160 matches
-
Universitatea Vanderbilt reprezintă materializarea acestei recomandări a Parlamentului american. Eșantionul investigat a cuprins 645.000 de elevi de la cinci niveluri diferite de învățământ. Pe lângă chestionarele sociologice, s-au aplicat și teste la cinci teme. Notabil este că la toate testele albii au avut performanțe mai bune decât ceilalți. Pe comanditarii studiului i-a interesat variabilitatea intrași interșcolară. Datele au arătat că variabilitatea rezultatelor în cadrul școlilor este mai mare decât discrepanțele dintre școli. Concluzia este că diferențele privind rezultatele școlare dintr-o
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
asta se știe. Mai ales atunci când are în vedere oameni care gândesc la fel. Pentru ceilalți recomandăm verificarea limitelor acestei profesiuni de credință citind Manualul Inchizitorilor de Nicolau Eymerich și Franceso Pena, cu o remarcabilă introducere a excelentului Louis Sala-Molins, Albiu Michel, 2001. Și, de aceeași factură, Bernard Gui, Manualul Inchizitorului, trad. G. Mollat, vol. I și II, Belles Lettres, 1964. Găsim în prima carte o definiție a ereziei - ea califică astfel tot ce se îndepărtează, chiar și într-o măsură
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de depoluare a apei Creșterea calității apei unui râu o putem obține prin tehnici nestructurale (stoparea poluării, modificări în legislație, standarde, educație, schimbarea regimului de uzinare în hidrocentrale; refacerea zonelor umede etc.) și tehnici structurale: garduri, pază, deflexie curenți, remodelare albie; manipularea vegetației și substanțelor organice etc. Prevenirea este desigur mai simplă decât tratamentul. Acest principiu este perfect valabil în cazul apelor, fiind important să prevenim poluarea râurilor și lacurilor. Protecția nu se face numai prin evitarea ajungerii în ape a
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
Centervall (1989) a mai arătat că În zonele urbane (aici televiziunea a fost introdusă Înaintea localităților rurale) rata omuciderii a crescut și că aceasta a Început să crească și În zonele rurale o dată cu introducerea televiziunii. Alte remarce au fost că albii au fost primii care au avut acces la televiziune, În comparație cu cei de culoare. Media și comportamentul agresiv În literatura de specialitate, definițiile date agresiunii au stârnit controverse deoarece nu făceau distincție ,,Între leziunile accidentale” și alte tipuri de agresiune. ,,Un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ed. cit., capitolul „La estructura de la vida sustancia de la historia”. Paul Hazard, Criza conștiinței europene, 1680-1715, traducere de Sanda Șora, prefață de Romul Munteanu, Univers, București, 1973, p. 95. Lucien Febvre, Le problème de l’incroyance. La religion de Rabelais, Albiu Michel, Paris, 1962; Paul Hazard, Criza conștiinței europene, 1630-1715, ed. cit.; Fernand Braudel, Mediterana și lumea mediteraneană în epoca lui Filip al II-lea, ed. cit.; Jean Delumeau, Frica în Occident (secolele XIV-XVIII). O cetate asediată. Traducere, postfață și note
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ora unu vocea Începea să vorbească și bunica mea asculta iar: ― ȘI ACUM HAIDEȚI SĂ FACEM O COMPARAȚIE PSIHOLOGICĂ ÎNTRE RASA ALBĂ ȘI OAMENII ORIGINALI. OASELE ALBE, DIN PUNCT DE VEDERE ANATOMIC, SÎNT MAI FRAGILE. SÎNGELE ALB E MAI SUBȚIRE. ALBII AU CEL MULT O TREIME DIN FORȚA FIZICĂ A NEGRILOR. CINE POATE NEGA ASTA? CE VĂ SPUN DOVEZILE PE CARE LE-AȚI VĂZUT CU PROPRII VOȘTRI OCHI? Desdemona se opuse sonor. Ridiculiză declarațiile lui Fard. Dar pe măsură ce zilele treceau, Desdemona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
dintre discuții. Treaba lui era să asculte, să dea din cap, să umple paharele și să zâmbească. N-a spus nimic nici În 1943, când conversația de la bar a luat o Întorsătură urâtă. Într-o duminică din august negrii și albii s-au luat la pumni pe Belle Isle. ― Un negrotei a violat o femeie albă, a spus un client. Acum toți negroteii or să plătească. Stai să vezi. Până luni dimineața deja se pusese de o revoltă rasială. Dar când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
era greu, impregnat de mirosul prezenței umane. Nu departe de el, cineva sforăia. înțelese că femeile pe care le auzea sporovăiau în dialect galo-roman și, ciulind urechea, auzi rostit numele lui Atila își aminti atunci de luptă: atacul hunilor în albia înghețată a râului, Mataurus în genunchi, în iarbă, cu abdomenul străpuns, cavalerul cu brâul verde, calul său negru, cu nările dilatate, sabia sclipitoare gata să lovească... Ce sfârșit avusese ciocnirea? Ce i se întâmplase? Era limpede că fusese rănit, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
slèbiciune revenind în forțè, ridicând glasul, Patru cuvinte conteazè, numai patru, știai! fixându-mè cu privirea rètècitè, luptându-se cu câteva șuvițe țepoase de pèr, Am citit și biblia! Sè știi! Tu esti bèrbatul! Patru cuvinte! Ha! Ha! Haaa! arètându-și dinții albii și puternici, cu caninii ascuțiți că la fiare, Te cunosc! îmi face amenințètor cu degetul, glasul ei cu duritèți de piatrè izbindu-se în mine cu dementè ritmicitate, ridicându-se de pe banchetè, postându-se în fața mea, punându-și mâinile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
nu e nici vina părinților mei. Îmi pare rău, zise Diane, n-am vrut să iasă așa. Kitty voia să-și Înțeleagă prietena, dar Îi venea greu să creadă că Într-un oraș atât de cosmopolit precum Los Angelesul, unde albii reprezentau minoritatea, un ospătar dintr-un parc tematic putea crede că Diane n-ar fi În stare să acopere o notă de plată doar pentru că era negresă. Diane era o femeie Înaltă, solidă, lângă care Kitty se simțea uneori ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
a îngrijit să ducă civilizația și progresul până pe culmi. Indienii, vârâți în ponchourile lor, combătând frigul cu excremente de lamă ca unic combustibil, omorându-și foamea cu cartofi înghețați și un pumn de porumb și mei, trăiau așteptând ziua când albii își vor aminti de ei, când vor construi șosele, când vor aduce mașini-unelte pentru modernizarea agriculturii, când îi vor aproviziona cu îngrășăminte care să le revitalizeze pământurile, când vor crea școli în care să învețe să trăiască în secolul al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
armele lor. Dădu din cap în tăcere. Se sprijini de un copac cu un gest către rămășițele macabre: — Era necesar...? — Este un vechi obicei de război. Și acum suntem în război. Sau nu-i adevărat? — Nu știu. Sunteți în război? — Albii îl vor... De cincizeci de ani, yubani-i n-au mai micșorat capete. Ritualul este aproape uitat și doar Xudura, cel mai bătrân dintre vraci, jură că și-l amintește. — O să micșorați capetele astea? întrebă el, îngrozit. Îi veți transforma pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
garimpeiros și pe fetele noastre cerșind pe străzile din Santa Marta. Dacă yubani-i trebuie să fie nimiciți, vor muri cu mândrie, așa cum au trăit. Nu va fi un trib care moare uitat, ci „Tribul“ care lasă amintiri cu trecerea timpului. Albii vor trebui să se simtă rușinați de dispariția noastră, nu noi. — Cine a hotărât asta? — Toți. La yubani, hotărăsc toți. Ne-am strâns în casa cea mare în ziua când ai luat-o pe Piá. Răspunsul tău a fost clar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
aventurieri fără scrupule care au nimicit duzini de alte triburi, dar s-au izbit de vitejia yubani-lor. Și acum, când aproape că nu mai rămăseseră huanga, nici yuma, nici xavante, nici guri-negre, murata, aguaruna sau parantintí, acolo erau din nou albii ca singuri dușmani, cei mai de temut, cei mai cruzi și mai trădători, cei care lichidaseră unul după altul toate triburile care le stătuseră în cale. Era noaptea răzbunării. Dar nu una dintre atâtea nopți de răzbunare din istoria yubani-lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
mitralierei. După o clipă, se ivi din nou, descumpănit. Strigă ceva și începu să dea furios lovituri de macetă în saci, care plesniră lăsând să le scape un pământ roșiatic. — Ce se întâmplă acum? Nu e nimeni, traduse José Correcaminos. Albii au fugit... — Dumnezeu fie lăudat! Se ridică în picioare scuturându-se de praf și simțindu-se ridicol. Avu impresia că și războinicilor li se va întâmpla la fel, după ce s-au târât prostește spre un dușman inexistent. În tăcere, luară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
sfârșit. Orice este etern. Neisprăvirea în suferință a lucrurilor atinge calitatea veșniciei. Când n-ai fost niciodată pe aceeași treaptă cu viața: când mai mult, năpădindu-i marginile, când mai puțin, tîrîndu-te sub ea. Asemenea acelor râuri care n-au albie: căci inundă sau seacă. Ancorat în plus sau în minus, ești predestinat nefericirii, ca orice ființă smulsă din linia viețuirii. A fi e o stavilă pentru infinitul inimii. Este atât de misterios fenomenul prin care un om crește peste el
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Înainte, de o teamă obscură. Teama este provocată În alt poem (Calea Robilor) de senzația de gol cosmic. Este unica dată cînd Alecsandri are o reverie uranică Încheiată printr-o reverie a pustiului terestru: „Pe cerul nalt lucește un rîu albiu de stele, Ce curge spre Moldova din tainicul noian; Ca flotă luminoasă, luceferii prin ele Cutrieră În umbră cerescul ocean. Din cînd În cînd desprinsă din bolta cea profundă O stea albastră cade și-n spațiu s-acufundă, Trăgînd pe
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fi aici, le putem vinde lucrurile noastre. Vorbim în special cu Opangault: Opangault și Tchikaya 136 care au început politica; Tchikaya a murit, nu rămân decât Opangault și Youlou care fac în continuare politică. Ei au făcut politică spunând că albii vor veni în număr mare: "albii vor veni, vor veni". Tu, Opangault, tu, Youlou, dacă nu vin, dacă mai este vreun vot, noi nu vom mai vota, politica ne obosește. Suntem mereu în întuneric, nu avem spital, nici învățământ mediu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
noastre. Vorbim în special cu Opangault: Opangault și Tchikaya 136 care au început politica; Tchikaya a murit, nu rămân decât Opangault și Youlou care fac în continuare politică. Ei au făcut politică spunând că albii vor veni în număr mare: "albii vor veni, vor veni". Tu, Opangault, tu, Youlou, dacă nu vin, dacă mai este vreun vot, noi nu vom mai vota, politica ne obosește. Suntem mereu în întuneric, nu avem spital, nici învățământ mediu; pentru cursul mediu copiii noștri se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
and Secondary School Civil Rights Compliance Report), elevii negri din SUA sunt loviți cu o rată care este de două ori mai mare decât proporția lor în populația școlară. Negrii reprezintă 17% dintre elevi, dar primesc 39% dintre pedepsele corporale. Albii reprezintă 62% dintre elevi, dar primesc 53% dintre pedepsele corporale. Bine cunoscutul efect al repartizării "etnice" a represiunii în SUA nu suferă vreo excepție în școală: negrii sunt mai des loviți și pedepsiți. Această repartizare "etnică" a pedepselor nu este
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
medie, orientalii se maturizează mai Încet, sunt mai puțin fertili, din punct de vedere sexual mai puțin activi, mai puțin agresivi și au creiere mai mari și cu un coeficient de inteligență mai mare. Negri se găsesc la celălalt pol. Albii sunt la mijloc, dar mai aproape de orientali decât de negri. Jean Philippe Rushton Profesor de psihologie la Universitatea of Western Ontario Canada, scrie: „In ultimii 20 de ani am studiat diferențele rasiale În mărimea creierului, inteligență, sexualitate, personalitate, rata de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
conexiuni, diferența de mărime a creierului ajută la explicarea faptului de ce rasele diferă În funcție de coeficientul de inteligență. În secolul al XIX-lea, vestitul neurolog Paul Broca a descoperit că orientalii au creiere mai mari și mai grele decât albii, În timp ce albii au creiere mai mari și mai grele decât negrii. Broca a mai descoperit, de asemenea, că albii au o mai mare suprafață cutată a creierelor decât negrii (cu cât este mai cutată suprafața creierului, cu atât conține mai multe celule
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
În secolul al XIX-lea, vestitul neurolog Paul Broca a descoperit că orientalii au creiere mai mari și mai grele decât albii, În timp ce albii au creiere mai mari și mai grele decât negrii. Broca a mai descoperit, de asemenea, că albii au o mai mare suprafață cutată a creierelor decât negrii (cu cât este mai cutată suprafața creierului, cu atât conține mai multe celule ale creierului). Creierele albilor au, de asemenea, lobii frontali mai mari, care sunt folosiți pentru controlul propriu
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
care timpul este o valoare. Dar nu mai este raportat la Dumnezeu. Timpul este exprimat în termeni economici. Această perspectivă s-a generalizat deja în Europa în secolul XVIII: time is money. Remarca judicioasă a unui african rămâne astăzi valabilă: "Albii au mereu un ceas, dar nu au niciodată timp. " 5. Societățile aristocratice nu valorizează munca. Ele trăiesc de pe urma exploatării muncii. Ne întoarcem încă o dată la mănăstiri, pentru a întâlni o schimbare de mentalitate. Aici, deviza este ora et labora, roagă
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
pas alergător, au ajuns cu bine. În curtea din jurul atelierului, un fel de baracă din lemn, tencuită prin interior, deasupra căreia se vedea de la distanță cum iese fumul pe coș, cele mai multe obiecte erau formate din doage, adică butoaie, ciubăre, donițe albii de spălat rufe ș. a. m. d. Strecurându-se printre ele, câteșitrei au intrat, în coșmelia destul de încăpătoare, aproape în același timp. Dau nas în nas cu un bătrânel sfrijit și uscat ca un ardei capia ce atârnă în fiece gospodărie
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]