114 matches
-
Articolul 1 ��ncepând cu data de 19 iulie 1999 prevederile Convenției de tranzit comun vor fi aplicate, în cadrul unei stații-pilot, pe teritoriul României, în următoarele birouri vamale: Albița, Borș, Brașov, Constanța, Giurgiu, Nădlac, Târguri și Expoziții București. Articolul 2 Aplicarea prevederilor Convenției de tranzit comun se va face în baza normelor metodologice prezentate în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie. Directorul general al Direcției Generale a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124817_a_126146]
-
paneuropean IV B. ● Construirea unui pod peste Canalul Dunăre - Marea Neagră în zona Agigea care să facă legătura cu autostrada A2 și centura la nivel de autostradă a Municipiului Constanța. ● Realizarea studiilor de fezabilitate, proiectare, exproprieri la coridorul paneuropean IX Focșani - Albița. Drumuri Naționale ● Asigurarea, până în anul 2012, a capacității portante de 11,5 tone/osie pentru toate drumurile europene. ● Realizarea Programului Național Centuri Ocolitoare astfel: - cu finanțare de la bugetul de stat: Ploiești Vest, Cluj Est și Sud, Oradea, Iași, Suceava, Satu Mare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206115_a_207444]
-
m; 61. Strada Daliei de la magazin Lazăr până la Vârban Iana - lungime 807 m; 62. Strada Lipanului de la Zaharia Lucian până la pod Gârla Mare - lungime 191 m; 63. Aleea Afinului de la Cinaru Constantin până la Ilie Constantin - lungime 42 m; 64. Strada Albiței de la Petre Dumitru până la Gologan Eugenia - lungime 91 m; 65. Strada Nalbei de la Constantin Petre până la Andronescu Ion - lungime 245 m; 66. Strada Gălbenele de la Delivasile Ilie până la Milea Gheorghe - lungime 180 m; 67. Strada Mușcatelor de la Zlate Gheorghe până la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238443_a_239772]
-
Deputaților nr. 6 Municipiul HUȘI Localitate componentă: Huși Comuna Arsura Sate: Arsura, Fundătura, Mihail Kogălniceanu, Pâhnești Comuna Berezeni Sate: Berezeni, Mușata, Rânceni, Satu Nou, Stuhuleț Comuna Bunești-Averești Sate: Averești, Armășeni, Bunești, Plopi, Podu Oprii, Roșiori, Tăbălăiești Comuna Drânceni Sate: Ghermănești, Albița, Băile Drânceni, Drânceni, Râșești, Șopârleni Comuna Duda-Epureni Sat: Epureni, Bobești, Duda, Valea Grecului Comuna Fălciu Sate: Fălciu, Bogdănești, Bozia, Copăceana, Odaia Bogdana, Rânzești Comuna Lunca Banului Sate: Lunca Banului, Broscoșești, Condrea, Focșa, Lunca Veche, Oțetoaia, Răducani Comuna Stănilești Sate: Stănilești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
nr. 139 - 141 Ale. Valea Roșie Str. Valea Roșie Ale. Valea Salciei Drm. Valea Ursului Ale. Valea Viilor Ale. Vlăsiei - nr. 2 Ale. Vlăsiei - nr. 4 - 6 Ale. Zvoriștea Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 26 Str. Acvariului Str. Albiței Ale. Aleșd Str. Aleșd Str. Ametistului Bl. D. Anul 1864 Str. Apele Vii Str. Apusului - nr. 2 - 98 Str. Apusului - nr. 31 - 123 Str. Apusului - nr. 1 - 29 Str. Aragonitului - nr. 2 - 6; 3 - 17 Str. Aragonitului - nr. 1 Drm
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
2, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Autorității Naționale a Vămilor în administrarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor." 2. Anexa la hotărâre devine anexa nr. 1. 3. Prima coloană a poziției a II-a "Albița" din anexa nr. 1 va avea următorul cuprins: "Locul unde este situat terenul care se transmite Vama Albița - satul Râșești, comuna Drânceni, județul Vaslui; terenul se află în vama Albița, pe sensul de intrare în România, pe partea dreaptă, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176031_a_177360]
-
Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor." 2. Anexa la hotărâre devine anexa nr. 1. 3. Prima coloană a poziției a II-a "Albița" din anexa nr. 1 va avea următorul cuprins: "Locul unde este situat terenul care se transmite Vama Albița - satul Râșești, comuna Drânceni, județul Vaslui; terenul se află în vama Albița, pe sensul de intrare în România, pe partea dreaptă, în zona platformei de control a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, înainte de terminalul de marfă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176031_a_177360]
-
nr. 1. 3. Prima coloană a poziției a II-a "Albița" din anexa nr. 1 va avea următorul cuprins: "Locul unde este situat terenul care se transmite Vama Albița - satul Râșești, comuna Drânceni, județul Vaslui; terenul se află în vama Albița, pe sensul de intrare în România, pe partea dreaptă, în zona platformei de control a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, înainte de terminalul de marfă, conform planului prevăzut în anexa nr. 2." 4. Hotărârea se completează cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176031_a_177360]
-
de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Directorul general al Autorității Naționale a Vămilor, Tudor Tănăsescu București, 1 martie 2004. Nr. 173. Anexa LISTA birourilor vamale abilitate să efectueze operațiuni de vămuire a produselor strategice 1. Biroul Vamal Albița 2. Biroul Vamal Arad 3. Biroul Vamal Alba Iulia 4. Biroul Vamal Bacău 5. Biroul Vamal Brașov 6. Biroul Vamal Brăila 7. Biroul Vamal București Gara de Nord 8. Biroul Vamal București-Otopeni 9. Biroul Vamal București-Băneasa 10. Biroul Vamal Antrepozite Chitila 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156223_a_157552]
-
la Autostrada Sudului București - Alexandria - Craiova (170 km) Realizarea studiilor de fezabilitate și proiectare la autostrada Lugoj - Caransebeș - Orșova - Drobeta-Turnu Severin - Craiova - Calafat, parte a coridorului paneuropean IV B ● Realizarea studiilor de fezabilitate și proiectare la coridorul paneuropean IX Focșani - Albița Drumuri naționale ● Asigurarea, până în anul 2012, a capacității portante de 11,5 tone/osie pentru toate drumurile europene ● Finalizarea lucrărilor de lărgire la 4 benzi a centurii existente a Bucureștiului, astfel încât să se poată ocoli atât prin nord, cât și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218548_a_219877]
-
rutier. IV. La frontiera româno-moldoveană Puncte de trecere a frontierei deschise traficului internațional: 1. Galați - Giurgiulești, județul Galați - rutier; 2. Galați, județul Galați - feroviar; 3. Galați, județul Galați - portuar; 4. Oancea, județul Galați - rutier; 5. Fălciu, județul Vaslui - feroviar; 6. Albița, județul Vaslui - rutier; 7. Iași, județul Iași - feroviar; 8. Sculeni, județul Iași - rutier; 9. Stânca - Costești, județul Botoșani - rutier; 10. Rădăuți-Prut, județul Botoșani - rutier. V. La frontiera româno-ucraineană A. Puncte de trecere a frontierei deschise traficului internațional: 1. Siret, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277827_a_279156]
-
Moldova, România, formată din satele Comarna, Curagău, Osoi (reședința) și Stânca. Comuna se află în estul județului, pe malul drept al Jijiei. Este traversată de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova de la Albița. Din acest drum, în satul Osoi se ramifică șoseaua județeană DJ249B, care duce spre est la Prisăcani. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Comarna se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Comarna, Iași () [Corola-website/Science/301268_a_302597]
-
pe malul drept al Bahluiului și al râului Jijia, în zona confluenței celor două râuri, pe pantele nordice ale Podișului Central Moldovenesc. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova de la Albița. La Tomești, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ248D și din el se ramifică șoseaua județeană DJ249E. DJ248D duce spre nord la Holboca și spre sud-vest la Bârnova (unde se termină în DN24). DJ249E duce spre est la Țuțora
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]
-
Răducăneni (reședința) și Roșu. Comuna este situată în partea de sud-est a județului, pe malurile Bohotinului și pe malul drept al Jijiei. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Chișinău prin punctul de trecere a frontierei de la Albița. Acest drum se intersectează la Bohotin cu șoseaua județeană DJ244F, care o leagă spre nord-est de Grozești, și spre sud-vest de Moșna. Răducăneni se învecinează la nord cu comuna Costuleni, la vest cu comuna Ciortești, la sud cu comunele Moșna
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
Armată (1941), fiind transferat apoi la comanda Corpului 3 Armată (22 iunie 1941 - 20 martie 1943). În această calitate, el a condus Corpul 3 Armată în operațiunile militare de eliberare a [[Basarabia|Basarabiei]] în luptele de pe malul râului [[Prut]] (la [[Albița, Vaslui|Albița]]) și apoi în avansarea peste [[Nistru]] la [[Tiraspol]]. Apoi a comandat corpul de armată pe linia frontului de la [[Karpovo]] la [[Dalnik]] în timpul luptelor pentru ocuparea orașului [[Odessa]]. Ca recompensă, a fost înaintat la gradul de [[general de corp
Vasile Atanasiu () [Corola-website/Science/311481_a_312810]
-
fiind transferat apoi la comanda Corpului 3 Armată (22 iunie 1941 - 20 martie 1943). În această calitate, el a condus Corpul 3 Armată în operațiunile militare de eliberare a [[Basarabia|Basarabiei]] în luptele de pe malul râului [[Prut]] (la [[Albița, Vaslui|Albița]]) și apoi în avansarea peste [[Nistru]] la [[Tiraspol]]. Apoi a comandat corpul de armată pe linia frontului de la [[Karpovo]] la [[Dalnik]] în timpul luptelor pentru ocuparea orașului [[Odessa]]. Ca recompensă, a fost înaintat la gradul de [[general de corp de armată
Vasile Atanasiu () [Corola-website/Science/311481_a_312810]
-
în cazul lui Necolaiciuc în 2004, la scurt timp după ce acesta a fost înlăturat din funcția de director al CFR SA . Pe 4 februarie 2005, , asupra căruia nu se emisese încă mandat de arestare, a ieșit din țară pe la Vama Albița către Republica Moldova . După ce a stat o perioadă în Republica Moldova, Necolaiciuc a plecat în Austria, unde în 2006 a fost depistat de către Interpol . DNA a declanșat urmărirea penală împotriva lui Mihai Necolaiciuc în martie 2006, în legătură cu o fraudă de peste 27 de
Mihai Necolaiciuc () [Corola-website/Science/318513_a_319842]
-
avea cum să ajungă la timp de la București la Iași, unde îl aștepta la primărie viitoarea sa soție, ministrul internelor, Cristian David, l-a luat cu elicopterul instituției. Ministrul David a avut o misiune de lucru la punctul de frontieră Albița (din județul Vaslui) și l-a luat cu el pe ministrul Adomniței. După cum s-a aflat, vizita de lucru a ministrului David nu era programată și avea ca scop aflarea stadiului implementării normelor UE la punctul de frontieră Albița, care
Cristian Adomniței () [Corola-website/Science/305298_a_306627]
-
frontieră Albița (din județul Vaslui) și l-a luat cu el pe ministrul Adomniței. După cum s-a aflat, vizita de lucru a ministrului David nu era programată și avea ca scop aflarea stadiului implementării normelor UE la punctul de frontieră Albița, care e graniță Schengen . Cununia religioasă a lui Adomniței avut loc la 18 octombrie 2008 la Mănăstirea Sucevița, la acest eveniment care a avut loc într-un hotel de patru stele dintr-o zonă împădurită a Sucevei participând peste 300
Cristian Adomniței () [Corola-website/Science/305298_a_306627]
-
Moldova, România, formată din satele Costuleni (reședința), Covasna, Cozia și Hilița. Comuna Costuleni este situată în sud-estul județului, pe malul drept al râului Jijia. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de punctul de trecere a frontierei de la Albița. Clima comunei Costuleni este temperat continentală, temperatura medie anuală fiind de 9,8 °C,temperatura medie a lunii ianuarie este de -3,7 °C si a lunii iulie de 20,8 °C. Umiditatea relativă a anului se înscrie cu valori
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
Așezat la o veche răscruce de drumuri comerciale, orașul este și astăzi un nod feroviar și rutier, putând fi ușor abordat din toate părțile. În viitor, se dorește ca în dreptul Ploieștiului să fie punctul de început al unei autostrăzi către Albița. Municipiul Ploiești este amplasat într-un județ dens populat și urbanizat, în vecinătatea capitalei României, în apropierea Aeroportului Internațional Henri Coandă și în imediata vecinătate a coridorului TEN-IV și TEN-IX. În fiecare an orașul devine din ce în ce mai sufocat de numărul crescut
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
Primele cărți au fost donate bibliotecii din satul Izbiște din raionul Criuleni. Până la începutul lui septembrie 2014, se strânseseră 3700 de cărți. În 2014 s-au strâns cca. 30.000 de cărți. La 12 decembrie 2014 vameșii români de la Vama Albița au oprit un camion cu trei tone de cărți, șeful de tură motivând că el nu are de unde să știe că printre aceste cărți n-ar fi și unele din patrimoniul național. Purtătoarea de cuvânt a Poliției de Frontieră a
Centrul Român de Politici Europene () [Corola-website/Science/325696_a_327025]
-
extrem de eterogen, fiind dominat de un ansamblu de specii balcanice și mediteraneene circumscriind asocierea vegetației termofile din sud-estul Europei: Scabiosa columbaria (sipică), Stachys recta subsp. leucoglossa (jaleș), Dianthus giganteus subsp. banaticus (garoafă), Echinops bannaticus, Cephalaria laevigata, Hypericum rochellii, Alyssum petraea (albiță) și Acinos alpinus subsp. Majoranifolius (Calamintha alpina subsp. hungarica) (izmă); aceste specii constituie împreună cu Syringa vulgaris și Fraxinus ornus componentele de bază ale acestei grupări. Flora erbaceelor este frecvent compusă din specii rupicole cum ar fi: Asplenium rutamuraria (ruginiță), Asplenium
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
Crețești este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Budești, Crețești (reședința), Crețeștii de Sus și Satu Nou. Comuna este traversată de drumul european E581 (Crasna - Huși - Albița) și calea ferată care face legătura între Crasna și Huși. Prima atestare documentară a comunei este datată din 22 august 1466. În anul 2011, populația comunei era de 2054 de locuitori. Crețești este așezată între Podișul Moldovei și Dealurile Fălciului
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
Brătianu a anunțat prefectura Fălciu (din care făcea parte comuna) că sunt obligați să asiste întoarcerea trupelor rusești. Acest ordin a avut un efect negativ asupra comunei Crețești, având în vedere că traseul principal al trupelor era Crasna - Crețești - Huși - Albița, locuitorii find nevoiți să suporte costurile de transport, de hrană și alte materiale fără nici o desbăgubire. În timpul celui de-al doilea război mondial, soldații proveniți din Crețești au făcut parte din Divizia 15 infanterie, din care mai făceau parte Regimentele
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]