38 matches
-
gazoasă și de plasmă. În cadrul unei stări, un material poate exista în forme alotropice diferite. Un exemplu în acest sens îl constituie carbonul solid, care poate exista și amorf, ca grafit, și cristalizat, ca diamant. Și gazele pot avea forme alotropice multiple, precum și ozonul. La temperaturi apropiate de zero absolut, atomii pot forma un , punct în care efectele mecanicii cuantice, care sunt de obicei observate numai la scară atomică, devin evidente la scară macroscopică. Această colecție suprarăcită de atomi se comportă
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
fierului cu utilizare în sinteza organică. "Tiocianatul de fier", Fe(SCN) are o culoare roșie caracteristică și servește la punerea în evidență a ionilor Fe. Fierul este un exemplu de alotropie la un metal, cunoscându-se cel puțin patru forme alotropice ale acestuia, numite α, γ, δ si ε; la presiuni foarte mari, exista unele dovezi experimentale considerate controversale pentru o forma β stabila la temperaturi și presiuni inalte. Pe măsura ce fierul topit se răcește, acesta se cristalizează la 1538
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
γ, δ si ε; la presiuni foarte mari, exista unele dovezi experimentale considerate controversale pentru o forma β stabila la temperaturi și presiuni inalte. Pe măsura ce fierul topit se răcește, acesta se cristalizează la 1538 °C în forma sa alotropica δ, care are un cristal cu structura centrata cubic. Continuarea racirii acestei structuri cristaline, se schimba la 1394 °C, cand structura este cunoscuta drept fier-γ sau austenit. În funcție de domeniile de temperatură la care sunt stabile și de structura cristalină, este
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
structura centrata cubic. Continuarea racirii acestei structuri cristaline, se schimba la 1394 °C, cand structura este cunoscuta drept fier-γ sau austenit. În funcție de domeniile de temperatură la care sunt stabile și de structura cristalină, este acceptată astăzi existența a 3 stări alotropice ale fierului solid: Notă: La nivel mondial nu s-a ajuns încă la un acord complet în privința poziției exacte a diferitelor puncte caracteristice ale fierului (și nici a punctelor caracteristice din diagrama de echilibru fier-carbon). Valorile indicate aici pentru temperaturi
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
cele mai folositoare proprietăți ale metalului sunt rezistența la coroziune și rația duritate-greutate cea mai mare dintre toate metalele. În starea sa pură, titanul este la fel de dur ca unele tipuri de oțel, dar cu 45% mai ușor. Sunt două forme alotropice și cinci izotopi naturali ai acestui element; de la Ti până la Ti, cu Ti fiind cel mai abundent (73,8%). Proprietățile titanului sunt similare chimic și fizic cu cele ale zirconiului. Titanul a fost descoperit fiind inclus într-un mineral din
Titan () [Corola-website/Science/303225_a_304554]
-
și deforma plastic dacă obiecte ascuțite sau metode adecvate de răcire nu sunt utilizate. Ca și cele făcute din oțel, structurile din titan au o limită de oboseală care garantează longevitatea în anumite aplicații. Metalul este, din punct de vedere alotropic, dimorfic, cu forma hexagonală alfa schimbându-se la cea cubică centrată beta la . Căldura specifică a formei alfa crește considerabil cât timp este încălzită la temperatura aceasta de tranziție, dar apoi scade și rămâne oarecum constantă pentru forma beta, indiferent
Titan () [Corola-website/Science/303225_a_304554]
-
element chimic din grupa metalelor situat în poziția 74 în tabelul periodic al elementelor. Simbolul chimic este "W". ul este un metal cu luciu alb-argintiu, ce cristalizează în sistemul cubic cu volum centrat fără a mai avea și alte forme alotropice. Foarte dur, wolframul nu este casant ci devine ductil în stare pură păstrându-și în acelalași timp rezistența. Are o densitate remarcabil de mare și anume 19,3 grame pe centimetru cub. Din toate metalele pure, punctul lui de topire
Wolfram () [Corola-website/Science/304472_a_305801]
-
ul este a doua formă alotropica a oxigenului, fiind constituit din trei atomi ai acestuia. Formulă să chimică este O. Moleculă să este instabilă și se descompune după un timp scurt în oxigen diatomic. El este un oxidant puternic din care cauza este dăunător omului, producând
Ozon () [Corola-website/Science/311021_a_312350]
-
simplu de la oxigen, cu ajutorul unei energii străine (căldură, lumină, electricitate), după reacția: Această reacție este endoterma cu concentrație de volum. În proporția cea mai mare oxigenul liber în natură are moleculă formată din 2 atomi, O2. Există însă o formă alotropica a oxigenului având o moleculă formată din 3 atomi, O3 , numită OZON (Corp gazos de culoare albăstruie, cu miros caracteristic , a cărui moleculă se compune din 3 atomi de oxigen, care se găsește în natură sau se poate obține prin
Ozon () [Corola-website/Science/311021_a_312350]
-
citat este adesea descrisă ca „”. În 1928, Einstein i-a nominalizat Heisenberg, Born, și Jordan pentru Premiul Nobel pentru Fizică, dar Heisenberg singur a primit Nobelul din 1932 „pentru crearea mecanicii cuantice, a cărei aplicare a condus la descoperirea formelor alotropice ale hidrogenului”, în timp ce Schrödinger și Dirac au primit împreună în 1933 Nobelul „pentru descoperirea de noi forme productive ale teoriei atomice”. Pe 25 noiembrie 1933, Born a primit o scrisoare de la Heisenberg în care îi spunea că a amânat scrisoarea
Max Born () [Corola-website/Science/304893_a_306222]
-
element moale, maleabil și relativ ductil care are un luciu argintiu deschis. Rareori găsit în pământ, el este atacat ușor și dizolvat de aciduri minerale, încet de reacții chimice împreună cu apa, și se oxidează în aer. Yterbiul are trei stări alotropice pe nume alpha, beta și gamma și al căror puncte de transformare sunt -13 °C și +795 °C. Forma beta se formează la temperatura camerei și are o structură cristalină cubică cu fețe centrate, în timp ce forma gamma (ce se formează
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
Alotropia este proprietatea unor elemente chimice de a lua 2 sau mai multe forme, cănd atomii sunt așezați diferit în funcție de legăturile chimice. Acestea se numesc "forme alotropice" ale acelui element. Fenomenul de alotropie este numit și alotropism. De exemplu, carbonul are 4 forme alotrope: diamantul, cănd atomii de carbon sunt legați într-o structură tetraedrica, grafitul, cănd atomii de carbon sunt legați într-o structură hexagonala, fulerena
Alotropie () [Corola-website/Science/313088_a_314417]
-
pe grupe cianhidrice. Oxigenul format s-a dizolvat în mare parte în apa oceanelor, oxidând metalele feroase. În urmă cu circa 350 milioane de ani o parte din oxigen a format prin ionizare în straturile superioare ale atmosferei ozonul, combinație alotropică a oxigenului ce protejează pământul de razele ultraviolete. Se consideră că, începând cu acea perioadă și pănâ astăzi, compoziția aerului atmosferic a rămas relativ stabilă. Atmosfera terestră are o masă de cca 4,9 · 10 kg și este alcătuită in
Atmosfera Pământului () [Corola-website/Science/298340_a_299669]