385 matches
-
știu din memoriile lui Marghiloman, care o știa de la Maiorescu), care, devenindu-i și secretară particulară i-a scris, pe baza unor însemnări, suveranului vestitele memorii (17 volume, 1909-1912), publicate în germană. Și pentru că am pornit să destăinui relații de alcov posibile, să mai menționez că în jurnalul său din anii nouăzeci, pe cînd Tzigara își făcea studiile în Germania, fiind mereu în relații cu Mite Kremnitz (acum, după moartea soțului ei, stabilită aici și primind o pensie viageră din partea Palatului
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
devin elemente declanșatoare de comic. Domnul Lenglumé și domnul Mistingue au o scuză: "li s-a rupt filmul", după excesul de băutură de la banchetul unde s-au sărbătorit zece ani de la absolvire. Împrejurarea explică și de ce au ajuns în același alcov, desi practic nu se cunosc și fac eforturi să se recunoască. Gazdă fără voie încearcă să scape de musafirul nepoftit, dar nu izbutește să renunțe la convențiile conversației civilizate și prelungește dialogul printr-o invitație la masa ceea ce face explicarea
O crimă fără cadavru by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/18040_a_19365]
-
prea multe rigori ori coerențe de raționament de la un secol la altul, de la un univers la altul, și să ajungi unde dorești. Dar este, aproape pînă la capăt (cînd deviază într-o reflecție pe marginea contemporaneității, a lumii "pieței și alcovului" cum o numește el, pe care însă o înțelege, în sensul ireverențios al termenului, ca un bunic moralist și mustrător) o carte impresionantă pe alocuri. În loc să refac raționamentul lui Paz, care uneori se pierde în speculație și pură idiosincrazie după
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
lucrurile, înseamnă că a existat o dragoste în istoria Occidentului care a fost strictamente poezie, deci un demers precum cel al lui Paz e legitim, poate mai legitim decît unul istorico-social. Ceea ce nu mai înțeleg, însă, este rostul coborîrii din alcov în piață, așa cum o face poetul Paz în ultimul său capitol din carte, în care e vorba de SIDA și alte asemenea ramificații ale "iubirii" contemporane. Însă sînt și altele nedumeririle pe care le poate stîrni lectură cărții lui Paz
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
accepte numirea propriului cumnat că prefect de Argeș? Aceeași arie o cântă, vai, însăși doamna prim-ministru, simpatică, de altfel, Măriucă Vasile. Cu aplombul lui Ludovic al XIV-lea, dar și cu țâfna despletita a madamei Bovary, vocea blondă din alcovul premierului decretează: "F.P.S. sunt eu!" Culmea e că d-na Vasile chiar ar putea să aibă dreptate! În fond, dacă dl Diaconescu a împânzit județul de baștină cu droaia de nepoți, de ce n-ar spală Măriuca rufele guvernării în familie
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
curtezana din opera lui Balzac. Leș liaisons dangereuses pălesc... Citim din Bompiani: ..." Se spune că numele amanților ea i-ar păstra ăntr-un album pe care al arată bucuroasă cui vrea. Cea mai mare parte a leilor Comediei au trecut prin alcovul sau, printre care Marsay, Rastignac, d'Escrignon, de Trailles, Montriveau, Rubempré - și alții. Ducesa, - mai spune notița, - nu este exact ceea ce se poate numi o femeie interesată sau ăntretinută, dar are o demnitate a ei, că bărbatul să se ruineze
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
în engleză, sub bagheta unui regizor britanic... În 1671, regele și suita vin în vizită la țară, la palatul Prințului de Condé. Trei zile și trei nopți de serbări fastuoase, de ospețe pantagruelice, de intrigi de curte, de povești de alcov, de aventuri de capă și spadă... Personajul principal, Vatel - Depardieu, cu truculența lui inconfundabilă - e maestrul de ceremonii și maestrul bucătar al întregii povești; un om pasionat de ceea ce face, un artist cu suflet de samurai: cînd inventatorul cremei Chantilly
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
simulacru de mitologie: "Frumoasa mea panteră logică/ Sînt încă o ființă mitologică/ Am aripe albastre, ochi verticali și triști/ Și alergii diverse la turiști// În labirintul păcii ce se-așterne/ Iști fețe mohorîte, rele, terne,/ Roboți de stradă asmuțind secrete/ Alcovuri pentru diletanți și midinete" (Ființa mitologică). Pentru a-și sublinia procedeul, autoarea își azvîrle nu o dată deriziunea asupra personajelor Olimpului, victime tardive ale unei demistificări operate cu programatică statornicie, ca o exasperare a antiidealizării: "În noaptea asta Pan cerșea în
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
Ionel va fi convins pe veci că bunul său prieten, Mitică, își bate joc de el, așa, din senin, c-așa-i place lui și nici măcar nu dă explicații... * * Bine, să trecem. La chestii mai serioase. Astfel, prin colportări de alcov, căzură guverne. Izbucniră conflicte. Războaie! Ca cel pe care Menelau, regele acheilor, soțul aventuroasei Elena, amanta păcătosului de Paris, zicînd orori când despre unul, când despre altul, îl începu contra Troiei codoașe!... Au fost păreri pătimașe pro și contra... Arhanghelul
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
al concertului. *** Aceeași confuzie care face din liderul de obediență comunistă un vajnic extremist de dreapta (atunci de ce soi de dreapta o fi Haider al austriecilor, sau Le Pen, în Franța?), operează și în cazul, subiacent, al unui "istoric" de alcov ideologic C. C., devenit peste noapte... antonescian. Occidentul, la rîndu-i, a vehiculat recent, în timpul alegerilor noastre, în supărătoare necunoștință de cauză, concepte care, la noi, nu mai sînt operante de la război încoace. Cu atît mai puțin acum, cînd confuzia (manipulată) dreapta-stînga
Iarnă cu fard gros by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16462_a_17787]
-
precum Lăncrănjan ori Ion Brad - ca să nu mai pomenesc de stupefianta prezență alături de veritabili clasici a unui Păunescu sau a unui D.R. Popescu...) "Minerva" ar trebui să fie, exclusiv, o editură a valorilor de patrimoniu, și nu a celor de alcov - fie el unul politic sau bordelul propriu-zis... Există un singur punct în care mă despart de dl. Z. Ornea: și anume, în apelul patetic la înalta protecție iliesciană: " Va găsi înțelegere acest proiect la noua administrație a țării? Trag nădejde
Când seceta era rege by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16461_a_17786]
-
o Enciclopedie onestă a obiceiurilor felurite practicate în instituția cea mai veche din lume, după cum se zice. De la femeia asiatică, practicîndu-și rolul de roabă supusă bărbatului, pînă la femeia europeană de anvergură făcînd să se schimbe prin intervențiile ei de alcov destinul comunităților, la fel cum Rebeca își salvase neamul. Și în București, unde soarta lor căzu pe mîna cronicarilor și scriitorilor de forță, casele numite pudic și de toleranță își jucară rolul lor de "mijloc de a te scăpa de ce
Case de pierzanie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16511_a_17836]
-
prin fractura narativă a unei compoziții care părea că-și urmează cursul firesc, dar și prin metamorfoza limbajului. Limba caimacamului este a unui boiernaș fanariot de secol XVIII care notează în catastif intrigile politice, dările stăpânirii, tânguielile și aventurile de alcov. Rememorarea nostalgică și reconstituirea realistă a unei vârste interioare, a unei perioade istorice și a unui spațiu uman trecut, în fine, reflecția amară, cu ușoare nuanțe satirice, asupra prezentului pe tema societății bolnave și a nimicniciei omenești, toate acestea determinate
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
natura, în perechi Nesățioase, treze și fatale. Această lume vană și incertă O prelungesc în mreaja lor alertă, Și vezi spre seară cum le-a aburit Suflarea unui om ce n-a murit. Cristalul ne pîndește. Între patru Pereți de-alcov oglinda de apare, Nu-s singur. Mai e unul. Duplicare. Reflex ce iscă-n zori un tainic teatru. Se-ntîmplă tot, nimic nu ne-amintim În aste cabinete cristaline, Precum rabini fantastici, tomuri fine, Din dreapta înspre stînga urmărim. Claudius, rege de
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
familie - Ion, Silvia și Camil Mihăiescu (10-16; sâmbăta-duminica, închis); „Carmen Art“: Expoziție cu vânzare (10-18; sâmbăta, 10-14; duminica, închis); „Triade“: „In memoriam Doina Almășan Popa“ (se vizitează la ore stabilite prin telefon: 0256 - 182056). în librării Laure Adler - Secrete de alcov: Istoria cuplului între 1830 și 1930 (Ed. Corint, 155 000 lei); Matei Călinescu - A citi, a reciti (Ed. Polirom, 179 000 lei); Jean Vernette - Secolul XXI va fi mistic sau nu va fi deloc (Ed. Corint, 165 000 lei); Eugen
Agenda2003-17-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280952_a_282281]
-
vergur, sub hanțele-i murdare, Nicicând nu leagă roade, oricât e de arat. Poetului sinistru, ibovnic fără stare, Cu ură pe familii, cu trecere în iad, Mormântul și bordelu-i arată, fiecare, Străin de remușcare,un căpătâi de pat. Sicriul și alcovul, în blasfemii fecunde, Ne dăruiesc cu rândul, ca bunele surori, Plăceri îngrozitoare și blestemați fiori. Când mă îngropi, Curvie, în brațele-ți imunde? Spre a-ți sfida rivala, o Moarte, ce aștepți Să-ți pui cipreșii negri pe mirții ei
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
Perigeu ca turbat se repezi către Geea. O cuprinse în brațe sărutând-o sălbatic. Geea nu se împotrivi și nici nu-i răspunse îmbrățișării. Repeta cuprinsă de spaimă. O, nu stăpâne. O, nu stăpâne... lăsându-se dusă în brațe în alcovul imens. Nu se putea împotrivi forței. În patul unduind de mătăsuri abia putu să scoată un geamăt. Se înăbușea. Ceva nou, nedefinit, începu să-i învăluie trupul. Simțea din ce în ce mai puțin brațele stăpânului său. O moleșeală stranie-i cuprindea vârful degetelor
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
Iar poetul de tablouri Muza-și ceartă că nu știe Să trezească-n neam ecouri La erotică hârtie. Ce e val, ca valul curse Precum Eminescu scrise. Peste penele intruse, Fals, rimelul se prelinse! Despre voi, poeți ai artei De alcov, în devenire, Numai laudele Martei Va mai scot din adormire. Restul, după voi potopul! Cui ce-i pasă că iubiți, Căci atinsu-vi-răți scopul Celor doi sau trei arginti. Hăis, cea, măi bidivie! Tristă e pe uliți zloata. Lola-n mahala învie
VERSURI (5) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381612_a_382941]
-
și adormit pe vise, drumurile toate mi-s închise, trecutul îmi fuge ca o oglindă scăpată-n tuș, mi-e teamă să mă-ntorc la fântână, verdele s-a făcut mov, adorm mereu într-o rână, când tristețea oftează-n alcov; trec mereu frunzele toamnei prin noi când sufletul privește-napoi. miercuri, 12 aprilie 2017 Referință Bibliografică: mi-e teamă / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2294, Anul VII, 12 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion
MI-E TEAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383647_a_384976]
-
poți refuza; dar poezia nu e o șalandă s-o-ncarci mereu cu vorbe proaste despre Circe sau Iocaste care n-au fost niciodată caste contextual să fie vorba de regele Henric, prințul de Condé și-o intrigă ciudată de alcov, un scrin cu catifeaua mov de pe care cine vrea să șteargă praful îl pândește tahigraful că și domnița s-a emancipat și nu se urcă așa de repede în pat... mi-aș mai dori un land, o landă în care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
aș primi să zicem o comandăpe care n-o poți refuza;dar poezia nu e o șalandăs-o-ncarci mereu cu vorbe proastedespre Circe sau Iocastecare n-au fost niciodată castecontextual să fie vorba deregele Henric, prințul de Condéși-o intrigă ciudată de alcov,un scrin cu catifeaua movde pe care cine vrea să șteargă prafulîl pândește tahigrafulcă și domnița s-a emancipatși nu se urcă așa de repede în pat...mi-aș mai dori un land, o landăîn care versurile curg pe bandă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
la comandă... dar poezia nu e o șalandă s-o-ncarci mereu cu vorbe proaste despre Circe sau Iocaste care n-au fost niciodată caste contextual e vorba de un rege Henric, prințul de Condé și-o intrigă ciudată de alcov, un scrin cu catifeaua mov de pe care cine vrea să șteargă praful îl pândește tahigraful că și domnița s-a emancipat și nu se urcă așa de repede în pat... în care land, în care landă mai curg astăzi versurile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
mi-am propus să scriu despre orice,despre oricine la comandă...dar poezia nu e o șalandăs-o-ncarci mereu cu vorbe proastedespre Circe sau Iocastecare n-au fost niciodată castecontextual e vorba deun rege Henric, prințul de Condéși-o intrigă ciudată de alcov,un scrin cu catifeaua movde pe care cine vrea să șteargă prafulîl pândește tahigrafulcă și domnița s-a emancipatși nu se urcă așa de repede în pat...în care land, în care landămai curg astăzi versurile pe bandă...izvorând ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
dalele roase,/ miros de petrosin și analcid, de amoniac din latrinele/ miilor de vizitatori care înăbușă intrările și îngrașă oglinzile/ cu zigzagul lor de plastilină, printre ațipirile oamenilor de ordine,/ printre tufișurile plutind pe volute baroce și cristalul trompetelor,/ în alcovurile violei da gamba.// Colind străzile înguste, privesc îndelung oamenii./ Mă pierd prin câmpii și pe dealuri,/ mă afund în ceața erei eroice, printre steme pentru totdeauna apuse/ rupte din trupul înfrigurat de puritate./ Figuri de crai se pierd peste coamele
Aproape departe by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8009_a_9334]
-
planul multora din evenimentele majore ale țării în anii care au urmat. Sub pana lui Ivor Porter, acestea scot în evidență, fără accente de ton cancanier, reacții ilustrând psihologia caracterelor, momente de zbucium în dragoste, intrigi de culise, drame de alcov și încercări de a li se găsi remediu, jocuri politice pornite din vindictă personală și altele asemenea lor, ilustrând, la unii și la alții, manifestări ale voinței de putere. Suntem aici, cu Ivor Porter, în plină istorie secretă. E vorba
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]