112 matches
-
clase de toleranță cu alezaje unitare dintr-o clasă de toleranțe unică; acesta este un sistem de ajustaje în care dimensiunea minimă a alezajului este egală cu dimensiunea nominală, adică abaterea inferioară este egală cu zero. Este considerat sistem de ajustaje preferențial. "Sistemul arbore unitar" este un sistem de ajustaje în care diferitele jocuri sau strângeri cerute sunt obținute prin asocierea alezajelor din diferite clase de toleranțe cu arbori unitari dintr-o clasă de toleranțe unică. Este un sistem de ajustaje
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
de toleranțe unică; acesta este un sistem de ajustaje în care dimensiunea minimă a alezajului este egală cu dimensiunea nominală, adică abaterea inferioară este egală cu zero. Este considerat sistem de ajustaje preferențial. "Sistemul arbore unitar" este un sistem de ajustaje în care diferitele jocuri sau strângeri cerute sunt obținute prin asocierea alezajelor din diferite clase de toleranțe cu arbori unitari dintr-o clasă de toleranțe unică. Este un sistem de ajustaje în care diametrul maxim al arborelui este egal cu
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
ajustaje preferențial. "Sistemul arbore unitar" este un sistem de ajustaje în care diferitele jocuri sau strângeri cerute sunt obținute prin asocierea alezajelor din diferite clase de toleranțe cu arbori unitari dintr-o clasă de toleranțe unică. Este un sistem de ajustaje în care diametrul maxim al arborelui este egal cu dimensiunea nominală, adică abaterea superioară a arborelui este egală cu zero. Acest sistem se aplică numai în cazurile în care folosirea sistemului alezaj unitar este nerațională funcțional sau tehnologic (de exemplu
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
o clasă de toleranțe" este un termen folosit pentru o combinație dintre abaterea fundamentală și o treaptă de toleranțe. "Linia zero" este linia corespunzătoare dimensiunii nominale în raport cu care se prescriu abaterile dimensiunilor la reprezentarea grafică a toleranțelor și ajustajelor. "Toleranța ajustajului" cu joc T, respectiv cu strângere T este diferența dintre jocurile respectiv strângerile maxime și minime: Toleranța ajustajului este suma toleranțelor celor două elemente ale ajustajului Există anumite avantaje ale unuia sau altuia dintre sistemele de ajustaje. - pentru sistemul alezaj
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
toleranțe. "Linia zero" este linia corespunzătoare dimensiunii nominale în raport cu care se prescriu abaterile dimensiunilor la reprezentarea grafică a toleranțelor și ajustajelor. "Toleranța ajustajului" cu joc T, respectiv cu strângere T este diferența dintre jocurile respectiv strângerile maxime și minime: Toleranța ajustajului este suma toleranțelor celor două elemente ale ajustajului Există anumite avantaje ale unuia sau altuia dintre sistemele de ajustaje. - pentru sistemul alezaj unitar: un alezor pentru realizarea alezajului unic (toleranța alezajului unic JE3, JE4 etc;) un calibru-dorn pentru controlul diametrului
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
în raport cu care se prescriu abaterile dimensiunilor la reprezentarea grafică a toleranțelor și ajustajelor. "Toleranța ajustajului" cu joc T, respectiv cu strângere T este diferența dintre jocurile respectiv strângerile maxime și minime: Toleranța ajustajului este suma toleranțelor celor două elemente ale ajustajului Există anumite avantaje ale unuia sau altuia dintre sistemele de ajustaje. - pentru sistemul alezaj unitar: un alezor pentru realizarea alezajului unic (toleranța alezajului unic JE3, JE4 etc;) un calibru-dorn pentru controlul diametrului alezajului; câte un calibru-furcă pentru controlul diferiților arbori
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
și ajustajelor. "Toleranța ajustajului" cu joc T, respectiv cu strângere T este diferența dintre jocurile respectiv strângerile maxime și minime: Toleranța ajustajului este suma toleranțelor celor două elemente ale ajustajului Există anumite avantaje ale unuia sau altuia dintre sistemele de ajustaje. - pentru sistemul alezaj unitar: un alezor pentru realizarea alezajului unic (toleranța alezajului unic JE3, JE4 etc;) un calibru-dorn pentru controlul diametrului alezajului; câte un calibru-furcă pentru controlul diferiților arbori corespunzători fiecărui ajustaj unic; -pentru sistemul arbore unitar: un calibru-furcă , pentru
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
avantaje ale unuia sau altuia dintre sistemele de ajustaje. - pentru sistemul alezaj unitar: un alezor pentru realizarea alezajului unic (toleranța alezajului unic JE3, JE4 etc;) un calibru-dorn pentru controlul diametrului alezajului; câte un calibru-furcă pentru controlul diferiților arbori corespunzători fiecărui ajustaj unic; -pentru sistemul arbore unitar: un calibru-furcă , pentru controlul diametrului arborelui unic; câte un alezor pentru finisarea la cota finală a fiecărui alezaj; câte un calibru-dorn pentru controlul diametrului fiecărui alezaj. Așadar, în sistemul alezaj unitar sunt necesare atâtea calibre-furcă
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
-pentru sistemul arbore unitar: un calibru-furcă , pentru controlul diametrului arborelui unic; câte un alezor pentru finisarea la cota finală a fiecărui alezaj; câte un calibru-dorn pentru controlul diametrului fiecărui alezaj. Așadar, în sistemul alezaj unitar sunt necesare atâtea calibre-furcă, câte ajustaje sunt, iar în sistemul arbore unitar sunt necesare atâtea alezoare diferite (cu toleranțe de execuție diferite), câte ajustaje trebuie obținute. În general, alezoarele cu toleranțe de execuție diferite pentru același diametru nominal sunt mai scumpe; ca urmare, se preferă adoptarea
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
finală a fiecărui alezaj; câte un calibru-dorn pentru controlul diametrului fiecărui alezaj. Așadar, în sistemul alezaj unitar sunt necesare atâtea calibre-furcă, câte ajustaje sunt, iar în sistemul arbore unitar sunt necesare atâtea alezoare diferite (cu toleranțe de execuție diferite), câte ajustaje trebuie obținute. În general, alezoarele cu toleranțe de execuție diferite pentru același diametru nominal sunt mai scumpe; ca urmare, se preferă adoptarea sistemului alezaj unitar, așa cum s-a menționat mai sus. Din expunerea de mai sus se observă că există
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
sus. Din expunerea de mai sus se observă că există cazuri când este necesar să se adopte sistemul arbore unitar; în toate celelalte situații se va alege sistemul alezaj unitar, ca fiind cel mai economic. Se utilizează ambele sisteme de ajustaje în mecanica fină,construcția de mașini electrice, rulmenți, mașini de ridicat. Acest articol conține text, parțial prelucrat, din lucrarea "Toleranțe, ajustaje, calculul cu toleranțe, calibre" , de Ion Lăzărescu și Cosmina-Elena Ștețiu, aflată de mulți ani (32 ani) în domeniul public
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
toate celelalte situații se va alege sistemul alezaj unitar, ca fiind cel mai economic. Se utilizează ambele sisteme de ajustaje în mecanica fină,construcția de mașini electrice, rulmenți, mașini de ridicat. Acest articol conține text, parțial prelucrat, din lucrarea "Toleranțe, ajustaje, calculul cu toleranțe, calibre" , de Ion Lăzărescu și Cosmina-Elena Ștețiu, aflată de mulți ani (32 ani) în domeniul public.
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
frânare la capăt de cursă; - fără frânare la capăt de cursă. În funcție de forma pistonului cilindrii hidraulici pot fi: - cu piston tip disc; - cu piston tip plunjer; - cu piston telescopic; 6.4.9. Recomandări tehnice - Pentru ansamblul cilindrului hidraulic sunt importante ajustajele: - piston - cilindru, numai pentru unele tipuri de etanșări, pentru care sunt precizate variantele recomandate; - tijă - bucșă de ghidare: - capac - cilindru și tijă piston, dacă se folosesc inele „O”: - În zona montării garniturilor se vor respecta cu strictețe condițiile impuse de
Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]
-
la care se putea lucra simultan, cu posibilitatea sporirii numărului lor până la 56. Capacitatea de producție devenea, în noile condiții, sensibil egală cu cea a atelierelor din București. În imediata vecinătate, suficient de aproape de atelierele de reparat vagoane și de ajustaj, se afla Forja sau Atelierul de Fierărie. Ceva mai departe și oarecum izolată de restul fabricii - din cauza riscurilor de incendiu crescute - a fost construită o turnătorie de fontă („fonderia de tuci”), a cărei finalizare s-a realizat târziu și cu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
5 metri lungime și 48,2 metri lățime. Ea cuprindea doar două rânduri de canale de lucru, deservite de un singur pod rulant. Însă, oricând lățimea acestuia putea fi dublată, atingând capacitatea de producție a atelierelor din București. Atelierul de ajustaj avea dimensiunile de 52,3 metri lungime și 36,5 metri lățime. Acoperișul era susținut de trei rânduri de ferme Shed. Un motor cu aburi acționa mașinile-unelte. În apropiere se afla o încăpere destinată tocilelor și recondiționării pilelelor uzate (cu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
târziu Arcurăria. Deși lucrările păreau să avanseze rapid, totuși, între anii 1900-1902, ele au fost suspendate, din cauza gravelor pierderi din agricultură, care au impus reducerea investițiilor. Înainte însă, în anul 1899, erau finalizate clădirile atelierelor pentru montajul locomotivelor, rotărie și ajustaj, erau achiziționate prin licitații instalațiile pentru producerea și distribuirea energiei, precum și pentru iluminatul electric, și se pregătea planul de lucrări pentru anul următor. Începând din 1902, lucrurile păreau să se îndrepte. Numai fondurile rămâneau insuficiente, fiindcă investițiile se mențineau în
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
În ciuda acestor neajunsuri, la 1 aprilie 1905, Atelierele din Iași își începeau producția. La interval de aproape un an, se deschideau și cele din București. Primele secții care au început să producă, în 1905, au fost rotăria, turnătoria, montajul, strungăria, ajustajul, fierăria și uzina electrică. De asemenea, se finalizau și cei 2 637 m de gard cu cărămidă de Ciurea, care înconjurau o suprafață de 13 209 m2 pe care trebuiau să fie construite halele Atelierelor. În anul 1906, numai la
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
specială pentru pompieri, dispensarul și sala de mese. În ceea ce privește situația personalului Atelierelor, în anul 1912, erau angajați doi ingineri, 12 maiștri, pontatori și impiegați și 330 de muncitori. Puteau fi folosite următoarele clădiri: birourile administrației, uzina electrică, atelierul de fierărie, ajustaj și strungărie, rotăria, secția de montaj a locomotivelor, atelierul de recondiționare a cazanelor de locomotivă, turnătoria de bronz și de compoziție, magazia de materiale, cantina. În perioada imediat următoare, până spre sfârșitul primului război mondial, Atelierele ieșene nu au mai
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
D, L etc.; arbore - orice dimensiune exterioară unei piese (chiar dacă nu este cilindrică) simbolizată cu minuscule d, l etc. În reprezentările grafice, abaterile se măsoară față de linia determinată ca dimensiune nominală denumită linia de zero - figura 2. Jocuri și strângeri. Ajustaje La asamblarea a două piese, dimensiunea nominală a arborelui este identică cu dimensiunea nominală a alezajului și poartă denumirea de dimensiunea nominală a asamblării. După cum îmbinarea dintre două piese este mobilă sau fixă, se va obține o asamblare cu joc
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
Smax = dmax Dmin = as - Ai strângerea minimă: Smin = dmin Dmax = ai As toleranța strângerii: Ts = Smax Smin = Td TD Fig. 2 5 Relația care există între două piese asamblate din punct de vedere al jocului - respectiv al strângerii - se numește ajustaj. Ajustajele pot fi cu joc, cu strângere și intermediare figura.3: Fig. 3 Ajustajul cu joc are un joc minim garantat Jmin >0 Ajustajul cu strângere are o strângere minimă garantată Smin >0 Ajustajul intermediar este ajustajul la care pot
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
Ts = Smax Smin = Td TD Fig. 2 5 Relația care există între două piese asamblate din punct de vedere al jocului - respectiv al strângerii - se numește ajustaj. Ajustajele pot fi cu joc, cu strângere și intermediare figura.3: Fig. 3 Ajustajul cu joc are un joc minim garantat Jmin >0 Ajustajul cu strângere are o strângere minimă garantată Smin >0 Ajustajul intermediar este ajustajul la care pot rezulta atât asamblări cu joc cât și asamblări cu strângere, câmpul de toleranța al
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
există între două piese asamblate din punct de vedere al jocului - respectiv al strângerii - se numește ajustaj. Ajustajele pot fi cu joc, cu strângere și intermediare figura.3: Fig. 3 Ajustajul cu joc are un joc minim garantat Jmin >0 Ajustajul cu strângere are o strângere minimă garantată Smin >0 Ajustajul intermediar este ajustajul la care pot rezulta atât asamblări cu joc cât și asamblări cu strângere, câmpul de toleranța al alezajului suprapunându-se parțial sau total peste câmpul de toleranță
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
jocului - respectiv al strângerii - se numește ajustaj. Ajustajele pot fi cu joc, cu strângere și intermediare figura.3: Fig. 3 Ajustajul cu joc are un joc minim garantat Jmin >0 Ajustajul cu strângere are o strângere minimă garantată Smin >0 Ajustajul intermediar este ajustajul la care pot rezulta atât asamblări cu joc cât și asamblări cu strângere, câmpul de toleranța al alezajului suprapunându-se parțial sau total peste câmpul de toleranță al arborelui. Sisteme de ajustaje Principial, un ajustaj este determinat
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
strângerii - se numește ajustaj. Ajustajele pot fi cu joc, cu strângere și intermediare figura.3: Fig. 3 Ajustajul cu joc are un joc minim garantat Jmin >0 Ajustajul cu strângere are o strângere minimă garantată Smin >0 Ajustajul intermediar este ajustajul la care pot rezulta atât asamblări cu joc cât și asamblări cu strângere, câmpul de toleranța al alezajului suprapunându-se parțial sau total peste câmpul de toleranță al arborelui. Sisteme de ajustaje Principial, un ajustaj este determinat de poziția câmpului
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
strângere minimă garantată Smin >0 Ajustajul intermediar este ajustajul la care pot rezulta atât asamblări cu joc cât și asamblări cu strângere, câmpul de toleranța al alezajului suprapunându-se parțial sau total peste câmpul de toleranță al arborelui. Sisteme de ajustaje Principial, un ajustaj este determinat de poziția câmpului de toleranță al alezajului în raport cu poziția câmpului de toleranță al arborelui. Astfel, în figura 4 este prezentat un ajustaj cu joc. Fig.4 Pentru a nu modifica prea mult poziția câmpului de
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]