1,504 matches
-
2012, ISSN: 1221-6925. Prefața (Parathënia) este scrisă de însuși poetul Baki Ymeri, sub un titlu de invidiat: „Iinvitația unei antologii” (Tocmai când ne risipim, punctul nostru de întâlnire este poezia). Această antologie vine să ne bucure sufletele în colaborare cu albanezii României culturale („Ky libër del në dritë në bashkëpunim me Bashkësinë Kulturore të Shqiptarëve të Rumansisë”). Grupajul fiecărui poet este însoțit de o biografie, astfel și poeziile semnate de Doina Drăguț sunt însoțite de o prezentare. Din nota biografică aflăm
DOINA DRĂGUŢ ÎN ANTOLOGIA DE POEZIE ROMÂNO-ALBANEZĂ GUSTUL NERĂBDĂRII (SHIJA E PADURIMIT) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marinela_preoteasa_doina_dragut_in_marinela_preoteasa_1342946697.html [Corola-blog/BlogPost/340436_a_341765]
-
scriitor și prieten al românilor Jean-Yves Conrad, publicată și în Franța la editura Langues et Cultures Européennes. A urmat cartea „Străin în America”, publicată la Editura Junimea , unde director era regretatul poet Cezar Ivănescu. Această carte a fost tradusă în albaneza de dr. Luan Topciu, prieten bun al românilor. Apoi am publicat cărți de poezii - de una am amintit mai sus, iar alta, în română și franceză (Entre deux rivages) în Canada. Nu mai reușesc să pun punctul final la cartea
Interviu cu scriitorul Alexandru Cetateanu, Canada by http://uzp.org.ro/interviu-cu-scriitorul-alexandru-cetateanu-canada/ [Corola-blog/BlogPost/92428_a_93720]
-
dar spre final este înfrânt de aceștia. Într-un episod puțin cunoscut al istoriei naționale, bravul războinic transilvan organizează în anul 1448 o ultimă mare campanie care viza cucerirea Salonicului. În acest proiect ambițios, îl avea partener pe însuși leul albanezilor, prințul Skanderbeg. Din motive încă neștiute, acțiunile celor doi conducători creștini nu sunt bine sincronizate. Rezultatul este dureros. În lupta de la același trist Kossovopolje, Iancu de Hunedoara este înfrânt după o încleștare catastrofală care durase trei zile și trei nopți
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) by http://uzp.org.ro/sa-nu-ne-uitam-istoria-540-de-ani-de-la-podul-inalt-10-01-1475/ [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
iar Moldova cea rebela să ajungă pasalâc unde să domneasca legea Profetului și bunul plac al turcilor. În acest scop, Mahomed trimite împotriva moldovenilor cele mai bune oști ale Imperiului. Temutele și încercatele trupe otomane călite în luptele cu durii albanezi ai lui Skanderbeg și comandate de eunucul Soliman Pasă, primesc ordinul să abandoneze pe moment asediul Krujei pentru a potopi Kara Bogdania (cum numeau turcii Moldova). Nucleului oastei care luptă cu albanezii i se alătură oastea Rumeliei, plus corpul personal
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) by http://uzp.org.ro/sa-nu-ne-uitam-istoria-540-de-ani-de-la-podul-inalt-10-01-1475/ [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
încercatele trupe otomane călite în luptele cu durii albanezi ai lui Skanderbeg și comandate de eunucul Soliman Pasă, primesc ordinul să abandoneze pe moment asediul Krujei pentru a potopi Kara Bogdania (cum numeau turcii Moldova). Nucleului oastei care luptă cu albanezii i se alătură oastea Rumeliei, plus corpul personal de ieniceri de elită al sultanului, la care se adaugă un eșantion de 12.000 de valahi din Țară Românească trimis de turci să lupte contra voii lor cu frații moldoveni. Vedem
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) by http://uzp.org.ro/sa-nu-ne-uitam-istoria-540-de-ani-de-la-podul-inalt-10-01-1475/ [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
spune că în fața neputinței străpungerii liniilor moldovensti, Mihaloglu Ali-Bei, o curajoasă căpetenie otomană a organizat un „buluc” compus din ieniceri de elită „pentru al căror suflet bătălia era o plăcere”, si s-a avântat în fruntea lor asupra moldovenilor. Manevră albanezului turcit pare să reușească pe moment, ienicerii pătrunzând în rândurile moldovenilor. Lupta se transformă într-o încleștare cumplită. Cum orice bătălie are un moment critic, un punct de răscruce în care totul se poate răsturna, acesta este momentul maxim al
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) by http://uzp.org.ro/sa-nu-ne-uitam-istoria-540-de-ani-de-la-podul-inalt-10-01-1475/ [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
badi în cashinahua; kuthi = kut-i „a sări“ în tamil < kot „soare“ în melaneziana, în manty pe Obi, kath „soare“ în etrusca, kuat în kamaiura (nordul Braziliei); mong. degüli, dülle „a sări“ par asemănătoare cu cerchezul daga „soare“ (Caucaz), respectiv cu albanezul diell,; tot în mongola mai e üsür „leap“ (< sur „soare“?) Eskimo nangivok „el sare“ se compară cu nange „soare“ în limba fula (Senegambia, Guineea, Camerun, Sudan). Dere „a sări“ în hausa e apropiat de turcic daer „cer“, daire „toba“ (rotundă
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1442298667.html [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
în luna iunie anul 1883, când era "stricat cu toată lumea", iar Titu Maiorescu și Simion cloceau o viitoare internare "salvatoare" a lui Mihai Eminescu. Iată ce nota criticul referitor la intenția poetului: "Foarte excitat, sentiment al personalității exagerat (să învețe albaneza!), vrea să se călugărească, dar să rămână la București". De ce dorea el o călugărire la București? Ne explică profesorul Codreanu: pentru că dorea avantajul "păstrării contactului cu marele centru cultural al țării". De altfel, gândul călugăririi l-a mărturisit și lui
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_mihai_eminescu_credinta_crestina_si_biserica_ortodox_stelian_gombos_1326809445.html [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
englezi, cu o civilizație și cultură pretins superioară celei indiene. Și alte neamuri au fost sub stăpânire romană pe o perioadă mai mare decât dacii (evreii, grecii)și totuși, nu și-au pierdut limba. Sau, sub stăpânire turcească (bulgarii, sârbii, albanezii, grecii), după eliberare, aceste popoare au vorbit limbile avute înainte de cucerire. Alte teorii ale „originii” limbii române Întrucât teoria latinizării și dispariția cvasi-totală a limbii geto-dacilor s-a dovedit controversată și neverosimilă, mulți învățați români au încercat reformularea ei, stabilindu
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
Istoria Literaturii Române” pag. 189, edit. Byck). În ultimul capitol „Concluzii”, Ovid Densușianu susține o idee năucitoare: „În peninsula Balcanică latina întâlnește traca, ilira și greaca pe care ...le învinge și se transformă într-un grai romanic special, paralel cu albaneza, dalmata, italiana și retro-romana. Acest grai romanic devine limbă română propriu-zisă în momentul în care pătrunderea slavilor îl desparte de restul României” (?!?). Rămâi consternat! Poți să contrazici un erudit de talia lui Ov. Densușianu? Ca nespecialist, nu-mi permit o
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
ASOCIAȚIA JURNALITĂȚILOR ȘI SCRIITORILOR MINORITĂȚILOR ETNICE DIN ROMÂNIA “EUROPA 21” București, Str. Nerva Traian nr.17-19, Bl.M70, sc.1, ap.17, sector 3 Țel. 0741.117.899; e-mail: mariaoprea 21@yahoo.com INVITAȚIE Stimata Doamna / Stimate Domnule, Asociația Liga Albanezilor din România și Asociați Jurnaliștilor și Scriitorilor Minorităților Etnice din România „Europa 21” va invita miercuri, 2 martie 2011, ora 17:00 la lansarea volumului Cezar, fiul Xantipei Cu poetul Cezar Ivănescu, în viață și dincolo de ea, autor Maria Dobrescu
LANSAREA VOLUMULUI „CEZAR, FIUL XANTIPEI” de MARIA DOBRESCU în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Lansarea_volumului_cezar_fiul_xantipei_.html [Corola-blog/BlogPost/349082_a_350411]
-
Karel Liman, fac din acest edificiu un ,,sediu’’al noii dinastii. Au lucrat la construcția lui, circa 300 de muncitori, fiind supravegheați de aproape, de chiar domnitorul Carol. Acești muncitori erau de toate neamurile: români salahori și căruțași, italieni zidari, albanezi și greci săpători în stâncă, germani arhitecți, maghiari dulgheri, turci arzând cărămidă, polonezi săpători în piatră, cehi fierari, francezi grădinari. Nu au existat ziduri, domnitorul considerând că acest castel este al tuturor, singura poartă fiind aceea a cetății Vidin, în
REŞEDINŢA REGALĂ, A REGILOR ROMÂNIEI de CARMEN MARIN în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Resedinta_regala_a_regilor_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/350643_a_351972]
-
de dragoste, de meditații s-a scris în revistele literare, pe care le citez pentru frumusețea titlurilor și a numi în recenzie și periodice unde apar textele noastre sau, mă rog, ale unora dintre noi, cei ce alcătuim ziceri românești: “Albanezul”, “Impact”, “Gândacul de Colorado”, “Oglinda literară”, “Roumanian Journal”, “Observatorul”, “Apollon 33”, “Lumină lină”, “Citadela”, “Starea națiunii”, “Națiunea”. Cităm legitimații de poet: Se trezește mapamondul dintr-o lungă hibernare/ Un zefir dictează versul odelor nemuritoare....... Copil al lumii proletare, copil rămas
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1397137001.html [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
generalilor bulgari - a spus grecul cu glas tare, în timp ce râdea zgomotos de sărăcia comuniștilor. - Bulgarii au fost mereu vai de capul lor, a răspuns tot în engleză românul Horia, amuzându-se. - Tu mai bine taci, că voi ați fost cu albanezii cei mai săraci ai Pactului de la Varșovia, a sărit sârbul foarte supărat. - Vai, Marcele, eu mai bine plec, că am treaba și nu vreau să-mi pierd timpul cu tâmpiții - mi-a spus Horia, din nou în română. Dă-mi
„Vai, Marcele, tu ești fratele meu!...” Micul război balcanic din magazinul Bukarest din Johannesburg by https://republica.ro/zvai-marcele-tu-esti-fratele-meu-micul-razboi-balcanic-din-magazinul-bukarest-din-johannesburg [Corola-blog/BlogPost/338058_a_339387]
-
s-au aplecat asupra acestui subiect - Titu Maiorescu, Nicolae Iorga, George Călinescu, Augustin Z.N. Pop, Dimitrie Vatamaniuc și foarte mulți alții - emițând variate ipoteze precum că neamul (sau măcar numele Eminescu) s-ar trage de la turci, bulgari, ruși, polonezi, albanezi, transilvăneni, maramureșeni, suedezi, chiar și de la papucii iminei. Cea mai recentă lucrare este cartea din 1989 a lui Ion Roșu - Legendă și adevăr în biografia lui M. Eminescu. Originile - care analizează amplu și foarte critic toate aceste variante, concluzionând că
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Neamul_si_numele_lui_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1389337426.html [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
din cauză că până și cuvintele se tocesc și se compromit. În anii de grație 2017, jugul otoman nu-mi sună bine. Pe de altă parte, dacă noi am stat sub jugul otoman 400 de ani, atunci vă întreb: grecii, bulgarii, sîrbii, albanezii care efectiv au stat sub jurul otoman din secolul 14 până în sec. 19, unii chiar până în secolul 20, cum sunt bulgarii, ei ce să zică? Ei au fost sub jugul otoman la pătrat. Reflectarea istoriei în presă e un lucru
SCRISUL ISTORIC SPRE CANON, IDEOLOGIE ȘI TEZISM.ISTORICUL ROMÂN ÎNTRE CONȘTIINȚĂ, UCRONIE ȘI ISTORIE CONTRAFACTUALĂ.STUDIU DR DR.IONUȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1491625609.html [Corola-blog/BlogPost/372497_a_373826]
-
definește și vizita de Stat, din 1939, la Sinaia, a Suveranilor albanezi. Elementele semnificative ale legăturilor albanezo-române le constituie aromânii din Albania, o comunitate susținută direct și activ de către Nicolae Iorga. În prezent există în Albania două sute de mii de albanezi de origine română. Familia Regală a Albaniei a plecat în exil la 9 aprilie 1939, la numai câteva zile de la nașterea Prințului Moștenitor Leka. S-a stabilit temporar în Grecia, Turcia, Anglia și Egipt, pentru ca în ultimii ani de viață
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434481804.html [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
însoțit de logodnica Sa, actrița Elia Zaharia, alte personalități au fost prezențe la eveniment. Din partea României a participat, la invitația Președintelui Albaniei, Alteța Sa Regală Principele Radu al României. La înhumarea oficiată cu onoruri militare au participat peste trei mii de albanezi. Aducerea și înhumarea rămășițelor pământești ale Regelui Zog în Albania este un act politic cu efect al consolidării statale reverberat în demnitatea națională. Decizia de a fi încorporat acest eveniment în sărbătoarea Independenței de Stat a Albaniei este rod al
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434481804.html [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
zile, de la Tirana”, consemnează în continuare Alteța Sa Regală Principele Radu al României, „nu au doar semnificație istorică sau regală. Națiunea albaneză, țara au apărut pe hartă doar odată cu căderea comunismului și în manifestarea aspirațiilor către N. A. T. O. și U. E. Albanezii au, exact precum românii, bulgarii și celelalte popoare din regiune, partea lor inconfundabilă de tradiție, istorie, identitate culturală. Doar cunoscând și făcând cunoscute lumii aceste părți definitorii din viața noastră putem naviga în prezent și pregăti viitorul!” Un capitol următor
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434481804.html [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
poeme, volum bilingv româno - francez Editura „Ramuri”, Craiova, 2010 Mâncăruri de altădată, vinuri și vechi băuturi românești, Dan-Silviu Boerescu, Cătălin Păduraru, Florica Bud. (antologie colectivă) Editura „Lifestyle Classic”, București, 2010 Stindardul dorințelor - poeme, volum bilingv româno - albanez Editura „Redacția revistei Albanezul”, București, 2010 Reparăm onoare și clondire, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2009 Mariatereza sunt eu, Editura Rao, București, 2007 Bărbatul care mi-a ucis sufletul într-o joi, cartea monicelor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2005 Billclintonienii, cartea cu pagini libere, Editura Eminescu, București
FLORICA BUD de FLORICA BUD în ediţia nr. 183 din 02 iulie 2011 by http://confluente.ro/Florica_Bud.html [Corola-blog/BlogPost/341657_a_342986]
-
de dragoste, de meditații s-a scris în revistele literare, pe care le citez pentru frumusețea titlurilor și a numi în recenzie și periodice unde apar textele noastre sau, mă rog, ale unora dintre noi, cei ce alcătuim ziceri românești: “Albanezul”, “Impact”, “Gândacul de Colorado”, “Oglinda literară”, “Roumanian Journal”, “Observatorul”, “Apollon 33”, “Lumină lină”, “Citadela”, “Starea națiunii”, “Națiunea”. Cităm legitimații de poet: Se trezește mapamondul dintr-o lungă hibernare/ Un zefir dictează versul odelor nemuritoare ... ... .Copil al lumii proletare, copil rămas
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Florin_grigoriu_1400889356.html [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
Acasa > Impact > Traducere > CINE SUNT EU ? Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1512 din 20 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Ei mă întreabă ce sunt. Eu nu știu ce să le zic. Acasă vorbesc limba albanezilor, Doar că nu sunt albanez. Cine sunt, și eu mă întreb. Prietenii mei sunt mai ales rromi, Dar noi nu suntem rromi. Nunțile, noi le facem ca ei, Și deseori și cu ei, Doar că noi nu le știm limba
CINE SUNT EU ? de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1424390352.html [Corola-blog/BlogPost/343258_a_344587]
-
la miere ca la ... Trăim vremuri amare. Mă refer strict la români. La cei din țara în care ne-am îngropat părinții și ne creștem copii și nepoții. Suntem la capătul unor dezbateri care n-au fost dezbateri. Dintre un albanez care și când respira făcea poante și un fost profesor parcă prins la copiat. Nu am perceput dacă sunt politicieni sau evadați de la balamuc. Pe peretele meu virtual, ca o dovadă de violență și prostie, tot felul de agramați, semidocți
NU SUNTEŢI DUMNEZEU, MĂ! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1416076281.html [Corola-blog/BlogPost/371659_a_372988]
-
ei, după cum știți, ÎN REGNUL LOR, femeia nu este departe de a fi tratată ca un animal (...) Nu au încotro, pentru că, așa este, sunt primitivi, și atunci ei trebuie să se căsătorească între ei, le rup ăștia picioarele, mafioții lor, albanezii lor, dacă cumva te duci și obții un mariaj în altă parte, vezi Doamne, nu are voie unul să o trateze cu blândețe; dacă ia de bărbat UN ROMÂN sau bulgar sau vietnamez, ăla poate că o tratează firesc, normal
Banciu, lovit de comunitatea aromână după declarațiile despre Hagi și Halep by Rodica Marin () [Corola-website/Journalistic/104079_a_105371]
-
complică, vin ăia peste tine, știm cum sunt tradițiile la POPOARELE astea din comuna primitivă.” Dincolo de confuziile identitare de tot felul, dincolo de discuția asupra originii aromânilor, (armânilor/”machidonilor”/ makedon-armânilor, vlahilor etc.) pe care îi confundă la un moment dat cu albanezi (lezând astfel și această etnie) jurnalistul Radu Banciu face afirmații inacceptabile privind statutul femeilor ”machidoance” adică a celor ce consideră că fac parte din această comunitate etnolingvistică și a căror imagine publică a fost afectată în acest moment, la scară
Banciu, lovit de comunitatea aromână după declarațiile despre Hagi și Halep by Rodica Marin () [Corola-website/Journalistic/104079_a_105371]