119 matches
-
codului, proaspeți sau refrigerați 05122100-7 Cod, proaspăt sau refrigerat 05122200-8 Polac, proaspăt sau refrigerat 05122300-9 Merluciu, proaspăt sau refrigerat 05122400-0 Eglefin, proaspăt sau refrigerat 05123000-3 Hering, proaspăt sau refrigerat 05124000-0 Ton, proaspăt sau refrigerat 05125000-7 Merlan, proaspăt sau refrigerat 05126000-4 Albitură, proaspătă sau refrigerată 05127000-1 Somon, proaspăt sau refrigerat 05130000-5 Carne de pește 05200000-7 Crustacee 05210000-0 Crustacee proaspete 05220000-3 Stridii 05230000-6 Moluște 05240000-9 Nevertebrate acvatice 05300000-8 Produse acvatice 05310000-1 Corali sau produse similare 05320000-4 Bureți naturali 05330000-7 Alge marine 05331000-4 Alge
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
de activitate al societății Articolul 5 Obiectul de activitate al societății cuprinde executarea de: - mașini și utilaje pentru industria poligrafica și de ambalaje; - reparații capitale pentru mașinile și utilajele poligrafice; - piese de schim pentru mașinile poligrafice; - litera și materiale de albitura; - service pentru mașinile poligrafice; - consultații, asistență tehnică, specializarea personalului beneficiarului; - dezvoltarea producției, fabricației și comercializării în țară și în străinătate a mașinilor poligrafice din profilul actual; - diversificarea și extinderea profilului actual prin execuția și comercializarea pe piața internă și externă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/107705_a_109034]
-
Alexandru Ioan Cuza când, datorită reducerii averilor mănăstirii, o părăsesc. Biserica mănăstirii s-a transformat în biserică parohială, devenind o filială a bisericii Sfântul Sava, iar în fostele chilii s-au instalat Reuniunea Femeilor Române precum și Școala de Croitorie și Albituri, prima școală de menaj destinată fetelor provenite din familii cu greutăți financiare. Afectată de cutremurul din 1802, deși a fost renovată la 1840-1841, biserica s-a degradat treptat iar turnul construit de Constantin Duca s-a năruit astfel încât după Războiul
Mănăstirea Dancu din Iași () [Corola-website/Science/330436_a_331765]
-
prin: Lacul Suhaia, Gârla Vidroiului, Gârla Lungă, Văslui și a apelor din râurile Oltul, Călmățui, Urlui, Vedea, Teleorman, în fiecare primăvară luncile primeau cele necesare dezvoltării vegetației pentru creșterea animalelor, a pomilor. Lacurile primeau apă proaspătă în care creșteau peștele ( albitură, crapi, caras, cegă, ghindari, lin, etc..), melci, scoici,etc. La margini de lacuri creșteau: trestie, papură, păpurici, iar în stufăriș trăiau păsări sălbatice (rațe, gâște, stârci, bodârlăi, lișițe, etc. ). Pădurile de stejari, de fagi și frasini împodobeau aceste pământuri, îmbogățeau
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
nu mai aveau vioiciunea de odinioară. Mi s-a părut că locomotiva sufla ca un astmatic iar vagoanele scârțâiau ca și cum ar fi suferit de reumatism. Și m-am gândit, cu melancolie, că în compartimentele sale micuțe, odată cu valizele pline de albituri, de cărți, de caiete, de borcane cu dulceață, el a dus cândva imponderabila sarcină a tristețelor, a bucuriilor, a visurilor și a iluziilor mele... Călătoria aceasta a fost totuși una din cele mai frumoase din câte am făcut vreodată. Pân-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
un stoc de Îmbrăcăminte, a Început mobilizarea generală: „Profesorii și profesoarele de la școlile israelite, ajutați de voluntari au Început să colecteze Îmbrăcăminte de la populația șevreiascăț și de la negustori... șNegustorulț Șloime Abramovici XE "Abramovici, Șloime" a donat comisiei de colectare toate albiturile ce le avea În magazin și patru costume de haine. Tot ce s-a putut strânge În câteva ore a fost dus la gară Împreună cu alimentele colectate... șAm aflatț dela acarul Iosif Tălmăcel XE "Tălmăcel, Iosif" că marți noaptea... au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Comunității din Călărași XE "Călărași" au aflat de sosirea deportaților, au cumpărat din piață legume și făină de porumb și le-au adus la gardul „lagărului”. Toate produsele au fost introduse Într-un cazan mare, care era folosit pentru fierberea albiturilor și a fost instalat În curte pentru a pregăti un fel de supă. „Dar când mâncarea a fost gata, oamenii Înfometați și se poate spune chiar nebuni s-au năpustit asupra mâncării și au vărsat-o pe jos, și nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
coborâre stâ nga. Le-a ieșit înainte o poartă. De aici începe via lui Jenică Melinte. Uite beciul și uite crama... .................................................................................... Melinte nu era acasă, dar i-a „omenit” meșterul Antioh. „La o masă de afară le-a întins repede albitură și i-a poftit să ia loc. - Ai dreptate, cucoane Stejărel, frumoasă priveliște - spuse Neculai Brateș. Fericită idee am avut. - Iar am dreptate! îmi pare bine că îmi dau mereu dreptate. Că la Feiga Papiș, în noaptea aceea , nu și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în societatea comunistă vor fi restaurante publice sau bucătării. Același lucru cu spălatul rufelor și alte lucrări; lucrătoarea nu va mai fi silită să se istovească în vreo spălătorie sau să-și strice ochii pentru repararea ciorapilor sau pentru cârpitul albiturilor: ea va duce acestea în fiecare săptămână și le va scoate gata spălate și drese; aceasta va forma o grijă mai puțin pentru femeia lucrătoare. Pe de altă parte, atelierele speciale pentru repararea efectelor vor îngădui lucrătoarelor să petreacă serile
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
mg%, vitamine B 1 mg%, vitamina PP 0,1 mg%, vitamina E 1,0 mg%. Valoarea energetică este de 550 kcal/kg, iar partea necomestibilă reprezintă 20%. Conține, de asemenea, și uleiuri volatile. Păstârnacul este tonic, aperitiv, depurativ, detoxifiant. Gastronomie (albitură, zarzavat, alături de pătrunjel, țelină etc) în supe, ciorbe, garnituri, soteuri CARTOFII (Solanum tuberosum) extratimpurii, timpurii și de vară sunt considerați plante legumicole, datorită specificității tehnologiilor de cultură și a modului de valorificare. Cultura de toamnă este o cultură fitotehnică (agricolă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
condus de o incertă „călăuză”: „Insula-Nălucă”, Patmos, poate „pămînt al apocalismului”, - dar rareori În Înțelesul său terifiant-exhatologic, ci mai ales ca teritoriu al revelațiilor ultime, de dincolo de neliniști și spaime, sub semnul „luminii perpetue”: Pe malurile surpate stăteau frumos păturile albiturile timpului, Lumina perpetuă, Un vînt roz ca o scoică șlefuită de aurore Îmi spală sîngele cald Lumină clară. (Întîia apariție) Poemul Întreg Își desfășoară vastele panorame În acest regim vizionar, de la „frontierele somnului”. Sentimentul Înstrăinării rămîne doar o amintire dureroasă
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
lișițe, pescăruși, bâtlani, gâște sălbatice și uneori chiar lebede care vin din țările nordice și mai staționează și pe iazurile noastre dacă iarna nu e grea. Dintre peștii care populează iazurile de pe teritoriul comunei Hudești amintim: crapul, novacul, crapul chinezesc, albitura, linul, știuca, somnul, carasul, bibanul și țiparul. De asemenea în apa iazurilor mai cresc și se înmulțesc și racii care până nu demult erau în emblema județului Dorohoi, iar prin mâl scoicile care au o carne așa de gustoasă. în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
apelor în cazuri deosebite. în unii ani ploioși, digurile au cedat-iazul Axinte în 1969. Digul a fost refăcut și a fost betonat Apa acestor iazuri este populată cu diferite specii de pești cum ar fi: crap chinezesc, crap românesc, fitofag, albitură și în ultimul timp pești cu valoare nutritivă mai mare ca: somn, șalău, etc. Se lucrează cu mijloace mecanice și s-au făcut lucrări trainice și cu rezistență mare iar apa se mai folosește și la irigații. în apele acestor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
făcându-le urarea de a trăi mulți ani fericiți, de a avea copii sănătoși și o casă îmbelșugată. Vorniceii și druștele scot din casă zestrea cu mișcări și pași ritmați compusă din sipet (ladă de zestre) în care sunt puse albiturile, lăincerele, scoarțe alese, 1-2 plapumi, pernele, ștergare înflorate etc., iar jocul scoaterii zestrei este însoțit de strigături ca : De trei ori pe după masă Să scoatem zestrea din casă S-o ducem la mire-acasă! La ieșirea din casă, mirele ca să poată
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mere coape fără coajă. Revenirea la alimentația normală, indiferent de natura diareei, se face treptat, prin introducerea alimentelor bogate În proteine: brânză proaspătă de vaci, lapte smântânit, iaurt cu complexul de bacterii probiotice, albuș de ou, supe degresate de morcov, albituri sau dovlecei, cartofi (copți, fierți sau piure), orez, griș, puțin ulei crud, carne fiartă și tocată de vită și de pasăre, rasol de pește slab, budincă de carne sau pește, pâine prăjită, aluaturi uscate, miere de albine, fructe crude (mere
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
pentru masă și gheață e distilată. Personalul se compune din 96 bucătari, 18 brutari, 165 spălători de veselă, 177 paji, 105 hamali, 560 tineri garsoni, 175 de femei cameriste etc. Tot personalul ia masa la hotel, femeile primesc locuință și albiturile. Proprietarul acestui gigant era M. Boldt, vechi băiat de serviciu, mai târziu unul din cei mai bogați și onorabili comercianți din New-York. Deoarece cursurile universitare au Început de mult trebuie să părăsesc marele oraș și să plec la Ithaca, unde
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
până ce apa rămâne nemișcată deasupra capului ei. Ieșind ea din apă, merge acasă condusă de vreo femeie. [Vinerea] după-amiază se duc casnicii separați după gen, Întâi bărbații și apoi femeile, la feredeu de se scaldă. Apoi se Îmbracă toți În albituri curate și-n veșminte de sărbătoare [...]. În baia micfa trebuie să se cufunde fiecare evreu de 3 ori, spre a fi curat. Înainte vreme, când evreii n-aveau feredee și nici micfe, trebuiau ei, urmând prescriptelor de curățire, să iee
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
naștere, dacă-l va pune moașa pe copil pe o cămașă de-a tatălui, va umbla mai mult după tată-său (îl va iubi); și contrariul, după mamă. Se crede că dacă plouă în ziua aceea în care spală gospodina albiturile bărbatul n-o iubește; dacă însă este timp frumos afară, apoi se crede c o iubește. Fetele mari nu se duc la vădane să le facă pe dragoste sau pe ursită, căci cred că nu vor avea noroc de bărbat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
altceva de la un strai, va avea o neplăcere. Să îmbraci hainele noi într-o zi de sec, că-ți merge bine. Se crede că acei care din întîmplare se anină cu veșmintele unul de altul se vor înrudi. Pînza pentru albituri se croiește lunea, ca cel ce le va purta să trăiască lung. Pînza pentru albituri se croiește într-o joi, pe la sfîrșitul lunii, căci se zice că albiturile croite pe acel timp țin mult. Rufele flăcăilor și fetelor mari să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de sec, că-ți merge bine. Se crede că acei care din întîmplare se anină cu veșmintele unul de altul se vor înrudi. Pînza pentru albituri se croiește lunea, ca cel ce le va purta să trăiască lung. Pînza pentru albituri se croiește într-o joi, pe la sfîrșitul lunii, căci se zice că albiturile croite pe acel timp țin mult. Rufele flăcăilor și fetelor mari să nu se spele cu nasturii sau chiotorile* încheiate, căci nu se mai căsătoresc. Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se anină cu veșmintele unul de altul se vor înrudi. Pînza pentru albituri se croiește lunea, ca cel ce le va purta să trăiască lung. Pînza pentru albituri se croiește într-o joi, pe la sfîrșitul lunii, căci se zice că albiturile croite pe acel timp țin mult. Rufele flăcăilor și fetelor mari să nu se spele cu nasturii sau chiotorile* încheiate, căci nu se mai căsătoresc. Să nu gătești hainele sîmbăta, să lași măcar o cheotoare negata, că nu-i bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căsătoresc. Să nu gătești hainele sîmbăta, să lași măcar o cheotoare negata, că nu-i bine pentru sănătate. îmbrăcămintea nu trebuie luată la purtare, dar nici măcar încercată sîmbăta, că-i rău de sănă tate. în fundul oborocului în care se pun albiturile la spălat se pun izme nele, apoi se așază deasupra lor celelalte albituri, și deasupra tuturor albiturilor se pune iarăși o păreche de izmene; se crede că, făcîndu-se așa, albiturile ies foarte albe și curate. Se crede că nu e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu-i bine pentru sănătate. îmbrăcămintea nu trebuie luată la purtare, dar nici măcar încercată sîmbăta, că-i rău de sănă tate. în fundul oborocului în care se pun albiturile la spălat se pun izme nele, apoi se așază deasupra lor celelalte albituri, și deasupra tuturor albiturilor se pune iarăși o păreche de izmene; se crede că, făcîndu-se așa, albiturile ies foarte albe și curate. Se crede că nu e bine a usca pelincele de la copil mic nici la soare, nici la vînt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sănătate. îmbrăcămintea nu trebuie luată la purtare, dar nici măcar încercată sîmbăta, că-i rău de sănă tate. în fundul oborocului în care se pun albiturile la spălat se pun izme nele, apoi se așază deasupra lor celelalte albituri, și deasupra tuturor albiturilor se pune iarăși o păreche de izmene; se crede că, făcîndu-se așa, albiturile ies foarte albe și curate. Se crede că nu e bine a usca pelincele de la copil mic nici la soare, nici la vînt, căci în cazul prim
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rău de sănă tate. în fundul oborocului în care se pun albiturile la spălat se pun izme nele, apoi se așază deasupra lor celelalte albituri, și deasupra tuturor albiturilor se pune iarăși o păreche de izmene; se crede că, făcîndu-se așa, albiturile ies foarte albe și curate. Se crede că nu e bine a usca pelincele de la copil mic nici la soare, nici la vînt, căci în cazul prim copilul va fi ars de soare, iar în al doilea, va fi furtunatec
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]