4,144 matches
-
alt fel, mai temperat. I. Heliade Rădulescu, deschizătorul de largi perspective culturale pentru Românii din Țara Românească, trebuie bine înțeles. Heliade și-a început acțiunile filologice prin simplificarea alfabetului chirilic românesc și introducînd parcimonios unele litere latine (astfel ia naștere "alfabetul de tranziție"). În Gramatica românească din 1928 (a se consulta ediția excelentă a Valeriei Guțu Romalo, Ed. Eminescu, 1980) autorul, voind să continue tradiția scrierii românești, consideră că "frații noștri din Transilvania și Banat... (vrednici de toată lauda...) pentru ortografie
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
să reflecte fonetismul curent (tip noiembrie, filozofie, ba chiar statuie) apare astăzi a fi avut intenții mult mai perfide: a elimina etimologismul, a suprima ideea latinității și a pregăti - se pare - scrierea românească fonetică pentru o trecere fără dureri... la alfabetul chirilic! În culise (sau deasupra), un mare "păpușar", închipuit istoric, Mihail Roller, polemiza, în paginile revistei Contemporanul, cu un biet tînăr asistent universitar numit Boris Cazacu, care își permitea să afirme că româna nu e o limbă slavă căreia să
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
sau deasupra), un mare "păpușar", închipuit istoric, Mihail Roller, polemiza, în paginile revistei Contemporanul, cu un biet tînăr asistent universitar numit Boris Cazacu, care își permitea să afirme că româna nu e o limbă slavă căreia să i se potrivească alfabetul chirilic! Incultura și ideologia pro-sovietică ascunsă sub numele de "comunism" considera de multă vreme - este drept, cu concursul unor valoroși lingviști români - ortografia din 1932 "naționalistă", latinizantă, deci, opus igne dignum! "Reforma" ortografică este decretată în 1953 și declarată obligatorie
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
conform celor scrise de regretatul Alf Lombard, nu (prea) era nevoie de schimbare în ortografia românească. Ortografia fiind o convenție, originile și structura latino-romanică a limbii române nu pot fi puse în discuție prin aceasta. Există limbi slave scrise cu alfabet și norme grafice latinești, tot astfel cum româna fusese scrisă cu alfabet slavon: în toate aceste cazuri realitatea și funcționalitatea sistemului (și a structurilor) limbii nu sînt atinse. Un alfabet, o ortografie pot "da strălucire" - vorba lui Heliade - unei limbi
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
schimbare în ortografia românească. Ortografia fiind o convenție, originile și structura latino-romanică a limbii române nu pot fi puse în discuție prin aceasta. Există limbi slave scrise cu alfabet și norme grafice latinești, tot astfel cum româna fusese scrisă cu alfabet slavon: în toate aceste cazuri realitatea și funcționalitatea sistemului (și a structurilor) limbii nu sînt atinse. Un alfabet, o ortografie pot "da strălucire" - vorba lui Heliade - unei limbi, dar nu o pot determina sau schimba. Pe de altă parte, nu
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
puse în discuție prin aceasta. Există limbi slave scrise cu alfabet și norme grafice latinești, tot astfel cum româna fusese scrisă cu alfabet slavon: în toate aceste cazuri realitatea și funcționalitatea sistemului (și a structurilor) limbii nu sînt atinse. Un alfabet, o ortografie pot "da strălucire" - vorba lui Heliade - unei limbi, dar nu o pot determina sau schimba. Pe de altă parte, nu trebuie negate - nici demonizate - injoncțiunile slave în spațiul cultural-lingvistic românesc. Elementele slave au îmbogățit limba română: ele alcătuiesc
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
se constituie că un instrument ce se dovedeste util pentru consultarea transcrierilor fonetice pe care autorul le oferă la cea mai mare parte a cuvintelor titlu și uneori la cuvintele compuse. Transcrierea fonetica la care recurge dicționarul are la bază alfabetul întocmit de Asociația Internațională de Fonetica, adaptat la specificul limbii suedeze. Meritorie este și includerea de sinonime suedeze, perfecte sau parțiale care întregesc imaginea nuanțelor stilistice ale vocabularului suedez. Aceste sinonime facilitează folosirea dicționarului și de către vorbitorii de suedeză sau
O lucrare de referință by SandaTomescu Baciu () [Corola-journal/Journalistic/14133_a_15458]
-
oprită la de), E și L (întrerupt la lojniță). Tirajele mici în care e tipărit DLR sînt destinate în primul rînd bibliotecilor și specialiștilor (e puțin probabil ca un nou cititor să-și cumpere o porțiune de dicționar, de la sfîrșitul alfabetului, fără speranța de a putea completa întreaga serie, fiindcă volumele precedente nu se mai găsesc în librării sau în depozite). Oricum, e posibil ca încheierea dicționarului să se realizeze în anii următori, în intervalul unui secol de la apariția primei fascicule
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
la o parte, ci, la un moment dat, sentimentele pur și simplu, care se văd înlocuite de senzații. E acest fapt atît un sacrificiu sui generis, cît și un ecou al panismului originar, păgînă voluptate epidermică, răsfăț solar, pur biologic. Alfabetul de care se servește autorul e unul precumpănitor senzorial, cel mai apt a-i stenografia nuditatea străveche a trăirii: "Jilăveala buștenilor din stații răcoroase de munte/ Jilăveala mrejelor întinse pe țărm/ Jilăveala cojii de ou încă plină de aburi/ Jilăveala
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
școala. De altminteri, vărul mamei, pe care îl chema Eftimie, făcând seminarul la Salonic, avea să și ajungă episcop ortodox în America la Chicago de unde îi trimisese o dată mamei prin poștă 5 dolari, ceea ce stârni senzație în Urziceni. Neînvățată cu alfabetul românesc, maică-mea îmi scria în româneasca ei recent deprinsă, cu alfa, beta, epsilon și celelalte, atent caligrafiate. Mai am și acum câteva scrisori în românește scrise cu caractere grecești, pe care ea mi le trimitea la liceul Meșota din
Coana Ifigenia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15026_a_16351]
-
să devină miliardar răspunzînd unor întrebări din toate domeniile. Era un puști simpatic, vioi, care, evident, gîndea. Ghiciți unde s-a încurcat? S-a încurcat acolo unde din zece puști care voiau același lucru doar unul a știut răspunsul: la alfabet! Da, cum citiți: puștii nu cunoșteau alfabetul, cu ce începe și cu ce se termină, care este ordinea literelor. Constatarea m-a zguduit. Iată performanța cea mai mare a școlii de azi: analfabetismul de masă. E drept, la propriu, nu
Școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15123_a_16448]
-
toate domeniile. Era un puști simpatic, vioi, care, evident, gîndea. Ghiciți unde s-a încurcat? S-a încurcat acolo unde din zece puști care voiau același lucru doar unul a știut răspunsul: la alfabet! Da, cum citiți: puștii nu cunoșteau alfabetul, cu ce începe și cu ce se termină, care este ordinea literelor. Constatarea m-a zguduit. Iată performanța cea mai mare a școlii de azi: analfabetismul de masă. E drept, la propriu, nu la figurat, dar tot analfabetism. P.S.: Așa cum
Școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15123_a_16448]
-
aici înainte, exclusiv. Poate fi, așadar, privit prin această prismă, cu seninătate și liniște. Moartea ne dă tuturor acest drept. A debutat, ca poet, în anii războiului, dar nu și-a putut vedea primele poezii strînse în volum. Intitulat splendid Alfabet poetic, volumul lui de debut a primit în 1947 premiul Cenaclului "E. Lovinescu", lăsat de marele critic, după moarte, în răspunderea lui Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și a Ioanei Postelnicu. A fost premiat, dar nu s-a tipărit. Editurile particulare
A murit Poetul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15144_a_16469]
-
străine. Sistemul devine destul de greoi și excesiv de exotic în grupurile consonantice si cand are mai multe apariții în același cuvînt: multsi, shtitsi, politsishtilor, conshtiincioshi etc. Folosirea literei k în loc de c (iaka, kiar, adikă, keltuie, strashnik) poate fi o influență a alfabetului rus (sau a transcrierilor sale în alfabet latin), dar e de găsit uneori și în texte ne-moldovenești, pentru care explicația este influență engleză. De atribuit influenței transcrierilor din rusă e în schimb notarea lui i prin y: inventynd, byrfele
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
exotic în grupurile consonantice si cand are mai multe apariții în același cuvînt: multsi, shtitsi, politsishtilor, conshtiincioshi etc. Folosirea literei k în loc de c (iaka, kiar, adikă, keltuie, strashnik) poate fi o influență a alfabetului rus (sau a transcrierilor sale în alfabet latin), dar e de găsit uneori și în texte ne-moldovenești, pentru care explicația este influență engleză. De atribuit influenței transcrierilor din rusă e în schimb notarea lui i prin y: inventynd, byrfele). în privința alegerii între i și a, variația
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
în prozele ample pe care le scrie în toată perioada activității sale la catedră. De altfel, construite pe tema căutării misterioase într-o lume paralelă inventată pînă în cele mai mici detalii (inclusiv cu referințe livrești la istorie, religie, calendar, alfabet, genealogie etc.) romanele lui Tolkien îmbină stilul exotic al literaturii de aventuri a unui Robert Louis Stevenson cu rigoarea academică a istoriilor inexistente alcătuite de Borges. Prin ideea universului paralel al hobbiților, ele mai pot fi comparate cu Wonderland-ul imaginat
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
of the Rings. Part Three. The Return of the King (1955, Marea Britanie; 1956, SUA). Apoi, autorul și primii săi editori (Allen & Unwin, pentru Marea Britanie și Houghton Mifflin, pentru SUA) nu reușesc să se pună de acord asupra conținutului textual, hărțile, alfabetul și limbile inventate de Tolkien și întrebuințate de narator și personaje ridicînd mari probleme de reproducere tipografică. Practic, obstacolul transcrierii tipografice a termenilor imaginați sau bricolați de autor (la rîndul lui, un corector al propriilor variante, în maniera perfecționistă a
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
realității însăși. Existența minerală, austeră și definitivă ca structură, glisează pe nesimțite către imaginea vag anatomică, fremătătoare și animată de pulsiuni viscerale, pentru ca, într-o altă ipostază, totul să se transforme în glosă culturală și în comentariu pe marginea unui alfabet bizar. Această ambiguitate continuă la nivelul reprezentării convenționale este preluată și adîncită prin sugerarea directă a coabitării codului cultural cu obiectul preluat direct din hazardul naturii. Piatra de rîu, modelată stihial și idiferentă ca sens, este brusc transferată într-un
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
tema unor pretinse priorități ale înaintașilor noștri, amestecînd tendențios puțina informație existentă, inventînd texte (punînd de pildă pe seama lui Dio Cassius ori Herodot pasaje, expresii și cuvinte ce nu se află în opera lor!) sau interpretînd ad libitum altele, „descoperind” alfabeturi (ale dacilor) sau „traducînd” Codul Rohonczy. Unul dintre cei mai activi, medicul N. Săvescu de la New York, organizează anual la București simpozioane de dacologie și tracologie, căutînd să ne convingă că locuitorii din partea noastră de lume au inventat secera (nu și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
lecturi din autori spanioli, o seară de poezie, proiecții de filme și precum și o inedită expoziție de fotografii-portret alb-negru, intitulată ¨Scriitorii și LITERAtura lor¨, în care mari scriitori hispanici sînt surprinși scriind despre semnificația personală a cîte unei litere din alfabet. Vor fi prezenți la Tîrgul de carte BOOKAREST: Iñaki Abad Leguina, directorul departamentului cultural al Institutului Cervantes din Madrid, Carlos Alvarez-Ude, editor al revistei "Insula" și membru în consiliul director al Asociației Revistelor de Cultură din Spania, Julia Barella Vigal
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
care caută neobosiți argumente în favoarea tezei bizare a dlui Ungheanu � aici, unele replici timide s-au făcut totuși auzite), nici "traducerea" Codexului Rohonczy de către dna Viorica Enăchiuc*), nici insistența unora și altora în a ne convinge că dacii aveau alfabet și ne-au lăsat dovezi în acest sens, nimic din toate acestea și din altele n-a intrat în atenția adevăraților specialiști. Pe unii i-am chestionat chiar eu. Preferă să glumească prin colțuri. Ricanarea nu e însă o metodă
Despre o anumită impostură by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Journalistic/13919_a_15244]
-
exemple de cărți uluitoare, neconsemnate critic, dar care fac probabil deliciul veleitarilor și impostorilor de tipul celor care ne amețesc de cîteva decenii cu pretențiile lor de a fi descoperit mii de cuvinte aparținînd limbii dace, ba chiar și un alfabet dac, o literatură daco-romană (dl Diaconescu a antologat-o într-o carte pe care n-am văzut-o) și o istorie a literaturii române care începe din primele secole de după Christos (autor tot dl Diaconescu). Din SUA și din Italia
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13942_a_15267]
-
Franceză sau la Nobelul pentru fizică atomică. Mai avem de învățat lucrurile elementare, apoi pe cele complicate, pentru ca, într-un târziu, să pretindem să ni se recunoască valoarea. Deocamdată, ni s-a recunoscut capacitatea de a buchisi primele litere ale alfabetului. Văzându-se admiși pe coridoarele cancelariilor occidentale, ai noștri și-au imaginat că pot intra nestingheriți în birouri și că sunt liberi să butoneze la computere. Or, speculând împrejurările mai mult decât favorabile, ne-am imaginat că vom sări, în
Americanii, ostaticii lui Năstase by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13972_a_15297]
-
rescriere și pastișă. Drumul spre epic trece, pentru Gheorghe Pituț, prin suprarealism, baladescul folcloric sau mai vechile obsesii moderniste, miturile genezei. Cele trei poeme sînt foarte diferite ca tehnică și valoare. Primul poem, cel care dă și titlul cărții, Primul alfabet sau călătorie în Uriaș, este și eșecul cel mai spectaculos - poate și pentru că aici autorul încearcă o temă fetiș a postmodernității: corporalitatea. Poemul e în fond călătoria eului poetic prin corp - dar o călătorie cu episoade-alegorii, oficieri pseudo-magice și trimiteri
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
secvențe: 1. un text, care reprezintă o situație de comunicare (Cu avionlu, La hotelu, La yeatru / doctoru, La unâ agenție de turismu etc.); 2. explicații de natură gramaticală (morfosintaxă) / lexicală; 3. exerciții. La aceste lecții, se adaugă diverse secțiuni auxiliare: alfabetul, scrierea și pronunțarea. Foarte util este și glosarul de la sfârșitul volumului (p. 259-338), cu echivalente în dacoromână, franceză și engleză. Textele sunt concepute pe două coordonate ale existenței aromânești: viața de zi cu zi - exemplu viu de supraviețuire / adaptare istorică
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]