34 matches
-
Alotropia este proprietatea unor elemente chimice de a lua 2 sau mai multe forme, cănd atomii sunt așezați diferit în funcție de legăturile chimice. Acestea se numesc "forme alotropice" ale acelui element. Fenomenul de alotropie este numit și alotropism. De exemplu, carbonul are
Alotropie () [Corola-website/Science/313088_a_314417]
-
Alotropia este proprietatea unor elemente chimice de a lua 2 sau mai multe forme, cănd atomii sunt așezați diferit în funcție de legăturile chimice. Acestea se numesc "forme alotropice" ale acelui element. Fenomenul de alotropie este numit și alotropism. De exemplu, carbonul are 4 forme alotrope: diamantul, cănd atomii de carbon sunt legați într-o structură tetraedrica, grafitul, cănd atomii de carbon sunt legați într-o structură hexagonala, fulerena, cănd atomii de carbon formează molecule
Alotropie () [Corola-website/Science/313088_a_314417]
-
grafitul, cănd atomii de carbon sunt legați într-o structură hexagonala, fulerena, cănd atomii de carbon formează molecule poliedrice complexe, regulate și grafena, cănd atomii formează pânze monostrat, cu o distribuitie a atomilor tip fagure (în vârful unuor hexagoane). Termenul "alotropie" provine de la termenul grec "allostropos", unde "allos" înseamnă „altul” și "tropos", "formă". Alotropia se referă doar la formele diferite ale unui element aflat în aceeași stare de agregare( de exemplu solid, lichid sau gaz). Schimbarea stărilor între ele nu se
Alotropie () [Corola-website/Science/313088_a_314417]
-
atomii de carbon formează molecule poliedrice complexe, regulate și grafena, cănd atomii formează pânze monostrat, cu o distribuitie a atomilor tip fagure (în vârful unuor hexagoane). Termenul "alotropie" provine de la termenul grec "allostropos", unde "allos" înseamnă „altul” și "tropos", "formă". Alotropia se referă doar la formele diferite ale unui element aflat în aceeași stare de agregare( de exemplu solid, lichid sau gaz). Schimbarea stărilor între ele nu se consideră alotropie. Unele elemente au alotropi care persistă în stări diferite- de exemplu
Alotropie () [Corola-website/Science/313088_a_314417]
-
de la termenul grec "allostropos", unde "allos" înseamnă „altul” și "tropos", "formă". Alotropia se referă doar la formele diferite ale unui element aflat în aceeași stare de agregare( de exemplu solid, lichid sau gaz). Schimbarea stărilor între ele nu se consideră alotropie. Unele elemente au alotropi care persistă în stări diferite- de exemplu, cei doi alotropi ai oxigenului (dioxigen, O și ozon, O), pot exista în cele trei stări de agregare. Alte elemente mențin alotropii diferite doar în unele faze- de exemplu
Alotropie () [Corola-website/Science/313088_a_314417]
-
Schimbarea stărilor între ele nu se consideră alotropie. Unele elemente au alotropi care persistă în stări diferite- de exemplu, cei doi alotropi ai oxigenului (dioxigen, O și ozon, O), pot exista în cele trei stări de agregare. Alte elemente mențin alotropii diferite doar în unele faze- de exemplu, fosforul poate avea multe alotropii solide, care revin la forma P când sunt topite.
Alotropie () [Corola-website/Science/313088_a_314417]
-
care persistă în stări diferite- de exemplu, cei doi alotropi ai oxigenului (dioxigen, O și ozon, O), pot exista în cele trei stări de agregare. Alte elemente mențin alotropii diferite doar în unele faze- de exemplu, fosforul poate avea multe alotropii solide, care revin la forma P când sunt topite.
Alotropie () [Corola-website/Science/313088_a_314417]
-
Ernst Julius Cohen (n. 7 martie 1869 la Amsterdam - 5 martie 1944 la Auschwitz) a fost un chimist olandez de etnie ebraică, cunoscut pentru studiile sale în domeniul alotropiei metalelor. A studiat chimia cu profesori ca: Svante Arrhenius la Stockholm, Henri Moissan la Paris și Jacobus van't Hoff la Amsterdam. În 1893 a devenit asistentul lui van't Hoff, iar în 1902 a preluat catedra de Chimie fizică
Ernst Cohen () [Corola-website/Science/333458_a_334787]
-
devenit asistentul lui van't Hoff, iar în 1902 a preluat catedra de Chimie fizică de la Universitatea din Utrecht, funcție pe care a deținut-o până la retragerea sa din activitate (în 1939). Printre domeniile sale de cercetare se pot enumera: alotropia cositorului, chimia fotografică, electrochimia, chimia materialelor piezoelectrice, istoria științei. În 1926 devine membru străin al Royal Society. A murit într-o cameră de gazare din Lagărul de concentrare Auschwitz.
Ernst Cohen () [Corola-website/Science/333458_a_334787]