162 matches
-
a cântat lui Băsescu de față cu soția ,,iubitul meu, vino la mine,,. Azi e ceva răscolitor totuși în cântecul asta cu versuri de doi lei de cântat prin trenuri în drum spre munte ( Râd și plâng și te strig aiurând/ E soare, e ploaie, e cald și e vânt / Din somn mă trezesc și tresar speriat / Dar nu-i nimic, doar am visat./ Întind o mană că o ruga / Întind o mână în deșert/ Iubesc si-acuma e năluca / O
Oana Stancu: Pe Elena Udrea o văd ca pe o femeie, după ce sistemul o sfâșie acum by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103710_a_105002]
-
nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Într-o noapte, cândva, aripi mari ne-au crescut Am fumat străzi de frig, anii duși, renăscând un poem îngropat, timpul nostru de lut Într-o noapte, cândva, te-am iubit aiurând. Într-o noapte cu noi te-am prădat vișiniu Îmbrăcând, doar atât, ochii tăi -haine-adânci- Nu mai știu dacă foc ori de rouă pe lunci ne-a fost trupul foșnind în atâta târziu. În felinul alint, sferic vis mă visai
ÎNTR-O NOAPTE, CÂNDVA de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1452972500.html [Corola-blog/BlogPost/378111_a_379440]
-
Ce-i cu tine de te-ai fi grăbind!... - Zău!... Așa o fi, dacă spui... Întunericul de smoală, pe care-l tăiai cu cuțitul, a fost străbătut de lumina unui băț de chibrit cu care Leana a aprins lampa. - Doamne, aiurezi!... E unu și câteva minute. Ce bine-mi pare bine că te-ai trezit, și s-a repezit spre bărbatul care se sculase și stătea pe marginea patului cu picioarele atîrnate. L-a prins în brațe cu voluptate și n
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_ultima_spovedan_marin_voican_ghioroiu_1376630680.html [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
fie că e de zăpadă arsă, sau de soare ninsă. 91. Reperaj: pe falia pe care-o crează-n cer sunetele, noaptea șireată, făcând cu ochiul ne spionează și ne înregistrează toate mărunt-măruntele, prefăcându-se într-o mironosiță zănatică, ce aiurează. 92. Reperaj: poarta, ca un Sfânt Triptic ce se dezvăluie pe cerul albastru, e deschisă de înger într-un larg zîmbet eliptic ticluit din lumină, aur și alabastru. 93. Reperaj: aripile-stâncilor se bucură-n taină de lumi care vin din
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1475329433.html [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
cuvintelor simple le tot încurc și nu mă mai descurc de exemplu cuvântul fir îl încurc adesea și r-ul de la final umple iarba cu ghemotoace de gânduri în care mintea lasă puii dorului să pască liniștiți pe pajistea inimii aiurez. înșir cuvintele în șiragul cu mărgele amare le laud artificial frumusețea apoi aleg piatra incoloră de cuarț ca o lacrimă răsturnată în ființa mea pentru trezire ca într-o progresie a trăirilor mereu utile inimii ridic broderia din lada de
BRODERIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1403420649.html [Corola-blog/BlogPost/343076_a_344405]
-
limpezite, Sunetul din merii risipiți în August Pe-un fior de frunze ușor legănat ... Polei pastelat din văzduh coboară, Cade în livada cu surâs de aur. Ca-n timpurile de odinioară Ramurile cântă pe verde de laur. Blând, mirosul dulce aiurează-n sus, Dorul curge-n vară, ora în ceasornic, Miere e-n lumina lunecând spre-apus ... Peisaju-i vis, pământul e statornic. Mă prind în privirea cerului uimit, În marea risipire de tăcere, Prin firele luminii trec prea repezit Dar clipa-mi
GÂNDUL LUMINEAZÂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/lia_ruse_1408002437.html [Corola-blog/BlogPost/372182_a_373511]
-
azvârli în brațe.El o sărută pe gură,pe ochi,pe frunte,pe gât. ---Până ieri am fost copii.Azi am intrat în viață,îi spuse Ana lui Dan.Avem dreptul să ne iubim. Dan aproape nu înțelegea.Visa oare?Aiura? Alunecă ușor sub așternutul făcut de ea,uimit,prostit ,amețit. Iubire?Nu! Împlinire! În zori ,Ana a plecat devreme,sărutându-l și lăsându-i un bilet.Îi dădea întâlnire în altă parte,unde închiriase o cameră.De ce?se întrebă Dan
CAMERA CU TRANDAFIRI (ULTIMUL BUCHET) de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 by http://confluente.ro/florica_gombos_1441648477.html [Corola-blog/BlogPost/343373_a_344702]
-
căuta în valuri omu’ lui și cum a prins peștoaica. Și ce muzică, dom’le! Parcă vine de undeva, după stâncile alea. Însă...uite că dintre stânci a ieșit o chelneriță cu ceva pe tavă. Trache se ciupi: nu cumva aiurez de foame? Dar, deodată spectacolul se termină. Muzica misterioasă încetă, ... Citește mai mult 0-Misterioasele sireneTrache era uluit de ce vedea. Tot localul era învăluit de o lumină albăstrui-pală, iar un perete, parcă era inundat de valuri, din care răsăreau și se
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
căuta în valuri omu’ lui și cum a prins peștoaica. Și ce muzică, dom’le! Parcă vine de undeva, după stâncile alea. Însă...uite că dintre stânci a ieșit o chelneriță cu ceva pe tavă. Trache se ciupi: nu cumva aiurez de foame? Dar, deodată spectacolul se termină. Muzica misterioasă încetă, ... XXXII. TRANDAFIRUL SIRENEI-6, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 1771 din 06 noiembrie 2015. 8-Chiolhan cu „castraveciori” Între timp, Dana umpluse masa cu platouri și farfurii încărcate cu diferite
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
și află că în cădere se izbise de un sloi, leșinase și a fost pescuit cu greu cu ajutorul prăjinilor, că a făcut dublă pneumonie care l-a ținut timp de două săptămâni la limita dintre viață și moarte. Tot timpul aiurase ceva despre Crăiasa apelor, despre Radu și o crăpoaică. Și totuși el este convins că a fost în lumea apelor și aduce drept argument semnul dintre sprâncene, iar de câte ori se aude vuietul apelor simte durere în frunte și un dor
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
Ediția nr. 1142 din 15 februarie 2014 Toate Articolele Autorului în dimineața asta sorb razele soarelui care cad prin geamul meu ce frumoasă e primăvara când își desfac florile lujerii multicolori o privighetoare s-a urcat în vârful cerului și aiurează nebună viața străbate prin zidurile durerilor din noi spre paradisul celest luna grea ca o lubeniță obosită după priveghiul îndelung al iernii strălucind a fanar murdar se sinucide de după dealurile din zori umbrele cerului joacă rotundul pe boltă din păsări
REÎMPRIMĂVĂRARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 by http://confluente.ro/Reimprimavarare_ion_ionescu_bucovu_1392474925.html [Corola-blog/BlogPost/342085_a_343414]
-
porumbei Coapsele tale catifelate Părul tău în care stelele străluceau Toate astea vor fi fost cîndva adevărate ? & TE-AM IUBIT DE TÎNĂR 2006-05-26 Te-am iubit de tînăr, mai eram imberb, Luăm luna în coarne că un pui de cerb, Aiuram pe stradă și visăm frumos: Că te țin de mînă și mergem pe jos Că foșnește frunză cînd îți pun în păr Flori de iasomie, ramura de măr Chiar și ploaia dulce presărată rece Cu o fericire grea vrea să
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Volum_poezii_5.html [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
trimite scrisori în cer, cerând iertare pentru ereziile lui, încet, dureros, cu câte-un spasm cu câte-o spaimă doarme noaptea în coșmaruri visând metafore din arena gladiatorilor singuratici, are în orbitele goale zădărnicia lumii ca teatru, vede pădurile dormind, aiurând printre fruzele în somn și așteaptă primăvara să rupă din carnea unui trandafir acel roșu care îl transfigurează în lumea dragostei unde se vede ca o rană pe genunchiul iubitei, mâncat de zeul Eros, gustat încet-încet, amușinat, în mirosuri dulci
EREZIILE POETULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1423043606.html [Corola-blog/BlogPost/376057_a_377386]
-
mă transformă-n luminoasă sferă cu interior catifelat de aur ce curge pentru că încep meditativ noua eră ce printre rugi mi-se scurge. Ascultă liniștea cuvintelor rază, nu te fă că nu o auzi! Crezi oare că în cer îngerii aiurează sau că e nevoie ca Adam în tufiș să te ascunzi? Cuvintele te găsesc și-n a șarpelui gaură, după tine oftează, exclamă, tânjesc, omule doar tu și ele aveți aură, folosindu-le bine vă și mă folosesc! DE-A
POEME (1) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1472805932.html [Corola-blog/BlogPost/382481_a_383810]
-
eu că un resort am răspuns: Da, veșnic am s-o iubesc!!", "Veșnic de când nici nu eram, sau eram în alt timp cu ea sufletul meu pereche, veșnicia numelui meu, și a faptelor mele de iubire!". "Hei, tu ce faci aiurezi..? Sărută-mi genunchii!" m-am conformat. “Iar acum ești mort și te îngrop cu frunze, scumpul meu mort!", " Da, scumpa mea..!", "cum ai zis? N-ai respect? Carceră...", da, scumpa mea Regina, ziceam!" și m-ai acoperit total cu frunze
DOMNIŢA TOAMNEI .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1448205141.html [Corola-blog/BlogPost/364709_a_366038]
-
foarte interesată de viitorul fiicei celor două gazele, în speranța că o va căsători cu Titi, în timp ce Felix se simte din ce în ce mai jignit de purtările Georgetei. La început, după o ușoară criză, familia Tulea ignoră purtările lui Simion, care începuse să aiureze, însă văzând că situația devine insuportabilă, Aglae ajutată de Stănică și de Weissmann îl duc la un sanatoriu. Titi se află în centrul atenției pentru Aglae care urmărește să-l însoare cât mai bine spre dezamăgirea Auricii și a Olimpiei
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
Mama mea a venit cu mine Într-o cameră, că erau camere destule goale, și Îmi fierbea niște apă, nu știu ce... Nici eu nu mai știu ce, că, după ce am scăpat cumva de tifos, am rămas cu o tensiune mică și aiuram, știți? Nu știam ce vorbesc sau ce se Întâmplă. În sfârșit, așa am stat până În octombrie, când de la Scadineț ne-au dus, pe jos, până la Tivliv, pe malul Bugului. Când mergeam cu coloana, Întâi au fost cei cu tifosul, apoi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mama, numai că voința lui era mai mare și era și un bărbat În plină forță. A făcut boala, tifos exantematic, și a dus-o pe picioare... Adică nu că ne-ar fi povestit, dar În timpul nopții se scula și aiura cumplit, era complet În afara conștiinței, iar dimineața pornea din nou la treabă... La Începutul anului 1943 deja, când am văzut noi că avem șanse să scăpăm, nemții au Început să se retragă... Și acum, nu că aș fi antiprusac sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
care să dea cu pietre toți nebunii și orbii/ Cu viermi decapitați în pumn/ Mlaștina să-ți fie loc de închinare/ În care să-ți tai cu ochii cărare/ Acolo să-ți vezi iubita născînd/ Acolo să bolești, să mori aiurînd" (Îndemn). Dar - atenție! - sacralitatea negativă înscrisă în discursul blasfemator poate reveni în matca fertilității grație instrumentului poetic. Analizînd poezia descompunerii propusă de autorul Florilor Răului, Jean-Pierre Richard afirma că bardul francez "ne prezintă moartea ca pe o viață la superlativ
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
că-i din partea mea și că a sărit iar cureaua de transmisie și că-l rog eu frumos s-o repare cât mai repede, că aștept niște contracte... - Bine, merg acum, zise Cerber vesel (cine știe de ce), dar nu mă aiuri tu pe mine cu contractele. Zi drept, te întâlnești cu o gagică, nu? - Da, recunoscu Alin. - Cu cine? - N-o cunoști. - De unde știi? Zi cum o cheamă. - Una, Iulia. - Unde stă? - Vizavi de Academia Militară. - Da, nu cred că o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
durut și i-a amețit. Loviturile repezi și dupăolaltă câte au căzut din parte-ne asupra acestor titve incapabile decât de mistificări și neadevăruri le-au amețit, încît, neputând răspunde, neavând ce să răspunză ad rem, obiectiv, au început să aiureze, să vorbească în dodii și-n bobote, ca netoții ori ca surzii. În urma acestei amețeli vedem curioase lucruri. Într-unul din numerile Pseudo-"Romînului" vedem acuzarea că reacționarii amenință pe rege cu asasinatul daca nu-i va chema la putere
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
AU AMEȚIT FANARIOȚII. "] 2264 Au amețit fanarioții. Loviturile repezi ce le-am lăsat să cază asupra titvelor acestora incapabile decât de minciună, le-a amețit astfel încît, neputând să răspunză, neavând ce să răspunză ad rem, obiectiv, au început să aiureze, să vorbească-n bobote și-n dodii vorba ceea: Bună vremea nea Istrate! Doi boboci de rață, frate! Într-un număr vedem acuzarea ca din senin ca reacționarii (care? unde? cine? ) amenință pe rege cu asasinatul. Mai ieri ne numesc
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dante Încuviință, În timp ce maestrul Îi Înapoia oglinda lucrătorului. - Așadar, Într-adevăr nu e cu putință să construiești una cum ți-am spus eu? Dar ce ai spune de o oglindă lungă de cinci picioare, cu reflecție perfectă? - Aș spune că aiurezi. Sau că ai găsit cutiile meșterului Tinca. - Și totuși, eu am văzut una. Arnolfo scutură din cap aproape mânios. - Ceea ce Îmi spui e cu neputință. Probabil ai comis o eroare. Nu e cu putință, repetă el. Totuși, Începuse deja certitudinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
bolnav și vroiați să mă duceți la spital, dar e frig afară și zăpadă, cum să ies din casă... Se făcea că pe scaunul ăsta stătea fratele meu și a pornit să-mi caute leacul... Bătrâna : Ei, bietul de tine, aiurezi ! Bine că ți-a scăzut arșița ! De unde frățior la tine ? Cred c-ai visat ! Hai, ia și bea niște lapte, uite, ți l-am adus cald ! Și mâine e Crăciunul! Pruncul Iisus te-a făcut sănătos, nu uita să-I
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
violență. Dar ceea ce e adevărat pentru pictură nu e adevărat pentru aur și pentru ambițiile conchistei. Spania a crezut aici că istoria este un os ce poate fi zdrobit, o gură căreia i se poate pune căluș, o minte care, aiurând, nu va mai protesta. Și că justificările, dacă va fi nevoie de ele, vor fi găsite. Cei care vor înnebuni nu vor mai putea depune mărturie. Și nu e prima oară când Dumnezeu a fost amestecat în afaceri urâte... Privind
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]