor

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
includerii acestora în Registrul ampelografic internațional. În România la descrierea soiurilor de viță de vie se folosește schema elaborată de Gh. Constantinescu (1958), în deplin acord cu schema internațională, dar care este mult mai amplă, folosind în plus unele însușiri agrobiologice (coeficienți de fertilitate, indici de productivitate) dar și unele agrotehnice și tehnologice. Această schemă cuprinde doisprezece părți: 1. Denumirea soiului , prin care se precizează numele sub care este cunoscut acesta cel mai frecvent în țara noastră și în alte țări

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
începând cu fenofaza de dezmugurire (pufozitate, colorit), urmând cea de creștere a lăstarilor când sunt descrise frunzele adulte și cele mature, continuând cu descrierile specifice fiecărei fenofaze, până la căderea frunzelor, care încheie perioada de vegetație activă a soiurilor; 6. Caracterizarea agrobiologică , completează descrierea botanică prin observații privind durata perioadei de vegetație activă, vigoarea de creștere a butucilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, afinitatea față de portaltoi, relațiile cu factorii ecologici, rezistența la boli, dăunători etc; 7. Caracterizarea agrofitotehnică , ține seama de însușirile agrobiologice

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
agrobiologică , completează descrierea botanică prin observații privind durata perioadei de vegetație activă, vigoarea de creștere a butucilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, afinitatea față de portaltoi, relațiile cu factorii ecologici, rezistența la boli, dăunători etc; 7. Caracterizarea agrofitotehnică , ține seama de însușirile agrobiologice ale soiurilor, indicându-se distanțele de plantare, sistemul de conducere, tipul de tăiere, sarcina de rod, reacția soiurilor la lucrările și operațiunile în verde, la lucrările solului, fertilizarea , irigarea etc; 8. Caracterizarea tehnologică a soiului include epoca de maturare, alcătuirea

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
se aplică și în cazul soiurilor de portaltoi, cu unele adaptări determinate de specificul acestora. Aceasta este simplificată cuprinzând numai nouă capitole după cum urmează: 1. Denumirea portaltoilui; 2. Sinonimele; 3. Originea; 4. Arealul de cultură; 5. Descrierea botanică; 6. Caracterizarea agrobiologică, cu referiri la comportarea în plantațiile de portaltoi, în școala de vițe și în plantațiile roditoare cu soiuri vinifera; 7. Caracterizarea agrofitotehnică; 8. Variații și clone; 9. Zonarea portaltoiului, precizându-se arealul de cultură. Aceste scheme ampelografice au fost folosite

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
schemă ampelografică nouă, mai amplă alcătuită din două părți. Prima parte se referă la descrierea următoarelelor caractere morfologice: înmugurirea, lăstarii în perioada înfloritului, tipul florii, frunzele tinere, frunzele adulte, coarda, cârceii, strugurele, boabele și sămânța. A doua parte cuprinde caracterele agrobiologice, cu referire la fenofazele de vegetație, vigoarea de creștere, sistemul de conducere al butucilor în plantații, rezistențele biologice, producția de struguri etc. Elementele de noutate ale acestei scheme le reprezintă obligativitatea ca prezentarea caracterelor agrobiologice să fie făcută comparativ cu

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
A doua parte cuprinde caracterele agrobiologice, cu referire la fenofazele de vegetație, vigoarea de creștere, sistemul de conducere al butucilor în plantații, rezistențele biologice, producția de struguri etc. Elementele de noutate ale acestei scheme le reprezintă obligativitatea ca prezentarea caracterelor agrobiologice să fie făcută comparativ cu unul sau mai multe soiuri de referință (martor), specifice fiecărei țări. Pentru descrierea ampelografică a soiurilor după acestă schemă există anumite reguli ce trebuie respectate și anume: altoirea soiului vinifera pe mai mulți portaltoi, asigurându

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
DE VIȚĂ DE VIE Descriptorii ampelografici folosiți la descrierea și diferențierea soiurilor de viță de vie prin metodologia stabilită de către O.I.V., U.P.O.V. și I.B.P.G.R. se împart în 3 categorii: descriptori pentru caracterele morfologice, descriptori pentru însușirile agrobiologice și descriptori pentru însușirile tehnologice iecare caracter este descris, iar termenii codificați prin cifre, reprezintă un nivel de expresie, fiind cele mai mici unități în prezentarea unui caracter. Pentru a evita confuziile și a facilita determinarea, pentru fiecare nivel de

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
internodii (cod OIV 106; UPOV 21; IBPRG 6.1.47.) se exprimă în același sistem de codificare, notările și soiurile de referință fiind asemănătoare cazului precedent. 5.7. Lungimea internodiilor (cod OIV 354; IBPRG 6.1.53.) reprezintă o însușire agrobiologică ce exprimă vigoarea soiului și se apreciază prin măsurători ale internodiilor din treimea mijlocie a coardei, lăsate în apropierea trunchiului. 5.8. Diametrul internodiilor (cod OIV 354; IBPRG 6.1.54.) exprimă de asemenea, vigoarea de creștere a butucului, măsurătoarea

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
se stabili greutatea medie a unei semințe. 10.4. Striații transversale pe marginea seminței (cod OIV 244; UPOV -; IBPRG 4.3.2.) sunt specifice speciei Vitis rotundifolia și mai rar evidențiate la soiurile vinifera . 2.5.2. DESCRIPTORI PENTRU ÎNSUȘIRILE AGROBIOLOGICE ALE SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Însușirile agrobiologice ale soiurilor de viță de vie sunt reprezentate de următoarele elemente: desfășurarea fenofazelor de vegetație, vigoarea de creștere a lăstarilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, rezistența față de factorii biotici (mană, făinare, putregaiul cenușiu

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
4. Striații transversale pe marginea seminței (cod OIV 244; UPOV -; IBPRG 4.3.2.) sunt specifice speciei Vitis rotundifolia și mai rar evidențiate la soiurile vinifera . 2.5.2. DESCRIPTORI PENTRU ÎNSUȘIRILE AGROBIOLOGICE ALE SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Însușirile agrobiologice ale soiurilor de viță de vie sunt reprezentate de următoarele elemente: desfășurarea fenofazelor de vegetație, vigoarea de creștere a lăstarilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, rezistența față de factorii biotici (mană, făinare, putregaiul cenușiu al strugurilor, filoxeră, boli virotice și micoplasme) și

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
vegetație, vigoarea de creștere a lăstarilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, rezistența față de factorii biotici (mană, făinare, putregaiul cenușiu al strugurilor, filoxeră, boli virotice și micoplasme) și abiotici (cloroză ferică, salinitate, secetă, temperaturi scăzute), întrunind un număr de 25 de descriptori agrobiologici. 1. Desfășurarea fenofazelor de vegetație. Pentru această însușire au fost stabiliți 6 descriptori fenologici. Pentru evidențierea acestora observațiile se efectuează în diferite momente ale perioadei de vegetație, care corespund fenofazei respective, stabilindu-se astfel o grupare a soiurilor în clase

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
2-3 internodii de la bază, prezintă culoarea caracteristică lemnului matur. 1.6. Culoarea frunzelor toamna (cod OIV 306; UPOV -; IBPRG 6.1.50.) se apreciază înainte de căderea frunzelor din treimea de mijloc a lăstarilor . 2. Vigoarea soiului se apreciază prin descriptorii agrobiologici prezentați în tabelul 2.22, unde sunt înscrise notele pentru expresia caracterului și soiurile de referință. 3. Rezistenta la factorii biotici se apreciază prin următorii descriptori agrobiologici: 3.1. Rezistența la mană (cod OIV 451; UPOV -; IBPRG -). Se are în

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
din treimea de mijloc a lăstarilor . 2. Vigoarea soiului se apreciază prin descriptorii agrobiologici prezentați în tabelul 2.22, unde sunt înscrise notele pentru expresia caracterului și soiurile de referință. 3. Rezistenta la factorii biotici se apreciază prin următorii descriptori agrobiologici: 3.1. Rezistența la mană (cod OIV 451; UPOV -; IBPRG -). Se are în vedere rezistența biologică a soiului la mană, prin urmărirea atacului pe frunze și struguri . Rezistența poate fi: foarte slabă (soiul este sensibil la mană), slabă, mijlocie, bună

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]