53 matches
-
faptul, că lupta integrată se referă, fie la combaterea unui anumit agent patogen (boală), fie a unui grup înrudit de specii, a complexului de boli dintr-un agroecosistem sau a tuturor speciilor de agenți patogeni, dăunători și buruieni dintr-un agroecosistem (T. Baicu, 1975). 3.2. Organizarea acțiunilor de protecția plantelor În agricultură procesul de producție este deosebit de complex, în interdependență cu factorii naturali, tehnici, economici, sociali. Buna organizare a acțiunilor de combatere, completează în mare măsură efectul terepeutic al acțiunilor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
4. de comportament - determinată de comportamentul diferit al entomofagilor față de dăunători. Selectivitatea trebuie să evidențieze întotdeauna categoria de organisme care ne interesează, întrucât în prezent nu se poate combate eficient o specie, fără să nu influențeze deloc celelalte specii ale agroecosistemului (bacterii, ciuperci, floră spontană, nematozi, insecte, pești, acarieni, păsări, mamifere). Selectivitatea fiziologică este cea mai importantă, întrucât depinde mai ales de natura substanței active, ceea ce permite o integrare deplină a mijloacelor de combatere. Acest tip de selectivitate se referă mai
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
vultur pleșuv european, dropie, emu, ș.a.. Extrem de interesant și foarte periculos este efectul de bumerang al perturbărilor impuse de om ecosistemelor naturale. Spre exemplu, distrugerea unor plante și animale care constituiau hrana altora, modificarea habitatelor, înlocuirea unor formațiuni naturale cu agroecosisteme, au impus migrații atipice, care au permis unor genuri și specii mai ușor adaptabile veritabile invazii în ecosisteme și pe teritorii în care nu fuseseră niciodată și unde provoacă daune atât structurilor naturale cât și celor sociel-economice: bizamul, originar din
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
fost deja exploatat -, de calitate Îndoielnică, sau se caută valorificarea celor deja degradate. Urmarea firească este ameliorarea plantelor cultivate - acțiune care trebuie dublată de valorificarea integrală a noului potențial productiv, prin asigurarea plusului de energie ce trebuie să intre În agroecosistem sub forma Îngrășămintelor, a protecției chimice a culturii, de regulă mai sensibilă cu cât e mai productivă etc. Oricum, Îmbunătățirea performanțelor plantelor cultivate permite ca, prin sacrificarea unei bucăți mai mici de teren - lotul experimental - și evident a celor câteva
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Păduri de foioase temperate Pășuni din zona temperată Pășuni tropicale și savane -Zone cu precipitații de iarnă și secetă în timpul verii (chaparral) Deșerturi Păduri tropicale sezoniere Păduri tropicale umede. D. Ecosisteme dominate de sistemul socio-economic uman Ecosisteme rurale/zone agroindustriale Agroecosisteme Ecosisteme urban-industriale. Diversitatea antropică/etno-culturală se consideră a fi alcătuită din toate practicile, tradițiile și creațiile umane, care au ca obiect ori ca bază de inspirație componente ale viului, în toată complexitatea sa. Prin aceste practici si tradiții, omul a
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
a efectivului acestor 35 specii în mediul lor natural, fiind necesare amenajări de bazine acvatice artificiale pentru obținerea de producții mari. Ca efect atât pe plan local cât și pe plan regional a activității umane, datorită înlocuirii sistemelor naturale cu agroecosisteme, a exploatării pădurilor, a desființării zonelor umede, a extinderii și dezvoltării disproporționate a construcțiilor urbane și a transportului, se constată o modificare a stării normale a întregii ecosfere. Efectele asupra integrității sistemelor ecologice, asupra sănătății oamenilor și asupra economiei, apar
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
respective și la legume. În lucrarea “Ghid practice pentru recunoașterea și combaterea dăunătorilor plantelor de cultură”, autori Porca Maria Monica și Olean I. (2004) la legumele din grupa verzei sunt specificați dăunătorii. Perju T. (2004) în lucrarea “Dăunătorii din principalele agroecosisteme și combaterea lor integrată” ilustrează într-o schemă principalii dăunători ai culturilor de varză (Planșa 1). Coropișnița - Grillotalpa gryllotalpa L., ordinul Orthoptera, familia Gryllotalpidae Sin: Gryllotalpa vulgaris Latr.; Curtilla vulgaris L. Răspândire. Este o insectă comună, cunoscută ca dăunătoare la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
un ecosistem agricol e alcătuită În general din ramuri și ripca de la tăiatul pomilor și viei. Biomasa din paie ori strujeni este, și e chiar recomandabil să fie, folosită ca furaj pentru rumegătoare. Cu alte cuvinte, și În cazul unui agroecosistem, accesul la producția primară de biomasă, În scop energetic, e limitat. Și atunci, ce-i de făcut? Să ne cuplăm la cealaltă parte a circuitului de carbon și energie, adică la deșeuri. Tradițional, În unele zone ale țării se folosește
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
asezonată si cu puțin pragmatism. Acum mai bine de un sfert de secol, când cu greu reușisem să ajung În satul meu basarabean, Încercam să grămădesc cât mai multe În minte, dar mai ales În suflet. Și așa, hoinărind printre agroecosisteme pârjolite de soarele lui Cuptor, m’am trezit dintr’o dată Într’un colț de rai. O vâlceluță acoperită de o iarbă verde, deasă, neatinsă parcă de nimeni până atunci care, cu rădăcinile scăldate de apa unui pârâiaș de-o palmă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
prea stabil, nu permisese omului o invazie mai amplă decât instalarea câtorva stupi. De data asta eram singur, dar am trăit același sentiment. Acum un an, am revăzut mica mea vâlcea basarabeană; era la fel, deși poate mai Încorsetată de agroecosisteme. De ce am dezvăluit un episod adânc Îngropat În suflet? Pentru că sunt sigur că mulți dintre domniile voastre au trăit sau vor trăi bucuria descoperirii neașteptate, unde nici nu ghicești, a frumosului naturii. În termeni pragmatici, asta se reduce la nevoia de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tale, și ai mâncat din pomul despre care Îți poruncisem: «Să nu mănânci deloc din el», blestemat este acum pământul din pricina ta. Cu multă trudă să-ți scoți hrana din el În toate zilele vieții tale;” (Geneza, 34.17). Un agroecosistem, adică tarlaua și cultura propriu-zisă, este, paradoxal, Încă un loc smuls naturii. Pentru că acolo omul are pretenția de a exista o singură specie, ca producător primar, și doar el Însuși drept consumator, adică biocenoza sau modul de manifestare a Vieții
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Încă un loc smuls naturii. Pentru că acolo omul are pretenția de a exista o singură specie, ca producător primar, și doar el Însuși drept consumator, adică biocenoza sau modul de manifestare a Vieții, este exclusă. Ei bine, natura percepe acel agroecosistem ca pe un vid, și caută să-l populeze. Și intră buruieni, buruieni din punctul uman de vedere dar de fapt alți producători primari din punctul de vedere al naturii, și o mulțime de dăunători, tot din punctul de vedere
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
buruieni, buruieni din punctul uman de vedere dar de fapt alți producători primari din punctul de vedere al naturii, și o mulțime de dăunători, tot din punctul de vedere uman, de fapt consumatori și, ceea ce omul n’a admis În agroecosistemul gândit de el, anume descompunătorii. Adică, Încă, concret, șoareci, gândaci etc., respectiv tăciune, mălură etc. Cu alte cuvinte, natura reface o biocenoză, iar agroecosistemul devine un ecosistem. Asta, cât timp omul stă pe margine. Dar el intervine În două direcții
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tot din punctul de vedere uman, de fapt consumatori și, ceea ce omul n’a admis În agroecosistemul gândit de el, anume descompunătorii. Adică, Încă, concret, șoareci, gândaci etc., respectiv tăciune, mălură etc. Cu alte cuvinte, natura reface o biocenoză, iar agroecosistemul devine un ecosistem. Asta, cât timp omul stă pe margine. Dar el intervine În două direcții: stimularea plantei cultivate, căutând să-i asigure condițiile optime de trai, respectiv eliminarea consumatorilor și descompunătorilor. În paranteză fie spus, el realizează pe această
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-i asigure condițiile optime de trai, respectiv eliminarea consumatorilor și descompunătorilor. În paranteză fie spus, el realizează pe această cale o inhibiție indirectă: o plantă, singură fiind, reduce solul până și-l face incompatibil. Și, este bine știut că productivitatea agroecosistemului este mai mică decât cea a ecosistemului natural; de ce totuși omul face asta? Pentru că, așa el selectează, Încă din cultură, hrana pe care o dorește: grâu, iar nu neghină, În fond o chestiune de natură culturală, căci omul poate mânca
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
selectează, Încă din cultură, hrana pe care o dorește: grâu, iar nu neghină, În fond o chestiune de natură culturală, căci omul poate mânca orice. Uitați-vă la ce mănâncă alte popoare... Ei bine, menținerea purității caracterului de monocultură a agroecosistemului Înseamnă un aport informațional din partea omului, dar și un efort energetic menit a menține o stare de tranziție, mai mult, dăunătoare naturii. Să nu uităm că viețuirea unei plante induce un efect reductiv asupra solului, cu atât mai mare cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
topesc În mediu fără a polua. Și, mai mult, asta e o Întoarcere, obligatoriu parțială, la agricultură, care ar fi o apropiere de acel adevăr situat la mijloc. Ajungem deci, pentru că energetic ori alimentar este tot un scop uman, la agroecosistem. Dar acesta este un sistem negentropic, care este supus În consecință unei absorbții spontane În natura entropică, cu atât mai rapid cu cât e vorba de o monocultură. El trebuie deci Întreținut În starea negentropică, prin aport de energie, dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de energie, dar și de informație. Ce amestec are informația? Lăsați o prășitoare În voia soartei, a calului ori tractorului: nu veți alege nimic din cultură; dirijată de om, unealta va face ce trebuie. Dar, energia și informația intrate În agroecosistem Înseamnă consum de negentropie. Bilanțul Între consum și recoltă e totuși favorabil, pentru că se face pe seama Soarelui, cel puțin atâta timp cât energia folosită e biologică, a oamenilor și animalelor. Pământul cere deci oameni. Dacă nu, compensarea prin mijloace tehnice, fie mecanice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
bani, ca Hagi Tudose? Unde se duce diferența, În minus, de profit? La oamenii care asigură plusul de muncă cerut de metodele tradiționale, și care, altminteri mănâncă din aceeași recoltă fără Însă a participa la obținerea ei. Unde plasăm acel agroecosistem energetic? Căci orice ecosistem presupune ocuparea unui loc, biotopul. Cred că nu este neapărată nevoie ca el să fie permanent, și Încă, plasat Într’un loc anume. El poate fi plasat oriunde rămâne un loc liber, adică necultivat În scop
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
restul biocenozei. Dacă n’ar exista acest mecanism corector, ar fi mai rău. Căci atunci ar crește presiunea asupra ecosistemului. Și nici un ecosistem nu permite, fără a Înceta a fi el Însuși, decât prelevarea unei cantități limitate de energie. Doar agroecosistemul - și aici ajungem la om - poate asigura o cantitate de energie mai mare, dar aceasta cu prețul degradării mediului În care se află. Grație rațiunii, omul a reușit să scape de sub controlul naturii În ceea ce privește propria sa Înmulțire, spre deosebire de tot restul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
va fi desigur sarcina viitorului, vreau doar să subliniez deosebirea esențială dintre cele două forme de cules. Cel din natură trebuie făcut cu măsură, pentru a nu perturba ecosistemul, dar suprarecoltarea integral, justificând astfel complet Împrumutul de la natură care e agroecosistemul, căci Înlocuind extensivul cu intensivul evităm majorarea acestui Împrumut; și dobânda. Practicat Însă cu Înțelepciune, culesul apără natura. Cum face, fără să știe chiar, veverița. “Radiosfera”, 28 octombrie 1996, ora 12,08 104. Un crin... și nu numai De bună
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poziția taxonomica și biologia (modul de reproducere și de polenizare, capacitatea de a se încrucișa cu specii înrudite); ... b) să existe informații disponibile cu privire la orice interacțiuni cu relevanță specială pentru evaluarea riscurilor implicând specii de plante și alte organisme din agroecosistem sau din ecosistemul în care a avut loc introducerea experimentală; și ... c) să existe date științifice disponibile cu privire la securitatea pentru sănătatea umană și pentru mediu, rezultate din introducerile experimentale în mediul înconjurător a unor plante modificate genetic aparținând aceleiași specii
ORDONANŢĂ nr. 49 din 30 ianuarie 2000 (*actualizată*) privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196906_a_198235]
-
Structuri și caracteristici. - Biocenoza. Structuri și caracteristici. - Relații intra și interspecifice în cadrul biocenozei. - Structura și caracteristicile ecosistemului ● Tipuri de ecosisteme naturale și seminaturale: - ecosisteme terestre (alpine, păduri, pajiști, etc.) - ecosisteme acvatice (ape stătătoare, curgătoare, marine etc.) ● Ecosisteme urbane. ● Ecosisteme rurale. ● Agroecosisteme. 2. CREȘTEREA ANIMALELOR ● Specii și rase de animale domestice (însușiri morfologice și productive): - Taurine: Bălțata Românească, Bruna de Maramureș, Friză, Charolaise; - Ovine: Țigaie, Țurcana, Merinos de Palas, Karakul - Porcine: Landrace, Marele alb; Duroc - Cabaline: Pur sânge englez, Arabă, Lipițană, Tr
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Structuri și caracteristici. - Biocenoza. Structuri și caracteristici. - Relații intra și interspecifice în cadrul biocenozei. - Structura și caracteristicile ecosistemului ● Tipuri de ecosisteme naturale și seminaturale: - ecosisteme terestre (alpine, păduri, pajiști, etc.) - ecosisteme acvatice (ape stătătoare, curgătoare, marine etc.) ● Ecosisteme urbane. ● Ecosisteme rurale. ● Agroecosisteme. 2. CREȘTEREA ANIMALELOR ● Specii și rase de animale domestice (însușiri morfologice și productive): - Taurine: Bălțata Românească, Bruna de Maramureș, Friză, Charolaise; - Ovine: Țigaie, Țurcana, Merinos de Palas, Karakul - Porcine: Landrace, Marele alb; Duroc - Cabaline: Pur sânge englez, Arabă, Lipițană, Trăpașul
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
soiuri asigură o diversitate genetică sporită și posibilitatea alegerii soiurilor care se pretează cel mai bine condițiilor de cultivare și modurilor de folosire. Obiective specifice: - colectarea și valorificarea unor specii, populații, cu valoare pratologică ridicată, din flora spontană a principalelor agroecosisteme discriminate pe nivele altitudinale și latitudinale; - selecția varietăților cultivate prin corelarea condițiilor locale de mediu cu gradul de rezistență al genotipurilor față de condițiile limitative de vegetație (secetă, excese de umiditate, temperaturi ridicate, frig/ger etc.); - administrarea culturilor și utilizarea rațională
ORDIN nr. 360 din 23 martie 2016 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270364_a_271693]