82 matches
-
ore-amare, dormind printre minutare. se-ntrebă ochii fanteziști de mai exiști sau nu exiști și inima bate-ndrăcit că te-a dorit, că te-a iubit... viața asta ni se clatină în târziu de datină și noaptea când încerc să dorm aiuresc prin vis și somn. amurgul cade peste noi împovărat de toamne și de ploi, iar eu în ceasul cel de slavă ți-aduc inelele pe tavă ca-ntr- o logodnă mistică spus de-o poveste cristică. luni, 9 iulie 2012 Referință
LOGODNĂ MISTICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341958_a_343287]
-
din nou, dar nu putu să facă nici o mișcare fără să țipe de durere. Corabia, asemeni unei fantome, plutea în derivă, fără control, pe ape necunoscute. Mai trecu o zi, timp în care Panait se zbătu între viață și moarte, aiurind și suferind din cauza durerii. Piciorul i-se umflase și îl chinuia foarte tare. Noroc ca avea butoiul cu apă aproape și putea să-și mai aline setea și febra groaznică. Motanul, la rândul său, suferea și el, deoarece îl durea
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
și între ai lor părinți, Le-au insuflat așa conduite cuminți. S-au întâlnit întâmplător într-o gară, Așteptând mașina să-i ducă la școală, Cum numai din două vorbe s-au plăcut, Lăudând și clipa când s-au cunoscut. Aiurind în juru-i ce a putut vedea? Necrezând prudent de se tot freca, Că nu-i venea a crede apariția albă, Ce i se înfățișa ochilor atât de dalbă. Dorin uitându-se la el așa trecător, Nu i-a scăpat mină
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341132_a_342461]
-
scrisă de două ziariste americane Sheila Ostrander și Lynn Schroeder, care au relatat vizita la la cele peste 10 institute sovietice de cercetare ale paranormalului. Piramida era unul din subiecte. Cartea a fost tradusă și în România sub un titlu aiurit Experimente cutremurătoare și incredibile vindecări. Original, în engleză era Descoperiri psihice în spatele Cortinei de Fier S-a sfârșit cu mitul piramidei ? Nu se poate, căci intervin ...românii! Astfel, în 1985, Dr în Biologie Marioara Godeanu, cu sprijinul Ministerului Chimiei construiește
PIRAMIDA ...MIT ȘI TĂMĂDUIRE de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379019_a_380348]
-
MI-AI CRESCUT ARIPI..., de Mihaela Tălpău , publicat în Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016. Mi-ai crescut aripi cu filigran de zahăr aurit Pe fiecare fulg ai scris iubire În flacără de cer perfid m-ai înălțat și aiurit Zvâcnind în mine murmur de-mplinire Apoi m-ai aruncat într-un ocean de gheață Și zborul mi-ai înțepenit Nici nu mai știu de-s moartă sau am viață Fără tine-s cub de zahăr candelit ... Citește mai mult
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
să mă supui ireversibil... Și-ncerc să-ți spun ceva plauzibil, însă rezultă înfocare Tu știi că n-am nici o răbdare, te-ador, te vreau, fi-mi disponibil! Iar când în mintea-mi infailibil, cu dibăcie te ascunzi Și m-aiurești cu ochii-ți blânzi, să știi, nimic nu-i imposibil... Ești invincibil, ca un Zeu, vibrând în suflet, invizibil Cer absolut, indivizibil, Atât ești: Universul meu! Antonela Stoica 4 Aprilie 2017 © Referință Bibliografică: DE VREI SĂ ȘTII / Antonela Stoica : Confluențe
DE VREI SĂ ȘTII de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374027_a_375356]
-
bilanțul Și tinerii, perechi, perechi au plecat. Sub jaluzele la fereastra din față În pâcla de ceață, pe rând, zorile bat. Hai să plecăm, iubito! E ziuă. - Șampania o lăsăm în pahar? - Îl mai sărut eu o dată pe buză. - Ești aiurit? De mine când ai habar? ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: HAI SĂ PLECĂM, IUBITO ! / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1425, Anul IV, 25 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate
HAI SĂ PLECĂM, IUBITO ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371983_a_373312]
-
Articolele Autorului noapte cu apus de vară peste care trece-n vis chipul tău închis în cețuri totul e un ceas de apoi alunecăm pe raze de lună când amurgul își mișcă pleoapele vino vis ori vino moarte zicea poetul aiurind teama de tine mă doare amândoi iubeam lucruri derizorii: secera pleoapelor tale vrăjite cu ochi de migdală care cădeau pe privirile mele ca o povară ca o moarte frumoasă visată de somnambuli amândoi așteptam șarpele fantastic să ne devore avea
ŞARPELE FANTASTIC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349013_a_350342]
-
amândoi așteptam șarpele fantastic să ne devore avea ochii ațintiți asupra noastră un ochi spre tine altul spre mine azi voia să mă ucidă pe mine mâine voia să te ucidă pe tine vino vis ori vino moarte zicea poetul aiurind apoi a evadat din cuie și a cântat psalmii lui David prin toată lumea. joi, 17 iulie 2014 Referință Bibliografică: șarpele fantastic / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1294, Anul IV, 17 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
ŞARPELE FANTASTIC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349013_a_350342]
-
care o conțin, pe care geologii o estimează la o vechime de trei sute de milioane de ani și la o cantitate de douăzeci de milioane de tone! Cifrele acestea pe mine mă uimesc, ca să nu zic că de fapt mă aiuresc. Întâi ca timp, pare cu adevărată o veșnicie terestră pe lângă cea biblică, ce este o nimica toată de nici zece mii de ani, deși te trec fiori la gândul că majoritatea muritorilor își duc eternitatea în cazane cu smoală incandescentă ! Dar
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
însăși noțiunea zidului ca rivalitate demiurgică, "gândiri arhitectonici" ale omenirii: Colo se ridic trufașe Și eterne ca și moartea piramidele-uriașe, Racle ce încap în ele fantezia unui Scald" " Și la vântul din pustie, la răcoarea nopții brună, Piramidele, din creștet, aiurind și jalnic sună; Și sălbatic se plâng regii în giganticul mormânt" (Memento mori) Înscrisă în simbolismul "movilei"1 piramida întruchipează o frână, o amânare, o "piedică" în calea timpului devorator. Fără a avea candoarea acelui autor arab din sec. al
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
repede peste aceste însemne chiar la personaje des comentate. Iată: călugărul ascet din Povestea magului... "aruncă peste lume" ochii lui suri, "ochiu-i țintea întunecos"; Orfeu sta lângă harfa lui zdrobită cu "ochiu-ntunecos" pe care și-1 întoarce "și-1 aruncă aiurind"; în proiectul teatral Petru Rareș Mira spune: "Privește-mă! Privește! Ochiu-mi îngrozitor / seamănă cu privirea îngerului omor". Aceste semne ale "ochilor tulburi", "ochii plini d'eres" crează o atmosferă grea, apăsătoare. Adus parcă din recuzita alchimiștilor, plumbul pare a exprima
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
tunete bătrâne pe-a ceriurilor vatră Pocnesc cu-a lor ciocane, moșnegi și falnici fauri, Ei făuresc furtunei coroana ei de aur... Se zvîrcole în valuri marea cea sură-n veci Și în de stânci schelete, bătrâne, slabe, seci, Ea aiurind lovește. Colo și-nalță sur Castelul lung și rece fantasticul lui mur. L-a fulgerelor fugă se văd bolțile sparte, Iluminate găuri pe generații moarte... Ah! în fereasta veche apare-ades, ades Un înger, o femeie cu chip așa ales. Dar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
spunem vorba ce Shakespeare o pune uneori în gura persoanelor sale: Mergi de te spânzură, căci ți-ai încheiat socotelele cu lumea! " atunci sentimentul cam friguros al nimicniciei intră în d. C. A. Rosetti, 1 -apucă istericalele și 'ncepe a aiuri. "Nu există partid conservator, pentru că nu vrea să ne scape [de] cordeaua de matasă! Dac' ar exista, ne-ar întinde o propunere și nu ne-am zugruma. Dar nu există, nu există pentru că ne lasă să ne zbatem și nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cerurile-nșiră nori. Și în templele mărețe, colonade-n marmuri albe, Noaptea zeu se preîmblă în vestmintele lor dalbe, Și al preoților cântec sună-n harfe de argint; Și la vântul din pustie, la răcoarea nopții brună, Piramidele din creștet aiurind și jalnic sună Și sălbatec se plâng regii în giganticul mormânt. În zidirea cea antică, sus în frunte-i turnul maur. Magul privea pe gânduri în oglinda lui de aur, Unde-a cerului mii stele ca-ntr-un centru se
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
asigur! ― Dă caietul încoace și lasă sofisticăriile pentru ora de Logică. ― Vă rog, domnule profesor!... ― Nu mă mai ruga, și dă-mi caietul! Și cum eu ezitam, mi-l smulse din mână, îl deschise și: Hă, hă... trebuie să fii aiurit rău, mă băiete, mă, dumneata...! Ești la ora de Psihologie și te crezi la Algebră! Asta e bună! Ia ascultați, băieți! Și-ncepu să citească lipsit de cursivitate și fără intonație, stîlcindu-mi versurile, care și așa lăsau destul de dorit! Dar
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
iluzia îți amăgea ochii. Un rai aiurit, în care cei doi care se zăreau acolo, o altă pereche, singurii locuitori ai pământului, ai Paradisului, umblau somnambuli, ținîndu-se de mână, uimiți de idealitatea locului și simțirilor lor, neștiind dacă amețeala lor aiurește în jur 130 131 grădinile, sau, în adevăr, raiul a primit pașii lor de creaturi înamorate. Mirați de sufletele lor dumnezeiești, pe când sufletele lor iui burate își descopereau cu mirare făptura trupească. Jocul transparențelor îi arăta lui Mini ea pe
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
În jos. De spaimă nu putea nici să urle. Când Îi dăduseră pantalonii jos, Începuse să se zbată și să clatine mușuroiul de haidamaci din spinare. Îi puseseră un prosop pe buci și unul dintre ei mușcase cu sălbăticie. Zăcuse, aiurise din pricina fierbințelii, locul mușcăturii se umflase și scotea puroi de sub piele. De la infirmerie Îl trimiseseră la un spital unde Îi tăiaseră rana, o curățaseră și o cususeră. „Ce dracu’ caut eu la primărie?” se pomeni Întrebându-se, ca să-și alunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Agliè lăsă perdeaua În jos. Văzuserăm prea mult. Ne-am depărtat (cu pași de Panteră Roz, cum preciză Diotallevi, din cale afară de informat asupra perversiunii lumii contemporane), și am ajuns din nou În grădină, suflând cam din greu. Garamond era aiurit. „Dar sunt... masoni?” „Ei”, zise Agliè, „ce va să zică masoni? Sunt adepții unui ordin cavaleresc, care se raportează la Rozei-Cruceeni și, indirect, la Templieri”. „Dar toate astea n-au legătură cu masoneria?” mai Întrebă Garamond. „Dacă e ceva În comun cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Mântuitorului Hristos, la coborârea de pe cruce. Cupa Sângelui Mielului Nevinovat, care ocrotește și sfințește lumea, zice Poetul, într-un acces vădit de inspirație. Prea-Slăvitul și Prea-Sfântul Graal! Fiți fericiți că trăiți, domnii mei, ca să-l vedeți! Hai, Șefu'...! Acu' ne aiuresc ăștia, pesemne, cu parabole și cu chestii de Indiana Jones! Ne cred înapoiați, nesimțiții dracului, recidivează zelos Mânecuță. Nu, nu, nu... Deloc! Nici pe departe! Pace și plecăciune vouă, bărbați tari și buni! Dănuț își ridică împietrit privirea, întâlnind ochii
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
îmi aduc aminte de promisiunea către Sen și îl refuz. ― La ce bun? îi spun trist. La ce bun acum? Să mă uite. Trebuie să mă uite, trei sau cinci ani, până va fi din nou a mea... Mă trezesc aiurind. Încep să plâng, stupid, apoi simt că totul se învîrtește în jurul meu și îi spun: ― Dacă aș putea-o iubi, dacă aș putea!... Dar nu o iubesc. Khokha mă privește rânjind. ― Aș vrea s-o iubesc, urlu, aș vrea să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
la școală. Ai rămas cu senzația că ai fost în conflict cu școala? Știi bine că n-am prea strălucit. Mie mi-ai părut mai degrabă... Cum ți-am părut? Mai degrabă... apatică. Apatică! Dumnezeule, Paul, dar tu ești complet aiurit! Apatică, eu! Pe Paul izbucnirea ei îl lăsă perplex. Pe moment, nu-i găsi nicio explicație. Încercă să și-o amintească pe Geta în clasă, răspunzând la întrebări, participând la discuții, dar nu reuși să reconstituie nimic din toate astea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
altă dată, fără să vreau, în holul Mariei Luiza Cristescu, dar și cu niscai daraveri domestice la Laurențiu Ulici. O vizită halucinantă i-am făcut împreună cu Mioara Apolzan „arheologului literar“ Paul Sterian, într-un bloc pe la Obor, care ne-a aiurit cu teoria „carcasierilor“, cum că Poe era carcasa generalului Pomutz, Beethoven era Eftimie Murgu și alte năzdrăvănii delirante. Răsfățați intens am fost în primitorul apartament al lui Savin Bratu din blocul „Casata“ distrus la cutremurul din ’77, acasă la Florin
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
vârful degetelor. Era amețit de trăsuri, de pietoni, de tot ce mișuna în jur, printre care se strecura ca prin mijlocul unui carrousel infernal, din cauza unei migrene permanente, ce-i punea sub țeastă o rețea subțire metalică, difuzând lumina și aiurind în sunete. Strângea atunci din maxile, pe care le simțea putrede, dinții ce căpătau între ei tot mai multe spații. Comesenii, prietenii, Ada, toți cei de aproape erau ca niște bolide de care se loveau fibrele lui apte durerii, așa cum
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pică o pleașcă ca asta nu mai pui întrebări. Îți dai seama! Bani și un bilet de avion pentru o țară cu fluturași albaștri. Totdeauna mi-au plăcut fluturii albaștri... Începu să dea din mâini behăind. Dincă oftă. ― Te-ai aiurit! N-ai fost niciodată un tip prea deștept... ― Știu, chicoti. Mi-a spus-o și mama. Da' nu-mi prea vine să cred. ― Oriunde te-ai duce, n-ajungi să zici bine "bună ziua, tovarăși capitaliști!" și șmecherii de la Poliție te
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]