258 matches
-
finalul cărții în secvența ultimei reîntîlniri a protagoniștilor care este o repetare a celei dintîi: Odiseu adresează Penelopei aceeași întrebare, Ne cunoaștem?, ca atunci cînd o văzuse prima oară. Aventura mitică posedă o morbidă (și borgesiană) predispoziție la autogenerare prin alienante proliferări concentrice ale unor forme exterioare tot mai diluate și distorsionate. Mitul se dizolvă în repetarea arhetipului cu reflexe și consecințe ascunse, înșelătoare și periculoase, pe care niște zei dubitabili îl folosesc pentru a conduce destine, memoria îl deformează sau
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
și unul al despărțirii de țărm. Te poti împăca, într-o viață, cu un asemenea travaliu? Și, mai întâi, te mai poți regăsi într-un vârtej neîntrerupt că slujbaș al obiectivității, în care tu, umanitate fremătătoare, rămâi doar ecranul unei alienante defilări de argumente? Poate că singura ieșire din necruțătoarea capcană a lucidității o reprezintă spiritualizarea datelor personale la nivelul unor interese de o relevanță mai largă; și, în acest fel, transpunerea în exterior a conflictului. Să îl suspectam atunci de
Singurătatea unui mentor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17843_a_19168]
-
își execută volutele temerare prin propria existența perorînd pe teme urbanistice sau familiare, despre pasiuni, idiosincrazii ori suferințe. Dar Jurnalul intim vizează prin acest soliloc maladii sociale universale. Întîlnindu-se undeva Dincolo de nori pe aceeași lungime de undă a laitmotivului solitudinii alienante, Wim Wenders și Michelangelo Antonioni își certifică fiecare propria individualitate artistică într-o insolita tetralogie a amorului - deopotrivă atracție carnala și tandrețe cerebrală, concepută en abyme (vezi și filmul filmului Fare un film e^ per me vivere de Enrica Antonioni
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
cu ochii închiși/ vin dulce din căni de pămînt" (feuda cu flori). Starea hipnotică revine adesea, asociată cu aspirația reîntoarcerii în ciclul natural, cu o regenerare deci, anticitadină și antiindustrială, așijderea în opoziție cu programul totalitar exclusiv economic, atît de alienant. Edenul firii e contrapus celui utopic-comunist: "așa cum stai întins istovit/ cu ochii închiși cu gene de cretă/ lași locul lași somnul lași toate/ aceleași nedeslușite urme ca pasărea/ ce vine pe zăpadă// panta se-nclină sufletul tău se ridică/ și
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
acest cimitir de mașini, sînt, aș zice, simboluri ale unui microcosmos în criză. La nivelul macrocosmosului, al pînzei Oedipei, totul pare coerent și articulat, motiv pentru care eroina și acceptă căutarea. Însă la nivelul individului domnește o dezordine copleșitoare și alienantă. Ciudat, aceeași dialectică om-lume apare în multe din nuvelele lui Vladimir Nabokov, și ele obsedate de tema singurătății sau a rătăcirii. Personajele lui sînt, de foarte multe ori, emigranți. Povestea lor presupune, așadar, într-un chip previzibil, impasul pierderii de
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
provine dintr-un rău epocal. Chiar dacă nu putem vorbi de o finalitate polemică explicită, aceasta există în orientarea imanenta a imaginarului. E o reacție a negativului la negativ. O reacție debordanta, patetica, la adresa unei lumi, a unor instituții și moravuri alienante, impuse de regimul totaltiar ce voia să reformeze înseși temeiurile umanului, printr-o parodie a religiei pe care o refuză, silindu-se a-i lua locul. Formulă psihică a respingerii realului aberant o reprezintă acele sentimente existențiale revelatoare despre care
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
imagine dintr-un spital, cu o fată citînd, lîngă patul unei necunoscute în comă, fragmente din propriul ei jurnal, ca o rechemare la viață, nu uiți vizită unei mame stinghere și neajutorate la fiica plecată de acasă, nu uiți aerul alienant dintr-o secție de cusătorie, si, mai ales, nu le uiți pe cele două fete care, cu fermecătoare inocentă, iau în primire mari încercări ale vieții: prietenia, iubirea, moartea. Două fețe atît de diferite și atît de asemănătoare. Una că
Rezistenta fetelor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18074_a_19399]
-
relieful identitar mai ales din libertatea, compensatorie și radicală, de a spune adevărul ultim, din chiar condiția marginalizării, cu concursul unei ironii ce trădează conștiința relativității unei lumi percepută ca spectacol burlesc, ca minciună, ca proiecție demagogică a unei ideologii alienante. Reconstituirea, prin scriitură netă, neconcesivă, a unor evenimente din „miezul celui mai rău timp din istorie“ (Întoarcerea huliganului) traduce voința de restaurare a unui trecut în care eul se simte mereu captiv, ultragiat, dar pentru care simte, mereu, nevoia să
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
o societate căreia îi aparținem, slujind-o, și a cărei devenire ne datorează fratern salvgardarea din confruntarea cu posibilitatea repetabilă a prăbușirii sau, chiar, a pierii istorice; - Negura mocirloasă a relațiilor întronate în instituția de căpătâi a Oștirii, consecințele absolutismului alienant, prelungit spasmodic în împlinirea antiumană a conducătorului unic, bubele, viciile și puroiul acestor ani de restriște și împilare istorică, au caracatițat organismul militar românesc, metastaziindu-i interdependențele, altitudinea morală și curajul libertății instituționale; - Dintr-o instituție generatoare activ de speranță și
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate: Nu putem sta deoparte, trebuie să ne trezim şi noi () [Corola-journal/Journalistic/23816_a_25141]
-
hartui o preconcepție sau alta, a pune semne de întrebare, a neliniști. A strică echilibrul factice al unor propoziții de o dubioasă autoritate didactica și nu numai. Una din piștele d-sale favorite o alcătuiește cea a relevării unor ideologizări alienante. Dacă nebănuite sînt căile Domnului, nu mai puțin neprevăzute sînt cele ale anexionismului ideologic, împins cîteodată pînă la iluzii optice în chiar sînul poeticii: Cînd, în , spre a se pune bine cu politrucii , autorii manualelor liceale de română decretau că
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
în plus a consangvinității totalitarismelor) erau stînjenite de ideea disocierii valorilor, preconizată de mentorul Junimii. Această disociere împiedica aservirea creației de către factorul politic, transformarea ei într-o unealtă propagandistică, fie ea rudimentară, fie mai sofisticată, dar păstrînd aceeași finalitate pragmatică, alienantă în sfera artei: "Dacă trezirea culturii noastre a coincis cu aceea a vieții politice și naționale, dintr-o adevărată letargie istorică și pe pragul unei Europe de milenară tradiție spirituală, și dacă în această perioadă de început era explicabilă confuzia
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
senine ale primăverii/ pe spinarea viselor iubito/ în rochița tandreții de vata de zahăr", dar și ironie, și deriziunea banalității: "aici e necesar/ să ai nume leafa nevasta/ niciodată câine tobe metafizice/ poeme balcoane ermetice". Într-un univers citadin, uneori alienant care îți dă senzația că "apocalipsa s-a inventat în vatra luminoasă", un spațiu în care poetul vede un "sânge mai dens decât infernul" și în care omul se va fi transformat "demult în șarpe de oțel", sentimentele se și
Poeme de mahala by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16947_a_18272]
-
de prostie: șunci și destine de porc/ viața pe cancioc și mistrie/ meserie care se sparge în zidire de viu și de morți". Bășcălia balcanică și umorul negru, duritatea și tragismul cuvintelor se traduc în imagini ale prozaismului și banalității alienante, imagini ce amintesc de Ezra Pound și de alte influențe de peste ocean. Cu o mai profundă și mai clară raportare a sinelui la universul de kitsch postmodern al zilei de astăzi, Traian Coșovei scrie în metaforele deriziunii despre temele mari
Poeme de mahala by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16947_a_18272]
-
actori francezi Virginie Ledoyen și Guillaume Canet, interesanți exponenți ai nouvelle nouvelle vague-ului francez impuși de un Chabrol sau Chereau, un cuplu lansat de fapt de către Pierre Jolinet în En plein coeur. Inventat parcă anume pentru a reabilita cândva mouse-ul alienant al computerului, șoricelul Stuart înfiat de familia Little are ambiția ca prin intermediul regizorului Rob Minkoff să păstreze pe ecran întreg farmecul desuet al cărții tipărite în 1945 de către "părintele" său, americanul Elwyn Brooks White reputat gazetar ajuns academician răsplătit și
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
un complot mystique, Reichmann optează pentru formula "poemului în proză". Apropierea de formula poetică a lui Saint-John Perse este inevitabilă. Predomină stilul aforistic, contemplativ al poetului francez, iar "personajele" poemelor sînt aceleași prezențe feminine diafane exilate într-un spațiu exotic alienant: Se depărtează de orizontul reconfortant al orașului ei natal, în fascicolul de umbră sub un copac, poate un măslin, pe drum, de-ntoarcere de acum, trece iar prin zona obscură, își îndepărtează brațele, privește în jos". Audience captive este o
Mic regal poetic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17071_a_18396]
-
de-o dramatică transparență. "Închipuirile rebele", emanații tulburi ale concretului, fac loc "spațiului absurd", sieși îndestulător, "golului" moral, bun conducător de semnificații salvate astfel de "spaima-mpotmolirii" în luxurianța discursului. E o ascetică renunțare la materia mai mult ori mai puțin alienantă, poezia ajungînd a semăna cu acele hanuri din Spania în care călătorul nu poate avea la îndemînă decît hrana pe care a adus-o de-acasă: "acum să mîncăm din pachet/ pentru că lucrurile au în sfîrșit/ dimensiuni rezonabile" (O ureche
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
parte burgheză, precum o narațiune a rațiunii victorioase și a progresului, iar pe de altă parte estetică, precum o critică a acestei raționalități și a valorilor adiacente, taxate drept ipocrite, interesate în sens materialist, filistine (Baudelaire, Flaubert, Matthew Arnold, dadaiștii), alienante și chiar represive (Ibsen, Kafka, Bruno Schultz, Trakl, Cehov, Școala de la Frankfurt, Michel Foucault). În altă variantă putem consemna o dublă direcție, una care transmite o jubilație a modernizării (futurism, constructivism, naturism sau Neue Sachligkeit), alta ostilă modernizării industriale și
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
o soartă/ Se alipea frunții tale o iederă întunecată, o grijă/ Iar strălucirea fierului împurpurat/ Scufundat brusc în unde ispășea" (ibidem). Privirea întristată a bardului stăruie pe metamorfozele materiei vegetale, pedepsită și ea cu sadism, menită a întrupa răul obscur, alienant: "Cel ce închipuie rafinate suplicii, subtile torturi,/ Cazne măiestrite/ Pentru mădularele și răsufletul Florei edenice" (Fragmentele). Suavitățile se îngroașă, se opacifiază, se integrează unei vitalități renegate, ostile sieși: Pe un cîmp cu lumînări aprinse/ Numai seului meu i-a fost
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
nasc,/ Să mă tot scriu/ Și citesc/ Din mereu aceleași silabe?" (ibidem). Confruntarea are loc între "povestea" inocenței originare și "Timpul real", cea dintîi purtătoare a unui mister capabil a identifica ființa genuină, adevărata ființă, cel de-al doilea factologic alienant. Deși dorită, evoluția e păguboasă, dizolvînd, în talazul mundan, edenicul basm: "Sunt eu ființa din oglindă/ Sau doar o formă umplută cu fapte/ Ca o păpușă de cîlți? Doamne,/ Cît mi-am dorit/ Să cresc mai repede,/ Să mă condamne
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
reprezinte, prin ecorșeuri, o întreagă lume. Neconcordanța dintre insignifianța tramei și amploarea fantasmatică, absurdă a faptelor declanșate, deși a generat unele reproșuri din partea criticii, se corelează perfect cu intențiile autorului: lumea, cu imperfecțiunile și utopicele ei perfecțiuni, cu sistemul socio-politic alienant, nu poate fi distrusă, discreditată decât prin supralicitarea, prin exagerarea tuturor viciilor și anomaliilor sale. Sunt denunțate astfel, într-un pamflet care își epuizează complet obiectul, aberațiile partidului, securității, școlii, bisericii, pervertirea relațiilor interumane, duplicitatea, minciuna, lașitatea, infamia, teroarea, frica
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
recepta comprehensiv o tensiune, o angoasă, un dramatism care pot scăpa plasei retorice cu ochiuri prea largi. Sîntem introduși într-un mediu bun conducător al unor stări poetice genuine, nefasonate, conceptual, neprelucrate de-o meditație mai mult ori mai puțin alienantă a fiorului liric. Efectul de împrospătare a limbajului poeziei este învederat. Debranșată de la rețeaua convențiilor (truisemele "nobile", afectările filosofarde sînt cele mai primejdioase), ființa își acceptă o condiție de aparență periferică, ce-i îngăduie a se conecta nemijlocit cu lucrurile
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
conștientizarea dependenței, asumarea instinctelor, a pulsiunilor: "Abjecția umană, ca afectul unui cartilaj rupt. Ai gândit vreodată comparația asta? Cartilajul rupt, în absența lui, oasele sudate greșit. An-chi-lo-za-rea. Atâtea zone anchilozate ale conștiinței noastre...". Pentru Augusta, al cărei sexualism primitiv și alienant prilejuiește pagini destul de "tari", prezența atât de puternică a morții în contextul refacerii ei sau, invers, a coincidenței perioadei post-terapetice cu mutarea osemintelor surorii, pentru a cărei moarte prematură se simte vinovată, ei bine, acest "experiment" o ajută să-și
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
poetică adecvată, produsul lor (literar) nu este de o calitate satisfăcătoare. Și, unde nu-i literatură nu-s nici fapte pe măsură. O asemenea "literatură", a politicienilor, este una destinată consumului imediat (găzduită mai degrabă în formele trecătoare ale mass-media), alienantă, poate mai nocivă decît un oarecare act politic eronat. O astfel de literatură ("politică") nu face decît să demonetizeze concomitent realitatea și discursul politic în sine. Fără experiență și fără școală politică, în esență, fără un program coerent, care să
Politica de povestit by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/16125_a_17450]
-
de aici la acțiunea politică, aceasta se întîmplă, desigur, nu de dragul de a povesti... Presați de evenimente, trec de la poveste la acțiune, și nu de la acțiune la poveste... Discursul lor, prioritar sanogen, nu agreează în masa lui banalitățile disimulante și alienante ale stereotipiei politice, dimpotrivă, destructurează tot ce se refuză explicitării firești, directe, expresive, nefalsificate. Între două oglinzi Într-o situație de criză mai ales, cînd acțiunile eficiente se lasă mai greu detectate, dacă e ceva de spus, atunci scriitorul - interesat
Politica de povestit by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/16125_a_17450]
-
Spațiu somatic și hands-on, în care voi facilita experiențe tactile plăcute, calmante, ca mod de a pune oamenii într-un dialog strâns cu corpul și cu senzorialul, emoționalul, energeticul, transcedentalul, potențialul de a da și primi îngrijire. Într-un context alienant și privat de senzorialitate, cauzat de o eră a tehnologiei virtuale, de către inegalități sociale și alți factori, această metodă privilegiază atingerea, experiențele fizice, înaintea experienței vizuale care domină societatea tehnologizată contemporană.” spune Mădălina Dan, creatorul. Performance-ul este gândit pentru un
recomandări pentru weekend [Corola-blog/BlogPost/98502_a_99794]