44 matches
-
or băgat ăștia? Uitați ce-au făcut aicea! (IVLRA: 118). Uite poartă obligatoriu accent și ocupă, în raport cu funcția îndeplinită, o poziție inițială, mediană sau finală în enunț. În replici inițiatoare de conversație (dar nu numai) uite poate fi însoțit de alocutive de interpelare de toate tipurile: Cine-i doamnă? Ce s-a întâmplat?, zice. Uite, doamnă, patrușapte de ani n-a fost bolnav... (IVLRA: 185). Uite este interjecția tipică a prezentării conversaționale în limba română; apare numai în conversație (dialog − real
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
iată, începe să-și arate roadele. (EZ, 14.V.2008) Cristian Tudor Popescu (jurnalist): Dar acest partid nu va mai conta pe scena politică activă, cum nu va mai conta, iată, un alt partid, PRM (EZ, VI. 2008). 3.2. Alocutive de mobilizare și demobilizare verbală Cu alt prilej (Manu Magda 2003a) afirmam faptul că progresia comunicării se realizează printr-un efort continuu și alternativ de mobilizare și demobilizare a interlocutorilor cu ajutorul unor mijloace specifice, lingvistice și non lingvistice, care diferă
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
Încadrare gramaticală Lucrările de gramatică 27 repartizează termenul hai în clasa morfologică a interjecției, clasându-l "în funcție de sursa referențială și de natura semnificației" ca interjecție propriu-zisă, alcătuită dintr-o singură componentă (simplă), iar din perspectiva funcțiilor comunicative îndeplinite, ca interjacție alocutivă (de orientare a mesajului spre alocutor), injonctivă /hortativă (care exprimă ordine sau îndemnuri). Baza de definiție utilizată este esențialmente pragmatică. Interjecția hai(de) poate constitui singură enunțuri exclamative (nestructurate)28 și nu constituie niciodată enunțuri interogative 29: Hai! Hai! Repede
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
ocupă, de cele mai multe ori, poziție inițială în enunț. Hai să ne lăudăm și noi... ce frumoși... ce isteți... sau cât de tâmpiți putem să fim.... (blogsport.ro) În replici inițiatoare de conversație (dar nu numai) hai(de) este precedat de alocutive de interpelare de toate tipurile: A: Deci domnu avocat, haideți să lămurim o chestie. B: Hai să lămurim (IVLRA: 103) "Mă Costică, hai să vedem cîmpu dă mine dă pă litoral" (IVLRA: 48). Hai(de) poate fi precedată de coenctori
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
prieteni, nu căutați corupția în acest birou... ("Capital", 1.II.2006). Cu această valoare (asociată formei "dumneavoastră"), hai(de) pătrunde în româna standard și este generalizată astăzi în toate registrele comunicării, chiar și scrise (în contextele care reclamă/admit forme alocutive). Formația apare frecvent în presa scrisă cu funcție de evocare/chemare la asociere a cititorului reprezentativ (funcție metatextuală). Haideți să lămurim lucrurile. Expresia "separație și echilibru" provine, în principiu, din dreptulanglo-american, unde apare ca checks and balances ("22", 8−14.II
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
funcții dintre cele mai diverse. Cu toate acestea, se pot identifica câteva valori pragmatice mai frecvente ale lui hai(de) în româna actuală. Interjecția hai(de) intră în componeța unor enunțuri ce îndeplinesc, contextual, diverse acte lingvistice din categoria actelor alocutive (cu grade diferite de intensitate directivă)54. Expresii ale ordinului (injonctive) − ordin: Hai, soldați, nu stați ca matzele, raportați! (www.radioguerrilla.ro) − comandă: aruncă și șuieră o dată năpraznic: − Haida, hi, gloabelor... (E. Barbu, Groapa) − obiecție: B: Hai mă, că-i
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
induce stai în conversație (spre deosebire de termină, gata sau lasă) este (în acord cu Dascălu Jinga 2006: 191) o întrerupere temporară care are "un caracter cooperant"58. In forma sa de imperativ (prin excelență performativă), verbul stai funcționează ca interjecție secundară, alocutivă (de orientare a mesajului spre alocutor), injonctivă /hortativă (care exprimă ordine sau îndemnuri). Ca și hai(de), stai este utilizat prototipic în conversația spontană, preponderent în registrul exprimării colocvial-familiare (apare în comunicarea scrisă monologată exclusiv în formule clișeizate). 3.2
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
1, 18.III.2003) ( contrazicere: Păi stai că nu-i așa... − comentariu pentru articolul Nea Gigi, fă-ne acte pe case! (www.9am.ro). Formațiunea stai intră în componeța unor enunțuri ce îndeplinesc, contextual, diverse acte lingvistice din categoria actelor alocutive, contribuind la punerea în evidență a intenției comunicative.60 Un rol hotărâtor în decodarea forței ilocuționare a enunțurilor revine intonației. ( ordin: A: Băi, lasă pantera aia, lasă panterele roz, c-aicea-i pantera roșie. Zi-mi, ce-ai făcut aseară? B: Am
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
Antena 1, 17.III.2003). Cu această valoare (asociată lui "dumneavoastră"), formațiunile în discuție, ca și cele cu hai, au pătruns în româna standard fiind generalizate astăzi în toate registrele comunicării, chiar și scrise (în contextele care reclamă/admit forme alocutive). Acestea apar frecvent în presa scrisă cu funcția stilistică de evocare a cititorului reprezentativ (în vederea reflectării comune asupra subiectului tratat): Par să se fi pus toți de acord și, chiuind cu hotărâre, încep a se prinde-n hora electorală. Aaa
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
cu hotărâre, încep a se prinde-n hora electorală. Aaa, dar stați puțin: ofertă avem, strategiile... Germania: alegerile de land prevestesc succesul extremei drepte ... (www.ziare.com) 4. CONCLUZII Analiza efectuată de noi asupra ponderii și funcțiilor comunicative ale interjecțiilor alocutive în limba română actuală permite enunțarea următoarelor constatări: (a) Elementele lingvistice aparținând categoriei alocutivelor în general (și a indicilor interjecționali în special) sunt deosebit de frecvente în uzul românei actuale. Vitalitatea acestor formațiuni (în spațiu și timp) este justificată prin faptul
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
avem, strategiile... Germania: alegerile de land prevestesc succesul extremei drepte ... (www.ziare.com) 4. CONCLUZII Analiza efectuată de noi asupra ponderii și funcțiilor comunicative ale interjecțiilor alocutive în limba română actuală permite enunțarea următoarelor constatări: (a) Elementele lingvistice aparținând categoriei alocutivelor în general (și a indicilor interjecționali în special) sunt deosebit de frecvente în uzul românei actuale. Vitalitatea acestor formațiuni (în spațiu și timp) este justificată prin faptul că acestea sunt eficiente în funcționare (formațiunile analizate sunt polivalente, putând îndeplini în comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
este justificată prin faptul că acestea sunt eficiente în funcționare (formațiunile analizate sunt polivalente, putând îndeplini în comunicare, în afara funcției lor prototipice, și alte funcții derivate contextual din aceasta). (b) Textele recente înregistrează o schimbare de registru în utilizarea indicilor alocutivi examinați, evidențiind prezența interjecțiilor alocutive, specifice comunicării familiare, și în registrul standard al exprimării, atât în comunicarea orală, cât și în cea scrisă. (c) Formațiunile investigate asigură continuitatea funcțională, păstrând toate valorile deja înregistrate în limba mai veche (consemnate în
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
acestea sunt eficiente în funcționare (formațiunile analizate sunt polivalente, putând îndeplini în comunicare, în afara funcției lor prototipice, și alte funcții derivate contextual din aceasta). (b) Textele recente înregistrează o schimbare de registru în utilizarea indicilor alocutivi examinați, evidențiind prezența interjecțiilor alocutive, specifice comunicării familiare, și în registrul standard al exprimării, atât în comunicarea orală, cât și în cea scrisă. (c) Formațiunile investigate asigură continuitatea funcțională, păstrând toate valorile deja înregistrate în limba mai veche (consemnate în dicționare și identificate în texte
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
Cf. terminologia sociolingvistică interacțiune verbală personală/tranzacțională în Ionescu-Ruxăndoiu, Chițoran (1975: 285). 3 Înțelegem prin mobilizare/demobilizare acțiunea de convocare/anulare a prezenței la cuvânt intreprinsă de către interlocutori în cadrul conversației. (cf. Manu Magda 2003a). 4 Pentru descrierea diferitelor tipuri de alocutive, vezi, între altele, GALR II: 883−897, precum și (Manu) Magda (2004). 5 Pornind de la funcțiile pe care le îndeplinesc in comunicare, interjectiile au fost clasificate, în general, în următoarele categorii: − expresive: simptomatice pentru starea mentală a vorbitorului; − alocutive (conative/ fatice
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
tipuri de alocutive, vezi, între altele, GALR II: 883−897, precum și (Manu) Magda (2004). 5 Pornind de la funcțiile pe care le îndeplinesc in comunicare, interjectiile au fost clasificate, în general, în următoarele categorii: − expresive: simptomatice pentru starea mentală a vorbitorului; − alocutive (conative/ fatice) direcționate către alocutor, utilizate pentru stabilirea și menținerea contactului comunicativ; cf. între altele, Thun (1989) și Wierjbicka (1992). 6 Cf. GALR I: 665. 7 S-a arătat că interjecția constituie un suport verbal în general preferat de româna
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
război. Domnule Constantiniu ... dacă aveți ceva de spus în legătură cu ... cele... spuse mai devreme de ceilalți doi invitați (Antena 1, 17.III.2003). 52 Vezi Cvasnîi Cătănescu (2002: 312−316), precum și Manu Magda (2007). 53 Vezi GALR II: 772. 54"Modalitatea alocutivă îmbracă forma ordinului [...], a interdicției [...], a autorizării sau a permisiunii [...], a avertismentului [...], a judecății pozitive sau negative [...], a sugerării unui fapt [...], a propunerii [...], a cererii [...], a întrebării [...], grupând toate tipurile de enunțuri orientate spre alocutor, orientare marcată gramatical prin apariția
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
a articolelor cuprinse în volum este, în general, cea din GALR. Totuși, în puține cazuri, a fost depășită teoria cuprinsă în GALR, fie inovându-se ca interpretare (capitolul despre cuantificatori, despre prepozițiile partitive), fie adâncindu-se descrierea existentă acolo (adverbiale, alocutive, conectori conjuncționali). De aceea, în cazul câtorva articole, au fost necesare și clarificări teoretice. 1.3. Cartea se înscrie într-o bogată tradiție a lingvisticii românești privind studiile de dinamică a limbii române actuale, grație căreia dispunem de lucrări extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
dintre normă și uz etc.). Pe de altă parte, interesul se orientează spre fenomene discursive semnificative pentru exprimarea orală, dar care se extind și în alte realizări ale românei actuale, fenomene precum: alocutivele, cu realizările lor la nivel gramatical (interjecții alocutive și locuțiuni pronominale alocutive); pronumele personale, pronumele și adjectivele demonstrative, unele nehotărâte, cu valorile lor discursive noi; alunecările de sens explicabile discursiv (semantica unor pronume, a unor conjuncții copulative și adversative, a unor corelative etc.). 2.3. Volumul este constituit
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
etc.). Pe de altă parte, interesul se orientează spre fenomene discursive semnificative pentru exprimarea orală, dar care se extind și în alte realizări ale românei actuale, fenomene precum: alocutivele, cu realizările lor la nivel gramatical (interjecții alocutive și locuțiuni pronominale alocutive); pronumele personale, pronumele și adjectivele demonstrative, unele nehotărâte, cu valorile lor discursive noi; alunecările de sens explicabile discursiv (semantica unor pronume, a unor conjuncții copulative și adversative, a unor corelative etc.). 2.3. Volumul este constituit din șapte capitole. Exceptând
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]