115 matches
-
Robert K., 1968, Social Theory and Social Structure, The Free Press, New York. Michels, Robert, 1914, 1971, Les Partis politiques. Essai sur les tendances oligarchiques des démocraties, ediție nouă, trad. fr., Flammarion, colecția „Champ politique”, Paris (ediția I în limba germană: allemande, 1911). Mills, C. Wright, 1953, „Introduction”, în Thorstein Veblen, The Theory of the Leisure Class, Mentor Edition, The New American Library, New York, pp. VI-XLX. Mills, C. Wright, 1969, L’Élite du pouvoir, trad. fr., Maspero, Paris (ediția I: 1956
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
35 Prefață la Économie mondiale et développement. Une contribution démocrate-chrétienne à la réflexion sur la coopération au développment, Bruxelles, 1990, p. 6. 36 Léo TINDEMANS, Raport la Congresul național al CVP-ului, 17-18 februarie, 1968. 37 Winfried BECKER, "La voie allemande", art. cit. PARTEA A TREIA CAPITOLUL I 1 Heinrich LUTZ, Demokratie im Zwielicht. Der Weg der deütschen Katholiken aus dem Kaiserreich in die Republik 1914-1925, München, 1963 și Rudolf MORSEY, "Die deutschen Katholiken und der Nationalstaat zwischen Kulturkampf und Erstem
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Église catholique, op. cit., pp. 373-404. CAPITOLUL II 1 Pacem in terris, n. 157. 2 Philippe CHENAUX, Paul VI et Maritain. Les rapports du "montinisme" et du "maritanisme", Brescia, 1994, 130 p. 3 Jean JULG, La démocratie chrétienne en République fédérale allemande, Paris, 1985, pp. 35-84. 4 Kurt SONTHEIMER, Die Adenauer Ära. Grundlegung der Bundesrepublik, München, 1991, 250 p. 5 Joseph ROVAN, Histoire de l'Allemagne, Paris, 1994, p. 852. 6 Alcide DE GASPERI, I tempi e gli uomini che prepararono la
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
rar în istorie și rar în spațiu. Repere biografice Raymond Aron (1905-1983) * 1924-1928: École Normale Supérieure; a legat o prietenie cu Sartre, Nizan, Canguilhem. A reușit primul la concursul de agregație pentru filozofie * 1930-1933 : sejururi în Germania * 1935: La sociologie allemande contemporaine. * 1938: - Introduction à la philosophie de l'histoire. Essai sur les limites de l'objectivité historique, trad. rom.* - Essai sur la théorie de l'histoire dans l'Allemagne contemporaine, La philosophie critique de l'histoire. * 1940-1944: redactor șef al
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
Is the party over? The decline of party activism and membership across the democratic world." Party Politics 17(1): 21-44. Zamfira, Andreea și Dragoș Dragoman. 2009. "Le vote (non)ethnique en Roumanie, 2000-2008. Les performances électorales des partis des minorités allemande et hongroise en perspective comparée." Revue d'études comparatives Est-Ouest 40(2): 127-156. Zamfira, Andreea. 2010. Le comportement électoral dans les communautés mixtes. Étude comparée exploratoire et construction théorique d'un objet d'étude interdisciplinaire. Teză de doctorat, Université Libre
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
que dans le cas d'un champ sémantique centré sur la signification popor (peuple), par exemple, on rencontre des éléments à partir des mots grecs ethnos et demos, du latin populus et du germanique folk, la langue française, anglaise et allemande réalisant des dérivés de ces bases entrées dans le circuit général européen. Naturellement, la situation des Roumains sera prise en compte, en tant qu'habitants d'un territoire de l'espace européen et en tant que participants à l'histoire
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a observației apropiată de cea a specialistului. Autoarea semnalează paralele sârbești și neogrecești ale baladei despre jertfa zidirii și paralele sud-slave ale unor obiceiuri și credințe (Paparudele, Lăzărelul). SCRIERI: La Vie monastique dans l’Église orientale, Paris-Geneva, 1855; La Suisse Allemande et l’ascension du Moench, I-IV, Geneva, 1856; Les Femmes en Orient, I-II, Zürich, 1859-1860; La Suisse Française, I-IV, Paris, 1860; Au Bord des lacs helvétiques, Geneva, 1861; Excursions en Roumélie et en Morée, I-II, Zürich
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
Figaro"", 12 iulie 2000. 21 "El Pais", 2 august 1998. 22 "Les Echos", 14 dec. 1998. 23 Frédéric Clermont, Dérive de la maison Japon, in "Le Monde diplomatique", oct. 1998. 24 A se vedea, în acest sens, Yvonne Bollmann, La Tentation allemande, Michalon, Paris, 1998, și Yves Boyer, Allemagne(s). Certitudes et incertitudes de la politique de sécurité, Ellipses, Paris, 1999. 25 "Le Temps", 24 iunie 1999. 26 "L'Hebdo", 10 iunie 1999. 27 Fung Yu-Ian, Chinese Philosophy, Princeton N.J., Princeton University Press
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
sociologice, Editura Științifică, 1974); Le suicide. Étude de sociologie, Félix Alcan, Paris, 1897; Les formes élémentaires de la vie religieuse, Félix Alcan, Paris, 1912 (trad. rom. Formele elementare ale vieții religioase, Polirom, Iași, 1995); "L'Allemagne au-dessus de tout": la mentalité allemande et la guerre, Armand Colin, Paris, 1915. Umberto ECO (n. 1932), semiotician și scriitor italian. Lucrări de referință: Opera aperta, Bompiani, Milano, 1962 (trad. rom. Opera deschisă, Editura pentru Literatura Universală, 1969, Editura Paralela 45, 2006 ), La struttura assente, Bompiani
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ideatic. Iată: . Cuvintele sînt de Înțeles, dar textul e greu de priceput, dînd naștere la fel de fel de confuzii, printre care și posibilitatea ca trăsătura definitorie a unei limbi să fie numele ei, caz În care (limba) germană, Deutsche (Sprache), (langue) allemande, nemețkii (iazîk) s-ar referi la realități diferite, ca și limbile vlahă, valahă, românească citate mai sus. Nu este În intenția noastră să analizăm Dicționarul lui Vasile Stati, căci nici n-ar putea fi analizat ca dicționar bilingv, ci doar
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
base de notre analyse) et il est aussi partagé en plusieurs séquences; ils donnent des informations sur la typologie des publications, la langue dans laquelle ils sont rédigés, l'appartenance aux ordres missionnaires (La presse en roumain, La presse en allemande, les publications diocésains, les publications franciscaines, leurs brève histoire, la présentation des rédacteurs et collaborateurs. Finalement, on fait une analyse comparative sur les caractéristiques techniques (Rédacteurs et collaborateurs, L'analyse comparative des publications catholiques des diocèses de Bucarest et de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
p. 5). Cuvintele sînt de înțeles, dar textul e greu de priceput, dînd naștere la fel de fel de confuzii, printre care și posibilitatea ca trăsătura definitorie a unei limbi să fie numele ei, caz în care (limba) germană, Deutsche (Sprache), (langue) allemande, nemețkii (iazîk) s-ar referi la realități diferite, ca și limbile vlahă, valahă, românească citate mai sus. Nu este în intenția noastră să analizăm Dicționarul lui Vasile Stati, căci nici n-ar putea fi analizat ca dicționar bilingv, ci doar
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
1955. 50. Jankélévitch, V. Ireversibilul și nostalgia. Univers Enciclopedic, București, 1998. 51. Jankélévitch, V. La mauvaise conscience. Aubier, Paris. 52. Jaspers, K. Philosophie. Springer, Berlin, 1986. 53. Jaspers, K. Psychologie der Weltanschauungen Springer, Berlin, 1960. 54. Jaspers, K. La culpabilité allemande. Ed. du Minuit, Paris, 1948. 55. Kant, I. Anthropologie. Paris, 1863. 56. Kant, I. Întemeierea metafizicii moravurilor - Critica rațiunii practice. Ed. Științifică, București, 1972. 57. Kotarbinski, T. Meditații despre viața demnă. Ed. Științifică, București, 1970. 58. Lavelle, L. De l
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
anii când Lucian Blaga scria Spațiul mioritic, iar Liviu Rusu eseul Le Sens de l’existence dans la poésie populaire roumaine. Pe lângă imboldul primit din partea lui D. Caracostea, autorul a citit lucrări precum acelea ale lui Louis Reynaud (L’Âme allemande), Jules Legras (L’Âme russe) și a contelui Carlo Sforza (L’Âme italienne), toate apărute în 1934, studii interesate să descifreze ceea ce Ernest Bringkmann înțelegea prin „Geist der Nationen”. Apelând în primul rând la viața citadină, aceste cercetări ajungeau la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
37 Cf. C.G. Jung și Kerenyi, Le Fripon divin, Georg, Geneva, 1958, p. 177 sq. Cf. și E. Jung și M.L. von Franz, La Légende du Graal, Albin Michel, 1988, p. 288. 38 M. Heidegger, L' Auto-affirmation de l'université allemande, T.E.R., Toulouse, 1987, p. 29, cf. și p. 19. 39 M. Heidegger, Séjours, Rocher, 1992, p. 15. 40 Cf. O. Paz, Sor Juana Inès de la Cruz, Gallimard, 1987, p. 85. Cf. de asemenea analiza mea, M. Maffesoli, Au creux des
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
bohème à Vienne, sau R. Renner, E. Hopper. Métamorphoses du réel, Taschen, Köln, 2000, p. 7. 50 Cf. asupra acestui punct S. Moscovici, Hommes sauvages, hommes domestiques, Bourgois, 1974, și E. Morin. 51 M. Heidegger, L' Auto-affirmation de l'université allemande, T.E.R., Toulouse, 1987, p. 19. 52 Cf. S. Nadler, Spinoza, Bayard, 2003, pp.169-171. Despre comunități eretice, cf. și R. Vaneigem, La Résistance au christianisme, Fayard, 1993. 53 R. Warms, La Morale de Spinoza, Hachette, 1892, pp. 11-15. 54 Cf.
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
1960", Actes de la recherche en sciences sociales, nr. 86-87, 1991. FAUCIGNY-LUCINGE Jean-Louis (de), Un Gentilhomme cosmopolite, Perrin, Paris, 1990. FRALON José-Alain, Albert Frère, fils d'un marchand de clous, Fayard, Paris, 1997. FREVERE Ute, "Classe et genre dans la bourgeoisie allemande au XIXsiècle", Genèses 6, decembrie 1991. GAULEJAC Vincent (de), L'Histoire en héritage. Roman familial et trajectoire sociale, Desclée de Brouwer, "Sociologie clinique", Paris, 1999. GOBLOT Edmond [ed. I : 1925], La Barrière et le niveau. Étude sociologique sur la bourgeoisie
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
être reconnues femmes" [Juin, p.6]. Aristocratele ruse și italiene se integrează cel mai organic în atmosferă pariziana 86. "Parmi leș Parisiennes, beaucoup șont étrangères. Leș Parisiennes leș plus distinguées șont des Russes. Une Anglaise ne deviendra jamais Parisienne, une Allemande non plus; une Espagnole pourra le devenir à la troisième génération. (...) Leș Italiennes șont Parisiennes de droit après trois mois de séjour, le temps d'oublier le moț signor!" [Bauer, p.5]. Profilul Parizienei apare mai reliefat dacă se compară
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
du bien, Robert Laffont, Paris, 2000. Tohu Bohu (10), primăvara 2006, dosar: Le Temps des Mémoires. Totten, Samuel, Parson, William S., et al. (ed.), Century of Genocide: Eyewitness Accounts and Critical Views, Garland Publishing, New York/Londra, 1997. Trautmann-Waller, Céline, Philologie allemande et tradition juive. Le parcours intellectuel de Leopold Zunz, Cerf, Paris, 1998. Traverso, Enzo, L'Histoire déchirée. Essai sur Auschwitz et les intellectuels, Cerf, Paris, 1997. -, Le Passé, mode d'emploi. Histoire, mémoire, politique, La Fabrique, Paris, 2005. Trepp, Leo
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ou aux Conseils populaires, en fonction de leur nombre dans l`ensemble de la population du pays. Comme une expression de la mise en œuvre du principe de l`égalité, l`on a créé les Conseils des travailleurs des divers nationalités (hongroise, allemande). Il y a également toute une politique d`Etat visant à développer tous les départements du pays, y compris de ceux où les nationalités cohabitantes sont majoritaires. L`enseignement où l`instruction est dispersée dans les langues des nationalités cohabitantes
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
avânt même que Matei ne fuie en Suisse, on le voit examiné sous toutes leș coutures par de nombreux scientifiques et leș commentaires șont faits en allemand et l'un d'entre eux note ce qui est important, en langue allemande, sur un petit carnet sur lequel est apposé la croix gammée; lorsque Matei se décide à fuir en Suisse, on voit bien la difficulté à passer leș frontières: on constate que l'Autriche est sous la domination nazie et on
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
au plasat acest concert în perimetrul cu adevărat romantic, departe însă de orice ar contraveni bunului gust, iar finalul s-a desfășurat într-un tempo deosebit de mișcat, potrivit calităților sale tehnice. Aclamațiile la scenă deschisă au fost răsplătite cu dramatica Allemanda din Sonata a IV pentru vioară solo de Ysaÿe și cu celebrul Andante din Sonata a II-a de Bach, ultima fiind cântată în cheia stilului baroc. Violonistul a stat pe scenă o oră și a fost cu adevărat cotat
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
englezi sau germani, l-ar fi inventat dacă Aurelian-Octav Popa le-ar fi fost contemporan. Așa a trebuit să ne mulțumim doar cu transcripții ale unor volute sonore întruchipate în păsări măiastre grație harului și inteligenței clarinetistului român: Henry Purcell: Allemanda, Air, Gigue; Claude Daquin: Le coucou: Jean Philippe Rameau: Le rappel des oiseaux. Muzica, plastica... Și multă, multă poezie. Toate rostite în fața unui public neașteptat de numeros, precum și a unui primar, Neculai Onțanu, docil, discret, așa cum îi stă bine unei
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]
-
german, Georg Friedrich Händel, ceea ce consună și cu descrierea acestei relații de „îngemănare” prin „poliglotismul” lor stilistic, așa cum o face Brigitte François-Sappey: „Rămâne traseul gemenilor germani. Poliglot în arta, precum și în existența lui, Haendel amestecă preludii și fugi à l’allemande, dansuri à la française, arii melismatice și allegro concertante à l’italienne (Suitele pentru clavecin, 1720), și, campion al reangajării, el se împrumută fără rușine. [...] La clavecin, Bach, care a amestecat nu mai puține stiluri europene, preferă să disocieze genurile
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
temperat, Variațiunile Goldberg, Arta fugii, sunt tot atâtea universuri însușite într-un mod lucid.”<footnote Brigitte François-Sappey, op. cit., p. 48: „Reste le parcours des jumeaux allemands. Polyglotte dans son art comme dans la vie, Haendel malaxe prélude et fugue àl’allemande, danses à la françaises, arias mélismatiques et allegros concertants à l’italienne (Suites pour clavecin, 1720), et, champion du remploi, ils s’emprunte sans vergogne. Au clavecin, Bach, qui ne fusionne pas moins les styles européens, préfère dissocier les genres
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]