1,532 matches
-
cele mai variate ilustrând atitudinea artiștilor din ziua de azi față de o temă veche de când lumea. Am admirat astfel „Povești de toamnă” de András Benkő Eszter, „Obiect întunecat” de Andrea Căbuz, „Mână bolnavă” de Fazakas János Lászlo sau „Pălăria de alamă” alui Makkau István. Dacă expoziția de vitralii nu mai poate fi vizitată odată cu încheierea festivalului, expoziția foto din Turnul Sfatului, „Sibiu și împrejurimi”, sau cea de la subsolul Sălii Thalia, în memoria lui Franz Liszt, mai rămân o vreme aici. Fermecătoarea
Ars Hungarica, despre farmecul unei culturi by http://www.zilesinopti.ro/articole/1244/ars-hungarica-despre-farmecul-unei-culturi [Corola-blog/BlogPost/99818_a_101110]
-
și „partea nevăzută a societății”. Parte nevăzută care „ține totuși de omenesc”, cu tot misterul care s-a țesut în jurul francmasoneriei. Medalia din argint a lui Samuel von Brukenthal Alături de colanele masonice și de diverse obiecte de ritual (mistrie din alamă aurită, bogat ornamentată, cu mâner din lemn de abanos și fildeș, echer, compas, stilet și spadă din alamă aurită, sau alte piese de factură simbolică) va fi expusă medalia din argint (43,32 gr.) a lui Samuel von Brukenthal, o
EXPOZIŢIA „OBIECTE MASONICE DIN COLECŢIA MUZEULUI BRUKENTHAL” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Expozitia_obiecte_masonice_din_colectia_muzeului_brukenthal_.html [Corola-blog/BlogPost/349109_a_350438]
-
țesut în jurul francmasoneriei. Medalia din argint a lui Samuel von Brukenthal Alături de colanele masonice și de diverse obiecte de ritual (mistrie din alamă aurită, bogat ornamentată, cu mâner din lemn de abanos și fildeș, echer, compas, stilet și spadă din alamă aurită, sau alte piese de factură simbolică) va fi expusă medalia din argint (43,32 gr.) a lui Samuel von Brukenthal, o piesă deosebită realizată probabil într-un atelier din burgul german Halle, datată 24 iunie 1744, așadar cu mult
EXPOZIŢIA „OBIECTE MASONICE DIN COLECŢIA MUZEULUI BRUKENTHAL” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Expozitia_obiecte_masonice_din_colectia_muzeului_brukenthal_.html [Corola-blog/BlogPost/349109_a_350438]
-
de la hore, căci gospodariile lor erau rânduite la două margini opuse ale satului. Desigur, horele obștei nu despărțeau perechile care se plăceau la marginea tăpșanului unde-și zdrăngăneau lăutarii cei tuciurii cobzele lor burduhoase, sau își umflau bojogii suflătorii în alămuri. Petrecerile acestea tinerești care umpleau de viață, din când în când, duminicile satului se sfârșeau la porțile fetelor care aveau trecere la băieții cu gânduri serioase. Dar printre însoțitorii codanelor se aflau și vicleni, în plasa cărora gâsculițele s-alegeau
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
scris sub coajă. „Ce noapte înflorește în ochii tăi - răpire? La ce gândește Riga și-al dorului meu mire?” Se sorb unul din altul, ca nor ce-și bea seninul, dar numai unicornul înghite-n gând veninul. Tristeți de-argint, alămuri Pădurile ecouă... Spre vorbă-i unicornul: „Dă-mi taina ta în două!” Mai negru decât corbul, răspunde bidiviul: „Izvorul Alb ce spală blestemului pustiul se-apropie la podul plângând rășini, mireasmă. Aruncă-o în apă și-o scaldă în aghiazmă
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
migală și rafinament. Ioana Nae este biolog, dar având în vedere că soțul dumneaei lucrează armuri și cămăși de zale, perioada antică, de aproximativ doi ani a început să lucreze bijuterii de zale, din sârmă de aluminiu, din cupru și alamă, model standard: persan, bizantin, Romanov, japonez, celtic etc. Modelele sunt învățate, dar structura bijuteriei în sine este originală. Firma Easyrider's Design, designer Marius Georgescu, produce și comercializează bijuterii unicat, lucrate din rășini epoxilice, la rece și polimerizate la temperaturi
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
forma mea de lut. CU FALSE ILUZII NE UMPLEM IAR CEASUL Cu false iluzii ne umplem iar ceasul Pe strada pustie-a-nceput parastasul Se scutură frunza acum din arțar Și noaptea se scurge ca un marș funerar Cântând din alamă, din bronzul cel verde Iluzia-n trupuri cu noaptea se pierde Și totul în jur e din nou amorțit Iubirea uitată în noi a murit. Prin aer trec îngeri cu ochii lor orbi Și noaptea în arbori e plină de
VISUL LICORNULUI (1) de ION VANGHELE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ion_vanghele_poeme_visul_licornului_ion_vanghele_1327735051.html [Corola-blog/BlogPost/360673_a_362002]
-
Husasău de Tinca, din Bihor, la 25 iulie 1925, profesorul dirijor Mihai Drimbe s-a stabilit din anul 1950 la Buhuși, în județul Bacău, orașul căruia i-a compus rapsodii din briza Bistriței și i le-a cântat în răsunetul alămurilor, la chioșcul din parc. Și-a început activitatea artistică în timpul stagiului militar, la fanfara unității. Venit la Buhuși, drept un tânăr necunoscut, într-un oraș în care aproape toți locuitorii erau muncitori textiliști și-a căutat mai întâi de toate
MIHAI DRIMBE. A ÎNVEŞNICIT MUZICA PE FRUNTEA UNUI ORAŞ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_drimbe_a_invesnicit_m_aurel_v_zgheran_1386841623.html [Corola-blog/BlogPost/363287_a_364616]
-
ne plouă, Cu destinul alături îmbătrânim; Altă lumină, aer, lume nouă Și călătorim etern către țintirim. Scocul nădejdii sec, gândul coclit, Prin sânge trece cornul tristeții: Plânge, aripa ruptă, vag infinit În care coboară pâraiele vieții. La răsărit zările pară, Alămuri ruginite țipă strident, Vrerea uitată, surdă, amară, Și cortina lăsată funebru, atent. Poate mai știi idila de an, de zece, Crește-n noi amintirea cenușie, Toamna, moarte, visul falnic trece Și privim în ram pe Sfânta Marie. Publicată în „DRUM
MELANCOLIE de ION PENA în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_pena_1441282158.html [Corola-blog/BlogPost/352591_a_353920]
-
plină de frumusețe și de o veselie stranie: îmi stăruia sub priviri imaginea satului-iad cu omoruri zilnice și cu oribilii bețivi care stăteau toată ziua în cârciumi și cu sărăcia care umbla prin fiecare ungher din casă, cu înmormântările cu alămuri care se țineau lanț sau cu imaginea mamei, săraca, care tot își aștepta copiii, cei doi băieți, care de fapt erau morți, să vină dintr-un război care nu se mai termina... Mergeam așa ca doi rătăciți peste meleaguri de
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1441530237.html [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
Nimerind câte-un măr sau o părere. Apar fantomele din vitralii furiș Precum iepurii speriați de umbră din tufiș, Eu păzesc castelul din spațiu atemporal Cu arma fricii ca un bătrân caporal. Concert în lipsa mea Suflă soarele în trompeta amiezii, Alămurile zilei galben vibrează, Pe când briza doarme în sfârlează Și în oi rumegă-n tăcere iezii. Frunzele rădăcinile la concert le-au chemat Cu traista pivotantă, în ea puțină sevă, Să potolească setea poporului înaripat Intrat pe caniculă în grevă. Pe când
AL.FLORIN ŢENE ARMA FRICII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_arma_fricii_.html [Corola-blog/BlogPost/370873_a_372202]
-
oi rumegă-n tăcere iezii. Frunzele rădăcinile la concert le-au chemat Cu traista pivotantă, în ea puțină sevă, Să potolească setea poporului înaripat Intrat pe caniculă în grevă. Pe când briza doarme-n sfârlează, Concertul caniculei nu-l ascultă patrupezii, Alămurile zilei în zadar a galben vibrează Când soarele suflă în trompeta amiezii. Pe când briza doarme-n sfârlează Să potolească setea poporului înaripat, Alămurile zilei în zadar galben vibrează În satul de mult la mare plecat. Clipa de dat în leagăn
AL.FLORIN ŢENE ARMA FRICII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_arma_fricii_.html [Corola-blog/BlogPost/370873_a_372202]
-
înaripat Intrat pe caniculă în grevă. Pe când briza doarme-n sfârlează, Concertul caniculei nu-l ascultă patrupezii, Alămurile zilei în zadar a galben vibrează Când soarele suflă în trompeta amiezii. Pe când briza doarme-n sfârlează Să potolească setea poporului înaripat, Alămurile zilei în zadar galben vibrează În satul de mult la mare plecat. Clipa de dat în leagăn muza Îmi iese căldura ca un nisip din oase De-am încălzit amiaza întreagă, Satul tot s-a adăpostit prin case, Eu am
AL.FLORIN ŢENE ARMA FRICII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_arma_fricii_.html [Corola-blog/BlogPost/370873_a_372202]
-
NIMICUL VRĂJIT Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Pe nervul calului orb nimicul colindă în cort se sparge pentru putere servind o cupă cu miere. Nimicul fără nimic ce zboară cu alămuri dintr-o fanfară, aerul ce curge șuvoi în liniștea ce zace în noi. Cât de neadevărat sunt privesc cu ochiul întors, gând, să naștem din monștrii doar săbii ce au dispărut pe corăbii. Se strâng porii și nervii din nările
NIMICUL VRĂJIT de PETRU JIPA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/petru_jipa_1486106725.html [Corola-blog/BlogPost/375508_a_376837]
-
fost prea fidel, / Deveni subit turist, / Când prea vesel, când prea trist. // MORALA // Ochiul sau timpanul.» (p. 138) -, așadar, având „morala“ vectorizată paralel-invers, dinspre pelican, sau babiță, înspre cele două simțuri fundamentele, văzul și auzul (dar nu cu timpanul de alamă), metonimic-reprezentate / sinestezic-simbolizate de ochi și de timpan. De vreme ce-am fost invitați în această nouă „casă“ a lui George Corbu, după tradiția Pelasgimii > Valahimii, și noi îi dăruim „corbigrama-ne de-amiază“: Tot Pasăre Măiastră pe umăr de pandur Lui
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1397642666.html [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
sfert. Pe mine mă durea sufletul, cu ce arunca ea încă ar fi ieșit o cafea foarte bună. Apoi o prăjea la un aparat gen rotisor, până căpăta o culoare cafenie (evident !) uniformă. O trecea printr-o râșniță manuală de alamă. Apoi o cernea printr-o sită de mătase. Totul constituia un adevărat ritual, pe care nu îl încălca niciodată. Pregătitul cafelei nu era ceva deosebit, acasă folosea aragazul iar la BCU un reșou electric. Dar din ibric ieșea o aromă
TANTI GABI de DAN NOREA în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1406457995.html [Corola-blog/BlogPost/357492_a_358821]
-
ne plouă, Cu destinul alături îmbătrânim; Altă lumină, aer, lume nouă Și călătorim etern către țintirim. Scocul nădejdii sec, gândul coclit, Prin sânge trece cornul tristeții: Plânge, aripa ruptă, vag infinit În care coboară pâraiele vieții. La răsărit zările pară, Alămuri ruginite țipă strident, Vrerea uitată, surdă, amară, Și cortina lăsată funebru, atent. Poate mai știi idila de an, de zece, Crește-n noi amintirea cenușie, Toamna, moarte, visul falnic trece Și privim în ram pe Sfânta Marie. ----------------------------------------------- Publicată în „DRUM
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
fata ceasornicarului nostru din sat, ingenua și tănăra învățătoare Cornelia Șandru. Parcă aduceau cu clapele pianului din sala de festivități de la etaj, atinse de aripe de îngeri păzitori și pricepuți, pentru a încheia solemn cine știe ce interludiu simfonic ce răscolea cu alămuri liniștea munților din preajmă. Era ca și cum câini năbădăioși - cu a căror poziție ne asemuiam șederea noastră în bănci, înainte de începutul poveștii - ar fi fost puși cu „botul pe labe” aruncându-li-se „osul de ros” pentru a-i extrage măduva
CORNELIA ŞANDRU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Profilul_livresc_al_dacalului_meu_cornelia_sandru.html [Corola-blog/BlogPost/367140_a_368469]
-
cultivate de grădinari pricepuți și cu mult hâr dumnezeiesc. Din pleiada acestor dascăli ai mei îmi amintesc cu nețărmurita recunoștință de următorii: renumitul violonist Gică Chirea, Ioniță și Gheorghe Triculescu, Marin Tănăsoiu a cărui vioară avea o goarna strălucitoare din alama, Gheorghe și Mitică Zamfir, frații Colita (Gheorghe, Mitică și Ilie), Gogu lui Cirică din Poienari, familia Păscu (Gică, Vasile și Costică). Tot în acea perioadă am avut prilejul să cunosc pe cele două mari doamne ale cântecului popular, Maria Tănase
4. GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1442651575.html [Corola-blog/BlogPost/372603_a_373932]
-
atunci au început să capete contur. Mă înfiorau a tristețe. Între timp soția ne-a adus în farfurioare de cristal dulceață de prune umplute cu sâmburi de nucă. -V-am adus și baclava, ne-a atenționat Tina, punând o tavă de alamă încărcată de prăjituri pe măsuța din sufragerie. -Nu trebuia să vă deranjați! -Nu este nici-un deranj, a replicat Tina. E o plăcere să fii din nou, în casa noastră. Mă duc să vă aduc și două pahare cu apă. -Îmi
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_prima_zi.html [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
și nu prea știm de mâine ce-o fi la noi în casă. Drapele obosite atârnă-n vânt de gheață, nu-s zâmbete pe față, și-n suflet e doar ceață, iar cântul sună-anemic și plin de falsitate, degeaba bat alămuri, nu-i nicio unitate. Ne tot pândesc hainii, ne dușmănesc externii, ne picură otravă și se-nvrăjbesc internii, nu-i tihnă-n nicio casă, nici la palat nu-i tihnă, degeaba curg urale, nu-i stare de odihnă. Suntem ca
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
lasăși nu prea știm de mâine ce-o fi la noi în casă.Drapele obosite atârnă-n vânt de gheață,nu-s zâmbete pe față, și-n suflet e doar ceață,iar cântul sună-anemic și plin de falsitate,degeaba bat alămuri, nu-i nicio unitate.Ne tot pândesc hainii, ne dușmănesc externii,ne picură otravă și se-nvrăjbesc internii,nu-i tihnă-n nicio casă, nici la palat nu-i tihnă,degeaba curg urale, nu-i stare de odihnă.Suntem ca
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
cu sclipiciuri și zugrăveli lavabile, pardosite cu plastic second hand, iar la exterior, în locul bandajelor propagandistice de azi, vor fi niște tencuieli netede și colorate, uși și geamuri de termopan, tot din plastic. Pe fațade vor fi puse tăblițe de alamă cu tot felul de informați istorice și atenționare: proprietate Gabriel Resources, fiindcă deja sunt ale companiei, achiziționate între 2002 și 2008 cum scrie în proiectul lor. Bineînțeles că au fost cumpărate la preț de moloz, dar când gabrielenii - am io
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1372612111.html [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
El este întotdeauna îmbrăcat într-un costum țărănesc tradițional iar ca semn al rangului ceremonial pe care îl deține, poartă pe cap o căciulă împodobita cu șiraguri de mărgele și panglici multicolore, iar în mână are un baston ferecat cu alama și cositor. În timpul jocului calfa comandă, pe rând, intrările și ieșirile fiecărui personaj sau grup de personaje. În cadrul cetelor de mascați intra grupuri de „urâți” și de „frumoși”, ce au rolul de a întreține o atmosferă exuberanta. „Uraților” le revine
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
măsuța acoperită cu ștergarul cusut de mama sa în război, ceasul, cadranul cu limbile mari și cifrele vizibile, pe care scria C. F. R., și cu două clopote în care acum bătea de mama focului o limbă cu un punct galben de alamă. Îl căută, să oprească soneria enervantă, nesuferită, care-l trezea din somnul de nici două ore. Fusese duminică. La hanul Ardei, lumea se distrează până dimineața, în zilele de sărbătoare, mai ales tinerii și fetele proaspăt ieșite la horă, care
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]