189 matches
-
epocă a globalizării, a învăța cum să interpretăm semnalele non-verbale devine o necesitate. 3.1.3. Contactul cutanat În funcție de structura anatomo-fiziologică, prin piele - ca analizator - receptăm semnale referitoare la diferențele de presiune (sensibilitatea tactilă), de temperatură (sensibilitatea termică) și stimulii algici (sensibilitatea dolorifică). Relațiile interpersonale depind și de informațiile cutanate. Importanța contactului fizic dintre persoane este relevată și de situațiile de izolare în cazul unor boli contagioase. Neatingerea corpului induce un stigmat: este de exemplu situația persoanelor infectate cu HIV, bazată
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
extinderea (ascuțită, punctiformă, regională); -personalitatea (ritmică, stabilă, fulgerătoare); -intensitatea (vagă, slabă, medie, puternică) etc. 4.1.2. Interpretarea durerii Ca o problemă psihologică - durerea face parte atât din viata normală, cât mai ales (Leriche) din viața patologică a organismului. Sensibilitatea algică are mari diferențe individuale: acest fapt condiționează geneza și caracterele durerilor în boală, rănire, intervenție chirurgicală etc. Sensibilitatea algică depinde de: starea sistemului nervos vegetativ (Leriche); hipersensibilitatea acestui sistem explică cenestopatiile și difuzarea durerii autoîntreținerea prin mecanisme de cerc vicios
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Ca o problemă psihologică - durerea face parte atât din viata normală, cât mai ales (Leriche) din viața patologică a organismului. Sensibilitatea algică are mari diferențe individuale: acest fapt condiționează geneza și caracterele durerilor în boală, rănire, intervenție chirurgicală etc. Sensibilitatea algică depinde de: starea sistemului nervos vegetativ (Leriche); hipersensibilitatea acestui sistem explică cenestopatiile și difuzarea durerii autoîntreținerea prin mecanisme de cerc vicios etc.; starea normală și endocrină (hipo- sau hipercalcemia, spasmofilia, hipertiroidismul, disfoliculina, acidoza); factorii psihici. Intervenția psihicului se manifestă ca
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
metodei spre scopuri care, indiferent de motivarea lor, ar deveni cu adevărat criminale. 4.4. Modalități de evaluare a durerii Aprecierea durerii are valențe multidimensionale și pentru realizarea unui program terapeutic adaptat și personalizat trebuie făcută estimarea globala a fenomenului algic. Astfel se utilizează mai multe categorii de teste, scale sau chestionare pentru a avea posibilitatea aprecierii evoluției durerii și a răspunsului fata de diferite programe terapeutice. Astfel, se regăsesc următorii pași: analiza zonelor dureroase măsurarea intensității durerii prin testul verbal
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
personalitatea noastră; investim organul cu o însemnătate ce nu are legătură directă cu fiziologia sa. Dintele simbolic poate avea numeroase valențe: poate fi dinte ludic; dinte ergologic (auxiliar în muncă); el este, oricum, un dinte senzitiv, nu numai prin receptorii algici, ci și prin combinația la senzualitatea zonei orale și la auz, sau la variantele plăceri ale zonei orale (dinte hedonic). Un organ atât de multifuncțional se poate degrada, pierzându-și din valențe. „Saltul” calitativ spre patologic preschimbă dintele într-un
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
experimentează la modul cotidian și este nu atât pentru o definiție conceptuală detașată de real, cât pentru o extrapolare teoretică plecând de la experimentarea lui. Cele cinci simțuri îl informează, trupul i-o spune: suferința trece mai întâi prin agregarea atomică algică. Foamea și setea, de exemplu, semnalează necesitatea de a recompune forma materială adecvată absenței durerii. Durerea generată de lipsa de hrană cere îndestularea stomacului, care calmează suferința, o oprește, o stopează și generează plăcerea de a regăsi seninătatea firească. Nu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
punct de vedere psihopatologic, în cazul sindromului Korsakow, notăm prezența a două grupe principale de tulburări care au un caracter constant și specific: a) Tulburări neurologice constând în slăbirea activității motorii cu amiotrofii difuze și ușoare, abolirea reflexelor osteo-tendinoase, fenomene algice senzitive, parapareză limitată, polinevrită generalizată de aspect quadriplegic. b) Tulburările psihice în cazul sindromului Korsakow interesează în principal funcțiile mnezice. Gilbert Ballet distinge forme delirante coufuziv-amnestice. În primul plan se situează tulburările de memorie: amnezie continuă sau anterogradă cu dificultatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în cazul bolilor somatice (P. Schilder). Bolile funcționale, sine materia, în cazul cărora nu sunt decelate tulburări somatice lezionale, sunt expresia unor situații conflictuale interiorizate, raportate la problemele cele mai intime ale Eului individual. Este cazul nevrozelor, ipohondriei, isteriei, sindroamelor algice de cauză necunoscută și tulburărilor psihice. Adesea, simptomele lor sunt schimbări ale imaginii corporale sub formă de senzații sau reprezentări afirmate de bolnav, în aceste cazuri, „imaginea corporală” se constituie ca un „teren” pe care se înscriu aceste transformări funcționale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la palparea rinichilor sugerează o infecție urinară înaltă și/sau obstrucție. Prezența unor mase globuloase, policiclice, în fosele iliace sugerează prezența bolii polichistice renale. Punctele ureterale dureroase indică prezența unei obstrucții. însă, în majoritatea bolilor renale, nu este prezentă simptomatologia algică. La pacientul renal se va monitoriza atent și sistematic diureza, notându-se modificările de volum, culoare, miros (inspecția vizuală a urinii de către medic este obligatorie). • Aparatul genital. Infecțiile genitale (vaginite, anexite etc) favorizează infecțiile urinare. Neoplasmele genitale se pot manifesta
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
trebuie precizate: • tipul hematuriei (macrosau microscopică); nu există însă o relație proporțională între gradul hemoragiei și severitatea afecțiunii cauzale. Hematuriile de origine glomerulară sunt de regulă microscopice (cu excepția nefropatiei cu IgA, în care sunt posibile episoade de HM); • asocierea simptomatologiei algice; hematuria nu este de obicei dureroasă, cu excepția cazurilor în care este asociată cu inflamație (infecție urinară joasă sau înaltă) sau obstrucție (cistită hemoragică, obstrucția ureterală cu cheaguri). Un caz particular îl constituie nefropatia cu IgA, în care episoadele de hematurie
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
prezintă Hm tranzitorie în absența unei cauze decelabile); • tipul glomerular sau extraglomerular al hematuriei (vezi mai jos). Diagnosticul diferențial dintre hematuria glomerulară și hematuria extraglomerulară este esențial în cadrul algoritmului de diagnostic. Elemente foarte sugestive pentru hematuria glomerulară sunt: - absența simptomatologiei algice; - absența cheagurilor și a hematuriei macroscopice; - prezența a >30 % hematii dismorfe (eritrocite inegale, cu contur modificat, protruzii veziculare și pierderi segmentare de membrană) și a cilindrilor hematici; modificările morfologice ale hematiei survin în urma traumatismului mecanic și osmotic din capilarele glomerulare
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
gr. koinos - comun, aisthesis - senzație) - Impresie generală, nediferențiată, care rezultă din totalitatea senzațiilor primite de la organele interne, caracterizându-se printr-o dispoziție plăcută; sensibilitatea care reflectă propria existență fizică. CERVICALGIE (< fr. cervicalgie, cf. lat. cervix - gât, gr. algos - durere) - Afecțiune algică cervicală care se prezintă sub forme variate, dintre care cea mai frecventă este determinată de cauze mecanice. După Șdic (1982), diagnosticul clinic se face prin interogatoriu și examinare clinică. Când survin fenomene de compresiune radiculară apar dureri iradiate, însoțite adeseori
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a fenomenului de dizabilitate/handicap este una bio-psiho-socioculturală și corespunde unor standarde rezultate dintr-un lung proces de conștientizare a demnității fiecărei persoane egale în drepturi cu toți ceilalți. DORSALGIE (< fr. dorsalgie, cf. lat. dorsum - spate, gr. algos - durere) - Afecțiune algică dorsală care, din punct de vedere kinetoterapeutic, se prezintă sub două forme: a) dorsalgii pe spate rigid, care se instalează mai ales la cifotici; b) dorsalgii pe spate suplu, care se instalează pe spate cu curbură mică și sunt caracterizate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și viitor, fapt pus în evidență prin evaluarea perceptivă a duratei, prin evocarea și prospectarea ei. DURERE (de la durea < lat. dolere) - Complex de senzații semnalizând agenți nocivi și procese de distrugere sau blocaje funcționale la nivelul țesuturilor. Durerea sau sensibilitatea algică este produsă - după Pendefunda et al. (1992) - prin excitarea terminațiilor senzitive de către „substanțe algogene”. Redorile articulare, determinate de leziuni ale țesuturilor moi, asupra cărora kinetoterapeutul poate acționa pentru a asigura creșterea mobilității, pot fi: redori care necesită „întinderea” țesuturilor retracturate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a durerii nu prezintă elemente de certitudine. Nu există paralelism între suferința fizică (durerea) provocată de o boală și gravitatea ei. Durerea vie provoacă reacții vegetative (și de șoc) care pot periclita viața chiar atunci când leziunea de la care pornesc semnalele algice este lipsită de importanță. Durerea se însoțește de impotențe funcționale reflexe sau generate de teama de durere (Athanasiu, 1983). După Constantinovici și Adam (1997), durerea se examinează astfel: se comprimă cu putere mușchi, tendoane, apăsând pe nervii aflați la suprafață
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
supraîncărcarea ponderală, deviațiile axiale ale genunchiului, microtraumatismele, insuficiența venoasă cronică ar putea determina secundar artroza genunchiului (Stroescu, 1979). Se recomandă o reeducare blândă, progresivă, pentru a împiedica atrofia cvadricepsului și limitarea mobilității. Reeducarea cvadricepsului este posibilă imediat după scăderea fenomenelor algice și inflamatorii ce însoțesc uneori artrozele. Prin prelucrarea cvadricepsului este posibil să dispară durerile din timpul mersului și mai ales la urcatul scărilor. În condițiile tonifierii cvadricepsului, vor fi evitate următoarele grupe de exerciții: genuflexiunile, proba scăriței, fandările, ridicările pe
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sau secundar prin durere. Aceasta este insoțită de o componentă materială și/sau una spirituală integrate parametrial prin SNC. Spre deosebire de celelalte simțuri cu o arie proprie corticală de identificare, când excitația senzorială se transformă în senzație conștientă, atunci durerea (excitația algică) se transferă în senzație conștientă doar subcortical, ceea ce explică deficitul de cuantificare, atât calitativ și/sau cantitativ, cât și componenta afectivă pentru individualizarea proprie unui nivel de cunoaștere extrem de scăzut. Nu știm exact : când, unde, cum și de ce doare, iar
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
utilă clinicianului pentru diagnostic și conduită terapeutică sau unei aprecieri prognostice, cât mai corecte atât pentru medicina alopatică (prin laserterapia de interferență) cât și în cea alternativă, din care face parte (bio)laserterapia. Există patru categorii de bază ale sindroamelor algice: Durerea nociceptivă, viscerală sau somatică, derivă din stimularea nociceptivă a receptorilor. Se produce prin inflamație tisulară, deformări mecanice, distrucții și leziuni. Durerea neuropatică, de tip nevralgic rezultând din procese fiziopatologice, ce implică participarea intrinsecă a SNC. Durerea mixtă sau nespecifică
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
persistența durerii. Bolnavii cu acest tip de durere beneficiază de tratament psihiatric intensiv sau alternativ specific și nu de terapie analgetică medicamentoasă. Hiperpatia este sindromul dureros caracterizat prin creșterea reacției la stimuli, în special repetitivi, printr-o modificare a pragului algic. Hiperalgezia este creșterea răspunsului la stimuli, ce în mod normal determină durere. Anestezia dureroasă constă în apariția durerii în aria sau regiunea, unde există anestezie. Allodinia reprezintă durerea la stimuli, care în mod normal nu determină durere (tactili). Pragul la
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
care poate necesita timp îndelungat de tratament. Abia după aceste demersuri, în funcție de numărul și gravitatea sechelelor afecțiunilor articulare și abarticulare, se poate face trecerea de la masaj la reeducarea efectivă. 1.5. Hipokinezia Altă fațetă a patologiei neuromusculare consecutivă unui episod algic, hipokinezia constă ̀ n afectarea reprezentării proprioceptive a unei părți a corpului; rău percepută, această zonă este rău folosită. Gesturile neadaptate la finalitate, contracțiile musculare insuficiente sau, mai frecvent, excesive pot constitui factori cu reveniri repetitive. Ieșind din faza dureroasă
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
gravității, pot fi luate în discuție două categorii de traumatisme: simple, care nu necesită intervenție chirurgicală grave, care necesită intervenție chirurgicală Traumatismele simple Nu necesită intervenție chirurgicală, kinetoterapeutul confruntându-se în general cu contuzii, hematoame mici sau difuze, edeme, retracții algice, echimoze, revărsate intraarticulare etc. Tot în această categorie pot fi incluse și entorsele benigne, leziunile ligamentare ușoare, fracturile simple, fisurile și plăgile, obiectivele urmărite de masaj, ̀ n cazul acestora, fiind cele legate de prevenirea și combaterea sechelelor amintite anterior
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
sinoviale duce la apariția osteofitelor. Clinic apar dureri și deformări articulare, crepitații și cracmente la mobilizarea acestora, hidrartroze, laxitate ligamentară, contractură musculară la flexia coloanei vertebrale (atunci când este afectată această structură anatomică). Osteoartrita cu localizare vertebrală stă la baza sindroamelor algice cervical, cervico-occipital și lombar. Sindroamele algice cervical și cervicooccipital apar în spondiloza cervicală și se manifestă prin dureri cervicooccipitale, cu caracter continuu, pulsatil, exacerbate de mișcările active și pasive ale capului său de presiunile asupra apofizelor cervicale spinoase, mușchilor cervicali
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
apar dureri și deformări articulare, crepitații și cracmente la mobilizarea acestora, hidrartroze, laxitate ligamentară, contractură musculară la flexia coloanei vertebrale (atunci când este afectată această structură anatomică). Osteoartrita cu localizare vertebrală stă la baza sindroamelor algice cervical, cervico-occipital și lombar. Sindroamele algice cervical și cervicooccipital apar în spondiloza cervicală și se manifestă prin dureri cervicooccipitale, cu caracter continuu, pulsatil, exacerbate de mișcările active și pasive ale capului său de presiunile asupra apofizelor cervicale spinoase, mușchilor cervicali paravertebrali, regiunii retromastoidiene, algii care uneori
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
se asociază cu rigiditate cervicală sau cu semne de insuficiență vertebro- bazilară (vertij spontan provocat de mișcări ale capului sau schimbări de poziție). Cauza este lezarea rădăcinilor senzitive ale primelor perechi de nervi rahidieni cervicali. O formă particulară este sindromul algic cervical cu torticolis spastic dureros, caracterizat prin contractura spastică dureroasă a mușchiului sterno- cleidomastoidian. În cadrul sindromului algic lombar durerea poate fi localizată (lumbago) sau poate iradia de-a lungul sciaticului (lombosciatică). Tabloul clinic poate fi variat: dureri lombare spontane sau
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
ale capului sau schimbări de poziție). Cauza este lezarea rădăcinilor senzitive ale primelor perechi de nervi rahidieni cervicali. O formă particulară este sindromul algic cervical cu torticolis spastic dureros, caracterizat prin contractura spastică dureroasă a mușchiului sterno- cleidomastoidian. În cadrul sindromului algic lombar durerea poate fi localizată (lumbago) sau poate iradia de-a lungul sciaticului (lombosciatică). Tabloul clinic poate fi variat: dureri lombare spontane sau provocate prin mobilizare în caz de lumbago, redoare a coloanei lombare și rectitudine, iar în lombosciatică dureri
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]