1,411 matches
-
nu le-a fot greu cititorilor să-și dea seama că junimistul Vasile Pojor (din articolul de la Revista revistelor din nr. 16) este una și aceeași persoană cu Vasile Pogor. Facem totuși cuvenita rectificare. "Academia Cațavencu" și viciile A apărut ALMANAH 2004 al Academiei Cațavencu. Tema: Viciile și românii. Ia să vedem ce vicii au românii. Dar mai întîi, capitolele introductive: Cele zece păcate mișto, Despre vicii și păcate și Istoria viciilor. Apoi: alcoolul și țigările (viciul 1), preacurvia (2), furăcismul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
păcate și Istoria viciilor. Apoi: alcoolul și țigările (viciul 1), preacurvia (2), furăcismul (3), beția puterii (4), întîrzierea (5), lenevia (6), mîncatul (7), mitomania (8), jocurile (9). Al 10-lea e unul așa-zicînd colectiv. Identificăm în colectivul cu pricina grafomania. Almanahul e mișto de tot. Citiți-l și vă veți convinge! Nu vă mai spunem că autorii articolelor sînt, și ei, mișto de tot. Cît despre grafică, e destul să știți că unul din colaboratorii principali este Camil Ressu, competentul principal
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
și ale libertății, benzile desenate și Pinocchio, inofensivele cutii de lapte, cu bunicuța cumsecade făcând reclamă la nelipsita Cacao Talmone, cu atlasele, dicționarele și enciclopediile ce pomenesc de ținuturi îndepărtate (tip Nuovissimo Melzi, din 1905), ca să nu mai vorbim de almanahuri, timbre sau plăci de patefon. Pe scurt, o lume al cărei farmec ambiguu poate fi încifrat într-un sunet cu rezonanțe cabalistice: amarcord. Câteva reproșuri (în loc de concluzie) Chiar dacă ultimul roman al lui Eco se citește aproape pe nerăsuflate, nu s-
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
de post-proustieni, redactorii Dilemei, colaboratorii apropiați și iubitorii lui Proust, jocul continuă însă și în numerele următoare ale revistei. Cronicarul a aflat din surse pe care cu nici un preț nu le va dezvălui că dilematicii noștri colegi vor scoate un almanah cu rezultatele jocului. Cum Proust însuși lipsește din număr, adăugăm la chestionar și unele dintre răspunsurile lui. Din cele 29 + 1 de variante ale eului, oferim cititorilor noștri o sinteză, alcătuită prin alegerea răspunsului care i s-a părut Cronicarului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
titlului, celelalte fiind, inclusiv săptămînalul lui L. Rebreanu dintre 1932-1934, prea puțin cunoscute. În 1954 existau deja cîteva publicații literare, hebdomadare sau lunare, între care Viața românească este tot o “revistă a Uniunii Scriitorilor”. În aprilie, același an, la Cluj Almanahul literar devenea Steaua (un articol comemorativ publică în numărul nostru de astăzi, în paginile 14-15, poetul Adrian Popescu, actualul redactor-șef al revistei clujene) și, un an mai tîrziu, sub conducerea lui G. Ivașcu, se impune Contemporanul. Gazeta literară este
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
parțiale pe care acela nu le deținea), trebuie să ne Întrebăm: ce scria Eminescu În primăvara lui 1883 atât de preocupat? Poetul nu mai publica poezii În Convorbiri literare din septembrie 188l, Luceafărul fusese definitivat din 1882 și dat la Almanahul „România Jună” din Viena. În vara lui 1883 va avea cunoscutul atac speculat de adversari iar În iarnă va ieși, sub Îngrijirea lui Titu Maiorescu, volumul său de Poesii care cuprinde, pe lângă cele 24 de poezii publicate Între timp, vreo
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
aici cu finalul Luceafărului. Textul nostru actual, de „consum”, este: „Ce-ți pasă ție, chip de lut, / Dac-oi fi eu sau altul.” Vă amintiți cîtă cerneală a curs pe marginea acestui „chip de lut”... Ei bine, textul eminescian (din „Almanahul Societății literare «România jună»”, dar și din multe manuscrise) este: „Ce-ți pasă ție, chip de lut / Dac-oi fi eu sau altul...”. Sau, o formă manuscrisă apropiată de versiunea finală: „Ce-ți pasă ție, din pămînt / Dac-oi fi
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
Sori“ - Soarele nostru e cea mai apropiată stea față de Pământ - pe când planetele sunt corpuri cerești fără lumină proprie). Astrologia arabă lucrează îndeosebi cu stele fixe și cu fazele Lunii. Învățații (preoți erudiți de pe lângă templu, filosofi dublați de matematicieni, profesori) publicau almanahuri care conțineau informații astrologice precise, însoțite de un comentariu (adică de horoscopul fiecărei zile), alcătuit din sfaturi, avertismente, interdicții sau recomandări. Prima monedă dedicată unei zodii Oamenii simt nevoia unor repere. De aceea, se întreabă cu destulă justificare: oare e
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]
-
Kepler și-a început cariera ca teolog, a continuat ca profesor de matematică și astronomie și a devenit - era inevitabi în epocă! - astrolog. Din vocație și cu mare grijă pentru onestitatea informației, a publicat timp de peste 20 de ani un almanah cu sfaturi pentru agricultori, muncitori, pentru sănătate, evenimente personale sau viața de fiecare zi a cetății. Celor bogați le dădea consultații - culmea -, nu pentru a le lua banii sub formă de onorariu ci, pentru a-i învăța cum să și
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]
-
juriului, doamna Eugenia Bălteanu vorbind despre volumele Marinei Ancaițan, Marianei Stratulat, și antologiile de proză românească (apărută în limba sârbă) și cea de creații literare ale copiilor. Valentin Mic despre volumele lui Costa Roșu, Marianei Stratulat, Atilla F Balaz și Almanahul 2013, iar Nicu Ciobanu despre cele două volume ale Mărioarei Stojanović și despre volumul de versuri al lui Slavco Almăjan. Din cele relatate de juriu: Nicu Ciobanu (președinte), Eugenia Bălteanu și Valentin Mic (membrii) am aflat că în concurența restrânsă
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
STOJANOVIĆ, 7. Ediția a II-a a romanului „VERONIKA” de MĂRIOARA STOJANOVIĆ, în traducerea autorei în limba sârbă; 8. „PRIČAJ MI O MAJCI”, ediția sârbească a romanului „Vorbește-mi despre mama” al scriitoarei MĂRIOARA STOJANOVIĆ, publicat în traducerea autoarei; 9. „ALMANAHUL LIBERTATEA 2013”, publicația anuală tradițională a Editurii și Casei „Libertatea”; 10. „NOCTURNE”, volum de poezii de dragoste semnat de poeta MARIANA STARTULAT; 11. „ROSTIREA CONTINUĂ”, volum de debut editorial de critică literară (pagini de literatură română din Voivodina) al MARINEI
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
personale de ocupație. Dacă da, atunci această carte poate concura cu mult succes diverse fenomene de interes din aceeași sferă a cărții (romane de noptieră și «week end», broșuri de medicină pe înțelesul tuturor, agende de astrologie și previziuni cataclismice, almanahuri gastronomice etc. etc.) sau din afara ei (TV, audio-informatică, DVD, alte sisteme agrementare și de «loisir», ș.a.m.d. Al doilea aspect ține de un plan mult mai larg. Este vorba, din nou, despre actualitatea Antichității. Asupra acestui aspect, și aproape
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
semințelor. Nu mai puțin importantă este, ceva mai tîrziu, 1975, lucrarea lui Dumitru Micu despre “Gîndirea”, model, într-o oarecare măsură, a primei reviste literare postbelice din Transilvania, “Steaua”. E linia majoră a revistei înființate în 1949, cu numele de “Almanahul literar”, coordonată de M.R. Paraschivescu, Geo Dumirescu, inițial, devenită din ’54, “Steaua”, unde A.E. Baconsky e redactor-șef, până în ’59, când Aurel Rău preia conducerea revistei devenită, în timp, sinonimă cu spiritul de modernitate bine temperat, echilibru și cosmopolită
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
la prima apariție a Luceafărului în România. Aceasta s-a produs într-o revistă de provincie, Dunărea (25 iul. 1883) din Brăila, înainte de aceea din Convorbiri literare (nr. 5, 1 aug. 1883). Confruntând cele trei variante (Convorbiri literare, Dunărea și Almanahul Societății „România Jună” din Viena - aprilie 1883) cercetătorul constată că ultimele două sunt aproape identice. De o atenție constantă se bucură și studiile hasdeene ale lui I. Oprișan (B. P. Hasdeu sau setea de absolut, B. P. Hasdeu și folclorul
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
Dimineața, George Macovescu, secretar al asociației, a prezentat raportul de activitate, un raport cuminte, dar scurt, redactat în termenii cei mai banali (scriitorii "ajutoare de nădejde ale Partidului" etc.), cu cifre (atîtea și atîtea șezători în întreprinderi, tipărirea a cinci almanahuri, trimiterea a 70 de scriitori peste hotare, un excedent de circa 400.000 de lei etc., etc.) După raport s-a luat o pauză, iar eu am plecat. Au urmat discuții. Mi s-a spus că Radu Theodoru l-a
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
Simona Tache Din Almanahul Academiei Catavencu 2008, cu tema “Senzatii tari”: M-am tot gîndit la tema asta cu “senzațiile tari” și la pericole și la adrenalină și mi-am dat seama că cele mai mari pericole le-am trăit cînd eram mică. Pe
Mic inventar de senzaţii tăricele by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21200_a_22525]
-
ml de coniac, au fost doar vreo 10. De fapt, hai să-ți spun acuma pe bune: a fost doar o bomboană cu lichior. De unde să fi știut eu că o să pățesc așa ceva de la o bomboană? Zi și tu... (Din Almanahul Academiei Catavencu 2008, cu tema “Senzatii tari”)
Cum am pierdut războiul cu Napoleon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21202_a_22527]
-
Simona Tache Din Almanahul Academiei Cațavencu despre fițe, 2008: M-am angajat să scriu despre Bucurenci din mai multe motive. Primul ar fi că n-avea cum să lipsească tocmai el dintr-un almanah dedicat fițelor. Al doilea - și cel mai important! -- e că
2358 de cuvinte despre “brandul” Dragoş Bucurenci by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21201_a_22526]
-
Simona Tache Din Almanahul Academiei Cațavencu despre fițe, 2008: M-am angajat să scriu despre Bucurenci din mai multe motive. Primul ar fi că n-avea cum să lipsească tocmai el dintr-un almanah dedicat fițelor. Al doilea - și cel mai important! -- e că, dacă n-aș scrie eu, sigur s-ar înfige în cărnița lui fragedă, de VIP în devenire, o altă tastatură din redacție... Și parcă prefer să-l știu hăcuit de
2358 de cuvinte despre “brandul” Dragoş Bucurenci by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21201_a_22526]
-
ori... De ce îmi vine să fac tot timpul mișto de el Alooo... Păi, ce naiba fac eu aici? M-am luat cu vorba și am uitat de fițele lui Bucurenci? Gata, trecem la subiect, că altfel nu-mi intră textul în almanah... Va să zică, Bucurenci e de departe cel mai fițos om pe care-l cunosc. Nu mai știu pe nimeni care să-și asorteze cu atîta conștiinciozitate ghiozdanul de laptop cu mașina, mașina cu cravata, cravata cu cămașa și cămașa cu șireturile
2358 de cuvinte despre “brandul” Dragoş Bucurenci by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21201_a_22526]
-
bulimia științifică a contemporanilor săi, dornici să înțeleagă totul, să dezlege vechile mistere, să cucerească necuceritul. Romanul este ca un colocviu pe tema zbor cosmic al oamenilor de știință ai momentului, ca o excelentă broșură de popularizare sau ca un almanah astronomic. Imaginația e minimă. Personajul principal nu e nici onorabilul J.T. Maston, "membru distins" și secretar al Gun-Clubului american, nici Impery Barbicane, președintele clubului, cel care propune "mica experiență" de a "împușca" Luna, nici căpitanul Nicholl, care vede slăbiciunile proiectului
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
Theodor Lavi, fost deținut politic în epoca Dej, emigrat în Israel unde a participat la organizarea Yad Vashem-ului. Expertul în genealogii Mihai Sorin Rădulescu prezintă istoria arborescentă a familiei Kretzulescu, "singura familie boierească românească ce figurează cu rang princiar în almanahurile Gotha". Să remarcăm și atrăgătoarea înfățișare grafică a revistei Historia. Precedente ale U.E. în același număr din HISTORIA, dr. Dumitru Suciu prezintă cîteva dintre tentativele mai vechi de constituire a unei mari federații europene. Cele dintîi datează chiar din secolul
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
dintre frumoșii noștri îngeri. prin lumea largă, lungă i-a fost goana. rămîn în doliu Stela lui și Oana. el doarme dus pe aripi de eter și Mircea Micu îl așteaptă-n cer. acolo, printre flamele din nori, vor scoate ALMANAH cu scriitori. glumele lor se vor topi în ploi, sau in zapezi, și-or ninge peste noi. dar noi mai stăm pe-a timpului lacuna să ne mai răzvrătim SUB CLAR DE LUNA, c-așa ne e dat nouă și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
dintre frumoșii noștri îngeri. prin lumea largă, lungă i-a fost goana. rămîn în doliu Stela lui și Oana. el doarme dus pe aripi de eter și Mircea Micu îl așteaptă-n cer. acolo, printre flamele din nori, vor scoate ALMANAH cu scriitori. glumele lor se vor topi în ploi, sau in zapezi, și-or ninge peste noi. dar noi mai stăm pe-a timpului lacuna să ne mai răzvrătim SUB CLAR DE LUNA, c-așa ne e dat nouă și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și o elogiază pe aceea inițiată de Polirom în favoarea tinerilor autori, "un desant care să schimbe direcția și peisajul literar". Irina Petraș vorbește despre evenimente și false evenimente literare, evenimente bune și evenimente rele, exemplificând, pentru prima categorie, cu apariția Almanahului literar de la Cluj și cu Istoria lui Alex Ștefănescu, iar pentru a doua cu nedreapta întâmpinare negativă ("corul de înjurături") de care a avut parte Dicționarul General al Literaturii Române. La un eveniment literar ratat a condus, după Ștefan Ion
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]