44 matches
-
asezonată si cu puțin pragmatism. Acum mai bine de un sfert de secol, când cu greu reușisem să ajung În satul meu basarabean, Încercam să grămădesc cât mai multe În minte, dar mai ales În suflet. Și așa, hoinărind printre agroecosisteme pârjolite de soarele lui Cuptor, m’am trezit dintr’o dată Într’un colț de rai. O vâlceluță acoperită de o iarbă verde, deasă, neatinsă parcă de nimeni până atunci care, cu rădăcinile scăldate de apa unui pârâiaș de-o palmă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
prea stabil, nu permisese omului o invazie mai amplă decât instalarea câtorva stupi. De data asta eram singur, dar am trăit același sentiment. Acum un an, am revăzut mica mea vâlcea basarabeană; era la fel, deși poate mai Încorsetată de agroecosisteme. De ce am dezvăluit un episod adânc Îngropat În suflet? Pentru că sunt sigur că mulți dintre domniile voastre au trăit sau vor trăi bucuria descoperirii neașteptate, unde nici nu ghicești, a frumosului naturii. În termeni pragmatici, asta se reduce la nevoia de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tale, și ai mâncat din pomul despre care Îți poruncisem: «Să nu mănânci deloc din el», blestemat este acum pământul din pricina ta. Cu multă trudă să-ți scoți hrana din el În toate zilele vieții tale;” (Geneza, 34.17). Un agroecosistem, adică tarlaua și cultura propriu-zisă, este, paradoxal, Încă un loc smuls naturii. Pentru că acolo omul are pretenția de a exista o singură specie, ca producător primar, și doar el Însuși drept consumator, adică biocenoza sau modul de manifestare a Vieții
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Încă un loc smuls naturii. Pentru că acolo omul are pretenția de a exista o singură specie, ca producător primar, și doar el Însuși drept consumator, adică biocenoza sau modul de manifestare a Vieții, este exclusă. Ei bine, natura percepe acel agroecosistem ca pe un vid, și caută să-l populeze. Și intră buruieni, buruieni din punctul uman de vedere dar de fapt alți producători primari din punctul de vedere al naturii, și o mulțime de dăunători, tot din punctul de vedere
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
buruieni, buruieni din punctul uman de vedere dar de fapt alți producători primari din punctul de vedere al naturii, și o mulțime de dăunători, tot din punctul de vedere uman, de fapt consumatori și, ceea ce omul n’a admis În agroecosistemul gândit de el, anume descompunătorii. Adică, Încă, concret, șoareci, gândaci etc., respectiv tăciune, mălură etc. Cu alte cuvinte, natura reface o biocenoză, iar agroecosistemul devine un ecosistem. Asta, cât timp omul stă pe margine. Dar el intervine În două direcții
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tot din punctul de vedere uman, de fapt consumatori și, ceea ce omul n’a admis În agroecosistemul gândit de el, anume descompunătorii. Adică, Încă, concret, șoareci, gândaci etc., respectiv tăciune, mălură etc. Cu alte cuvinte, natura reface o biocenoză, iar agroecosistemul devine un ecosistem. Asta, cât timp omul stă pe margine. Dar el intervine În două direcții: stimularea plantei cultivate, căutând să-i asigure condițiile optime de trai, respectiv eliminarea consumatorilor și descompunătorilor. În paranteză fie spus, el realizează pe această
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-i asigure condițiile optime de trai, respectiv eliminarea consumatorilor și descompunătorilor. În paranteză fie spus, el realizează pe această cale o inhibiție indirectă: o plantă, singură fiind, reduce solul până și-l face incompatibil. Și, este bine știut că productivitatea agroecosistemului este mai mică decât cea a ecosistemului natural; de ce totuși omul face asta? Pentru că, așa el selectează, Încă din cultură, hrana pe care o dorește: grâu, iar nu neghină, În fond o chestiune de natură culturală, căci omul poate mânca
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
selectează, Încă din cultură, hrana pe care o dorește: grâu, iar nu neghină, În fond o chestiune de natură culturală, căci omul poate mânca orice. Uitați-vă la ce mănâncă alte popoare... Ei bine, menținerea purității caracterului de monocultură a agroecosistemului Înseamnă un aport informațional din partea omului, dar și un efort energetic menit a menține o stare de tranziție, mai mult, dăunătoare naturii. Să nu uităm că viețuirea unei plante induce un efect reductiv asupra solului, cu atât mai mare cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
topesc În mediu fără a polua. Și, mai mult, asta e o Întoarcere, obligatoriu parțială, la agricultură, care ar fi o apropiere de acel adevăr situat la mijloc. Ajungem deci, pentru că energetic ori alimentar este tot un scop uman, la agroecosistem. Dar acesta este un sistem negentropic, care este supus În consecință unei absorbții spontane În natura entropică, cu atât mai rapid cu cât e vorba de o monocultură. El trebuie deci Întreținut În starea negentropică, prin aport de energie, dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de energie, dar și de informație. Ce amestec are informația? Lăsați o prășitoare În voia soartei, a calului ori tractorului: nu veți alege nimic din cultură; dirijată de om, unealta va face ce trebuie. Dar, energia și informația intrate În agroecosistem Înseamnă consum de negentropie. Bilanțul Între consum și recoltă e totuși favorabil, pentru că se face pe seama Soarelui, cel puțin atâta timp cât energia folosită e biologică, a oamenilor și animalelor. Pământul cere deci oameni. Dacă nu, compensarea prin mijloace tehnice, fie mecanice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
bani, ca Hagi Tudose? Unde se duce diferența, În minus, de profit? La oamenii care asigură plusul de muncă cerut de metodele tradiționale, și care, altminteri mănâncă din aceeași recoltă fără Însă a participa la obținerea ei. Unde plasăm acel agroecosistem energetic? Căci orice ecosistem presupune ocuparea unui loc, biotopul. Cred că nu este neapărată nevoie ca el să fie permanent, și Încă, plasat Într’un loc anume. El poate fi plasat oriunde rămâne un loc liber, adică necultivat În scop
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
restul biocenozei. Dacă n’ar exista acest mecanism corector, ar fi mai rău. Căci atunci ar crește presiunea asupra ecosistemului. Și nici un ecosistem nu permite, fără a Înceta a fi el Însuși, decât prelevarea unei cantități limitate de energie. Doar agroecosistemul - și aici ajungem la om - poate asigura o cantitate de energie mai mare, dar aceasta cu prețul degradării mediului În care se află. Grație rațiunii, omul a reușit să scape de sub controlul naturii În ceea ce privește propria sa Înmulțire, spre deosebire de tot restul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
va fi desigur sarcina viitorului, vreau doar să subliniez deosebirea esențială dintre cele două forme de cules. Cel din natură trebuie făcut cu măsură, pentru a nu perturba ecosistemul, dar suprarecoltarea integral, justificând astfel complet Împrumutul de la natură care e agroecosistemul, căci Înlocuind extensivul cu intensivul evităm majorarea acestui Împrumut; și dobânda. Practicat Însă cu Înțelepciune, culesul apără natura. Cum face, fără să știe chiar, veverița. “Radiosfera”, 28 octombrie 1996, ora 12,08 104. Un crin... și nu numai De bună
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Păduri de foioase temperate Pășuni din zona temperată Pășuni tropicale și savane -Zone cu precipitații de iarnă și secetă în timpul verii (chaparral) Deșerturi Păduri tropicale sezoniere Păduri tropicale umede. D. Ecosisteme dominate de sistemul socio-economic uman Ecosisteme rurale/zone agroindustriale Agroecosisteme Ecosisteme urban-industriale. Diversitatea antropică/etno-culturală se consideră a fi alcătuită din toate practicile, tradițiile și creațiile umane, care au ca obiect ori ca bază de inspirație componente ale viului, în toată complexitatea sa. Prin aceste practici si tradiții, omul a
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
a efectivului acestor 35 specii în mediul lor natural, fiind necesare amenajări de bazine acvatice artificiale pentru obținerea de producții mari. Ca efect atât pe plan local cât și pe plan regional a activității umane, datorită înlocuirii sistemelor naturale cu agroecosisteme, a exploatării pădurilor, a desființării zonelor umede, a extinderii și dezvoltării disproporționate a construcțiilor urbane și a transportului, se constată o modificare a stării normale a întregii ecosfere. Efectele asupra integrității sistemelor ecologice, asupra sănătății oamenilor și asupra economiei, apar
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
soiuri asigură o diversitate genetică sporită și posibilitatea alegerii soiurilor care se pretează cel mai bine condițiilor de cultivare și modurilor de folosire. Obiective specifice: - colectarea și valorificarea unor specii, populații, cu valoare pratologică ridicată, din flora spontană a principalelor agroecosisteme discriminate pe nivele altitudinale și latitudinale; - selecția varietăților cultivate prin corelarea condițiilor locale de mediu cu gradul de rezistență al genotipurilor față de condițiile limitative de vegetație (secetă, excese de umiditate, temperaturi ridicate, frig/ger etc.); - administrarea culturilor și utilizarea rațională
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270364_a_271693]
-
României reprezintă un teritoriu special, cu un imens potențial economic, social, cultural și de mediu. Ecosistemele agricole montane sunt situate la intersecția dintre acțiunea factorilor naturali externi (abiotici și biotici), a factorilor de origine internă (genotipurile care stau la baza agroecosistemului montan) și presiunea factorului antropic prin activitățile socio-economice, fapt ce generează un anumit mod de gospodărire, prin aplicarea unui management adecvat, care trebuie să se întemeieze pe efectele produse de ființa umană (constructoare, reglatoare și beneficiară a producției agroecosistemului) asupra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
baza agroecosistemului montan) și presiunea factorului antropic prin activitățile socio-economice, fapt ce generează un anumit mod de gospodărire, prin aplicarea unui management adecvat, care trebuie să se întemeieze pe efectele produse de ființa umană (constructoare, reglatoare și beneficiară a producției agroecosistemului) asupra ecosistemelor, prin mijlocirea factorilor socio-economici. Proiectul își propune aplicarea conceptului de sisteme de agricultură ecologică integrată în arealul montan, ca rezultat al sintezei principiilor de agricultură ecologică emanate de practicile tradiționale, dar și a sintezei principiilor de agricultură din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
productivității, calității și profitabilității, promovarea practicilor care încurajează biodiversitatea, urmărirea cu prioritate a produselor tradiționale obținute prin aplicarea unor practici agricole prietenoase cu mediul, în scopul ameliorării economice, sociale și de mediu a sectorului de creștere a animalelor, menținerea unui agroecosistem care să stimuleze productivitatea, ridicarea nivelului de trai al producătorilor agricoli, evidențierea importanței acestor resurse pentru o agricultură durabilă și un mediu mai curat. Rezultate scontate: - conservarea, dezvoltarea și valorificarea resurselor genetice vegetale și animale în conformitate cu cerințele actuale; - creșterea calității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]