149 matches
-
și am comandat o Coca-Cola. Femeia cu fața și trupul asimetrice nu era acolo, și În locul ei a venit să ia comanda un bărbat albinos și slăbănog. Puteți să-mi aduceți o cola? l-am Întrebat eu, la care tânărul albinos s-a uitat fix la mine și a izbucnit În râs. A continuat să râdă așa câteva clipe. Când a venit cu cola, l-am Întrebat: — Nu-l cunoști pe domnul Yazaki? A clătinat din cap și iar a Început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
iar a Început să râdă. Mă Întrebam dacă boala nu-i afecta și vocea, căci râsul tânărului chelner avea ceva strident și discordant care mă călca pe nervi. La celelalte mese stăteau mai mulți tineri care păreau să fie prietenii albinosului. Beau bere În timp ce ascultau heavy metal la un radiocasetofon. Mai demult citisem Într-o carte despre grupuri de adolescenți care-i atacă pe vagabonzii din cartier și m-am Înfiorat amintindu-mi de japonezul pletos cu accent din Kansai care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
de adolescenți care-i atacă pe vagabonzii din cartier și m-am Înfiorat amintindu-mi de japonezul pletos cu accent din Kansai care fusese obligat să facă felație unor astfel de tipi. Dar nu era cazul să mă Înspăimânt. Prietenii albinosului erau cu toții slăbănogi și aveau o Înfățișare mai degrabă feminină. Volumul radiocasetofonului era dat la minimum, cu toate astea de-abia li se auzea vocea În timp ce vorbeau. Un bărbat Între două vârste, Îmbrăcat Într-un costum șifonat, a trecut pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
se pregătească de plecare, apoi, Înainte de a ieși pe ușă, se Întoarse spre băiețașii din colț și spre bătrânul de lângă mine. Aveți grijă cum vă purtați, că dacă nu, vă confisc blue card-ul! La ceva timp după plecarea lor, albinosul a venit să ia cutia goală de Coca-Cola și, fără să-l fi Întrebat nimic, mi-a explicat că blue card-ul era certificatul de rezidență Într-un adăpost social pentru cei fără domiciliu. Yama, pletosul japonez cu accent de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
de Octave?... Umfla-te-ar Crudu Iaurta cu laptele smuls din țâța copilului mort, al lui Marioara și Cruduța lui Zotalis, prăpădit prin alte revoluții și războaie cosmice de epurare genetică din Programul de “deprogramare” Terra PIG, via OMG- Monsanto, Albinosule și hibridizatule Fra Armando!... Mai schimbă și matale canonul, jurământul și blazonul, provenit de la Prințul Întunericului, Orbitorule!... Mai schimbă și tu pe eonul Dracului cu începutul Eonului mesianic și vezi ce faci cu axioma aceea inversă de cogito al lui
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
a vinde cât mai mult și mai scump din mărfurile etalate. Se apropie de mine un copil. Nu. Nu era din categoria celor care cerșesc pentru că părinții lor mai „bronzați” îi scot forțat la un „produs material” zilnic. Copilul, un albinos sadea, dar extrem de slăbuț și cu o voce timorată, îmi spuse : - Nenea, îmi dați și mie câțiva lei, vă rog ? Nu îi vreau în mână, dar, vă rog frumos, cumpărați-mi ceva de mâncare. M-am abținut. Plângeam în sufletul
TRAGEDIE DE OCTOMBRIE (SAU CÂTE SE POT ÎNTÂMPLA ATUNCI CÂND ROMÂNIA ESTE LĂSATĂ SINGURĂ ÎN CASĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381417_a_382746]
-
ezitați să le dați înapoi o parte din gloanțe! Acestea fiind zise, torentul de remarci interesante și inteligente genul "'Tu-i morții mă-sii! Ăsta a fost aproape!" sau "Un negru mititel! Un alb mititel! Un negru... hei, ăsta-i albinos!" a continuat să curgă ca și cum n-ar fi fost niciodată întrerupt. Am încercat să uităm bufniturile constante din jurul nostru și să ne concentrăm asupra treburilor care trebuiau înfăptuite. Din când în când, se auzeau mustrările celor din jur sau ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mă trezisem returnat de la frontieră. Pe promontoriul cu petice de iarbă înălțat la zece-cincisprezece metri deasupra plajei, tipul în uniformă pare să aibă o viață monotonă. La apariția mea începu să sufle înveselit în fluierul de alamă, iar un câine albinos prinse a coborî în salturi mari, hiperbolice promontoriul, care de aici pare greu accesibil. Eu plecasem de-a lungul plajei, să caut ghiocii aceia spectaculoși pe care Marea îi aducea la țărm, de obicei sparți. De data asta umblam cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
ca și Shalom Aleichem. „Diotallevi** e un nume de bun augur, dat adesea de ofițerii de stare civilă copiilor găsiți. Iar bunicu-tău era un copil găsit.” „Un copil evreu găsit.” „Diotallevi, ai pielea roză, vocea din gât și ești, practic, albinos.” „Există iepuri albinoși, așa c-or fi fiind și evrei albinoși.” „Diotallevi, nu se poate hotărî cineva să fie evreu așa cum te hotărăști să devii filatelist sau martor al lui Iehova. Evreu te naști. Resemnează-te, ești un creștin ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Aleichem. „Diotallevi** e un nume de bun augur, dat adesea de ofițerii de stare civilă copiilor găsiți. Iar bunicu-tău era un copil găsit.” „Un copil evreu găsit.” „Diotallevi, ai pielea roză, vocea din gât și ești, practic, albinos.” „Există iepuri albinoși, așa c-or fi fiind și evrei albinoși.” „Diotallevi, nu se poate hotărî cineva să fie evreu așa cum te hotărăști să devii filatelist sau martor al lui Iehova. Evreu te naști. Resemnează-te, ești un creștin ca toți ceilalți.” „Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
dat adesea de ofițerii de stare civilă copiilor găsiți. Iar bunicu-tău era un copil găsit.” „Un copil evreu găsit.” „Diotallevi, ai pielea roză, vocea din gât și ești, practic, albinos.” „Există iepuri albinoși, așa c-or fi fiind și evrei albinoși.” „Diotallevi, nu se poate hotărî cineva să fie evreu așa cum te hotărăști să devii filatelist sau martor al lui Iehova. Evreu te naști. Resemnează-te, ești un creștin ca toți ceilalți.” „Sunt circumcis.” „Haida-de! Oricine se poate circumcide din igienă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
o acuza că nici nu citise cum trebuie Codul lui Da Vinci, că acolo ageamiul ăla de Dan Brown, care-și tot învârte personajele prin Paris, să ne arate cât de umblat, de cosmopolit e el, vorbea de un maniac albinos care sparge marmura cu care era placată catedrala Saint-Sulpice în căutarea potirului magic. Or, el, Leo găsise deja Graal-ul în Passcaglia lui Bach, în cărțile lui Queneau, în plimbările cu bicicleta sau cu rolele, ba chiar și în parfumul zulufilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
completa și flanca un tip scundac, cu favoriți stufoși, ce răspundea în principal la apelativul de Boss și care se agita cărând un coș, în a cărui scafă somnola o creatură mititică. Ariergarda reîncarnaților un Bursuc dolofan și un Iepure albinos încheia alaiul insolit, al noctambulilor zoriți. Cunoaște, vreunul dintre voi, un preot, un duhovnic? dorise să știe Îngerul, înainte de a se fi pus cu toții, în mișcare. Păi..., noi, ăștia, nu prea călcăm prin biserici... Că nu avem timp, se scuzase
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
le strigă Îngerul, cu o voce înaltă. Păstrați-vă cumpătul! Vor să vă sperie, să vă pună pe fugă și să vă smulgă coșul, cu ceea ce se află înăuntru. Gardieni, înaintați! La posturile voastre! La comandă, Bursucul și cu Iepurele Albinos țâșnesc în salturi, înterpunându-se între restul plutonului în retragere și frontul colților rânjiți, care continuau să șarjeze, sporind presiunea asediului, pe un fundal de hămăieli, hăulituri și mârâieli asurzitoare. Atunci, Arhanghelul își ridică ovalul feței lui serafice, spre stelele ce
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ecoul unei promenade îngropate într-unul din textele mele vechi : noaptea, într-un autobuz, pe străzile pustii ale orașului. șoferul adormise la volan și conducea așa, cu ochii închiși. În autobuz se mai afla, în afară de mine, un singur pasager, un albinos, ținea în mână o carte, simțeam mirosul cărții, ghiceam, prin el, titlul și numele celui ce o scrisese : Huysmans, nedreptățitul de mine, pe atunci... Firește, hârtiile pe care scriu și le distrug sau le păstrez, ca și obiectele-cărți, ca și
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Îngânând: — Șerefe! Cuvântul ăsta, după cum s-a dovedit curând, era un fel de refren repetat la fiecare zece sau cincisprezece minute. După Încă o oră și alte șapte Șerefe, ochii lui Armanoush străluceau din cauza alcoolului. A urmărit amuzată un chelner albinos aducând felurile fierbinți - biban vărgat prăjit pe un pat de ardei verzi, drac-de-mare marinat cu busuioc și cremă de spanac, somon la grătar cu verdețuri și crevete prăjit la foc mic În sos condimentat de usturoi. Armanoush a chicotit amețită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
cu păr negru, mustață subțire și ochi albaștri, cu o sclipire răutăcioasă. El e detectivul Robinson. Cel de-al doilea bărbat avea și el un păr des, alb, gene și sprâncene incolore, o față grăsuță, rozalie și două bărbii duble. Albinos și obez, semăna cu un urs polar. — Mă mai țineți minte? o Întrebă Fitzgerald, invadându-i spațiul personal. Era dat cu prea mult parfum. Desert Rose Îl recunoscu imediat: Jean Paul Gaultier. Ron Haggard folosise parfumul ăsta când apăruse, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
fi fost atât de porniți. Aș zice că totul Începuse pe la sfârșitul verii. Revenise mai slab, dar nu era acea zveltețe nervoasă a cuiva care ar fi petrecut câteva săptămâni de mers pe jos prin munți. Carnația lui delicată de albinos dădea acum la iveală nuanțe gălbejite. Noi, deși am observat, am crezut că-și petrecuse vacanța chircindu-se peste sulurile rabinilor lui. Dar În realitate ne gândeam la altceva. Într-adevăr, În zilele ce au urmat am fost În stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cu discipolii săi, care au studiat cartea Jetsirah și au greșit mișcările și au mers Îndărăt, până ce s-au Înfundat ei Înșiși În pământ până la buric, din cauza puterii literelor. (Pseudo-Saadya, Comentariu la Sefer Jetsirah) Nu-l văzuse niciodată atât de albinos, chiar dacă aproape nu mai avea păr pe corp, nici pe cap, nici sprâncene, nici pleoape. Părea o bilă de biliard. „Iartă-mă“, Îi spusese, „pot să-ți vorbesc de necazurile mele?“ „Vorbește-mi.“ Eu nu mai am necazuri. Numai necesități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
schimb, stând jos, eram sub nivelul fumului înțepător și puteam cel puțin să respirăm în voie fără să tușim. Ariald a observat jegul unsuros depus pe tot ce era acolo și a strâmbat din nas. A sosit și hangiul, un albinos strabic și molâu, cu mers legănat. - Nobili longobarzi, ce pot să fac pentru voi, căci locuri de dormit nu mai sunt? ne-a întrebat. - Mâncare ai? a întrebat Ariald. Bărbatul a arătat spre vatră, unde se frigeau la proțap o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
au mai rămas. - Buni și ăia, și adu-ne o carafă de apă și oțet. De dormit, nu-ți face griji, o să stăm aici, departe de păduchii tăi, a decis Gundo. Când ni s-au alăturat și cei doi soldați, albinosul ne-a adus iepurii, ațoși și fără sare. N-am avut de ales și i-am mâncat cum erau, dregându-i cu apă și oțet, și fără putință de a ne spăla pe mâini. Ochii mi se obișnuiau treptat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
spunea cîte-un F.A.M., Dolănescu ar fi mai fericit să vă știe retrași la depou. Ori suportîndu-vă, cu bărbăție, operațiile de chirurgie. 212 DANIEL BĂNULESCU Lopăta prin locurile cele mai discrete și umbroase pretinzând, în glumă, că avea un ton albinos. Cine i-a vârât, domnule, mură în gură, compatriotului nostru, Tristan Tzara, ideea, curentul și denumirea de Da-Da? Două săptămâni s-a tot chinuit cu acest mic domn zevzec, pedant și încuiat, care nu pricepea absolut nimic din revoluția
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o odaie de la subsol, îți dai seama că pentru el e noapte tot timpul. — Ferește-te de unul ca ăsta, spuse Filip. Poate să fie vampir. — Sau vârcolac, completă Papi. E chiar mai rău, am văzut în filme. — O fi albinos, își dădu cu părerea Efrem. ăștia se ascund ziua, lumina le dăunează, ca la morți... — Brrr... făcu Papi, strângându- se de brațul lui Efrem. Cosmina nu păru convinsă de niciuna dintre ipostaze. Nu știți ce face noaptea, când cutreieră străzile
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cuvinte, cei care "deoache" (determină "focare de stază") sunt cei care au atribute mai puțin obișnuite, bruneții în cazul societății în care predomină blonzii și blonzii în societățile în care predomină bruneții (țăranii din Munții Neamțului sunt, în general, bruneți). Albinoșii, pentru raritatea lor, sunt și ei implicați. De altfel, se știe că toți cei considerați ca "jetatore" sunt, pretutindeni, oameni diferențiați, "însemnați", care impresionează printr-o particularitate anumită. * Deși practicile specific etnoiatrice sunt tot mai rare, superstițiile oferă încă numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
rasismul, stratificarea în clase sociale și violența sexuală sînt strîns împletite. Deznodămîntul nefericit al fabulei se datorează faptului că la baza comportamentului stă neînțelegerea: bărbatul o "citește" în mod greșit pe femeie, iar negrii îi văd în mod greșit pe "albinoși" (nume dat în roman albilor, pe care membrii comunității Shavi îi văd pentru prima oară). Tînăra mătură pragul granița între spațiul bărbatului și lumea exterioară în semn de omagiu însă: Ronje se năpăstui asupra ei și, în mai puțin de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]