130 matches
-
Sahalin, unde a fost limba nativă principala. Acesta a fost, de asemenea, vorbită în Insulele Kurile și la Hokkaido, unde există un interes puternic în renașterea. Încercările au fost făcute pentru a o înrudi la multe familii de limbi, inclusiv altaica, austro-asiatică, austroneziana, Nihali, precum și prezumtiva indo-Pacifică. Împreună cu limba japoneză și coreeană, care sunt principalele limbi moderne, aceste "relații sărace" rezista la orice clasificare lingvistică ușoară sau evidență, fie cu alte grupuri sau unul cu celălalt. Limbile din cadrul grupului paleosiberian sunt
Limbi paleosiberiene () [Corola-website/Science/327712_a_329041]
-
o istorie de aproximativ două milenii și jumătate. Pe teritoriul actual al Japoniei au trăit oameni încă din paleolitic și neolitic. Există un consens aproape unanim că poporul ainu, de origine necunoscută (studii genetice recente sugerează legături cu populațiile tungusice, altaice și uralice din Siberia), a locuit din cele mai vechi timpuri în insulele arhipelagului nipon, iar japonezii sunt rezultatul amestecului dintre aceștia și diferite populații malaeziene, provenite din insulele Pacificului, din Sud, cât și a unor rase mongoloide venite de pe
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
face parte din familia limbilor aglutinante și reflectă structura ierahică a societății japoneze, cu forme verbale și cuvinte specializate în vocabule care indică statutul social al vorbitorului sau ascultătorului. Lingviștii nu au căzut de acord dacă japoneza e o limbă altaică, o rudă a limbii coreene sau o limbă izolată. Japoneza încorporează multe elemente străine. Sistemul japonez de scriere folosește caracterele chinezești kanji și două seturi de silabare, pornind de la forme simplificate ale unor caractere chinezești. Deși unele cuvinte sunt native
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
făcută după caracteristici comune, ca dimensiunile, lungimea blănii, arealul de viețuire ș.a., în timp ce analizele de ordin genetico-molecular sugerează că diversitatea tigrilor nu este atât de mare încât să impună repartizarea lor în atât de multe subspecii. Tigrul siberian ("Panthera tigris altaica"), cunoscut și ca tigru altaic, ussurian, manciurian sau chinez de nord, populează, în general, ținuturile Primorsk și Habarovsk și, într-un număr redus, nord-estul Chinei (provinciile Heilongjiang și Jilin) și Coreea de Nord. Ultimele două recensăminte (1996 și 2005) au scos la
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
dimensiunile, lungimea blănii, arealul de viețuire ș.a., în timp ce analizele de ordin genetico-molecular sugerează că diversitatea tigrilor nu este atât de mare încât să impună repartizarea lor în atât de multe subspecii. Tigrul siberian ("Panthera tigris altaica"), cunoscut și ca tigru altaic, ussurian, manciurian sau chinez de nord, populează, în general, ținuturile Primorsk și Habarovsk și, într-un număr redus, nord-estul Chinei (provinciile Heilongjiang și Jilin) și Coreea de Nord. Ultimele două recensăminte (1996 și 2005) au scos la iveală o populație de 480-520
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
ales subspeciile siberian și bengalez). Tigrul este cea mai mare și mai grea felină, însă subspeciile diferă puternic ca dimensiuni și greutate. Cele continentale sunt mai mari decât cele insulare. Cele mai impunătoare sunt tigrul bengalez (indian) și cel siberian (altaic). Masculii siberieni pot atinge 3,5 m în lungime, fără coadă, și până la 300 kg greutate. În mediu, masculii siberieni ating în lungime 190-220 cm fără coadă și 180-275 kg în greutate. Tigrii sunt printre cei mai impunători răpitori tereștri
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
a ONU, WTO, OECD și G-20 (țări dezvoltate). Coreea de Nord, oficial Republica Populară Democrată Coreea, este o țară comunistă, fondata de Kim Ir-sen și condusă azi de Kim Jong-un. Dovezi arheologice și lingvistice sugerează că originile coreenilor au fost în limba altaică, limba migratorilor din centul și sudul Siberiei, care au populat Coreea antic in valuri succesive din Neolitic pana in Epoca Bronzului. Adoptarea sistemului de scriere chinezesc ("Hanja" în coreeană) in secolul II î.Hr, și Budismul în secolul IV d.
Coreea () [Corola-website/Science/304055_a_305384]
-
Imperiul Otoman.. Stindardul acestor secui era "Turul madár" („pasărea Turul") identificat cu șoimul pelerin ("Falco peregrinus"), pe turcește Tuğrul sau Toğrül, totodată numele unuia dintre fondatorii dinastiei turcești "selgiucide", din ramura oguză (vide supra), simbol comun al semințiilor turanice sau "altaice", repus în uz pentru o perioadă sub regimul horthyst. În anul 2006 liderii autonomiștilor secui din România au început să afirme din nou afiliațiile turanice (turcice) ale secuilor și au semnat un protocol de colaborare cu autonomiștii uiguri din fostul
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
Tigrul siberian ("Panthera tigris altaica") este o specie rară de tigru, cunoscut, de asemenea, și sub numele de tigrul Amur, tigrul coreean, tigrul nord chinezesc sau tigrul manciurian. Cu toate că în trecut popula Asia centrală și vestică și estul Rusiei, acum are un teritoriu de răspândire
Tigru siberian () [Corola-website/Science/309427_a_310756]
-
acelui studiu, pe teritoriul României haplogrupul N, specific populațiilor uralice (deci și cumanilor), are o frecvență zero, în timp ce haplogrupul Q, specific populațiilor turcice (implicit hunilor, magharilor și tătarilor), are o frecvență de 2 %. Dacă Thocomerius era cuman, haplogrupul specific popoarelor altaice se trasmitea întregii familii a Basarabilor. Tinând cont de numărul mare al urmașilor acestora înruditi și încuscriti cu numeroase familii românești ar fi trebuit să avem totuși o frecvența mai mare, fata de acel 0% absolut, măcar pentru a se
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
autorul unei cărți enorme despre Faulkner. Tot în septembrie, în Italia, am participat la un colocviu despre taoism (în calitate de ne-specialist), la Villa Serbelloni. Pasionant. Voi încerca să public câteva texte în Hșistory ofț Rșeligionsț. Articolul dvs. despre maya și altaică m-a uluit 1. Cât de mult mi-am regretat ignoranța lingvistică citindu-vă! Aștept continuarea. În orice caz, am fost impresionat citind câteva studii recente despre șamanismul mezoamerican: „paralelele” central-asiatice sunt uluitoare. Am primit Ich bin Isis, dar, din
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
s-ar putea spune decât simplul fapt (cât de derizoriu!) că vă împărtășim durerea, că am vrea să fim alături de dvs. (căci prezența umană este ultima speranță la care nu îndrăznesc să renunț)?2 Tot restul - Congres 3, Zalmoxis, limbi altaice - mi se pare inutil, îndepărtat, exterior. Dar regretăm profund că nu vă vom întâlni la Stockholm sau în altă parte în Europa. Îmi permit o singură observație: nu ați eșuat în cariera dvs. științifică 4, iar „colegii” dvs. suedezi o
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Dumézil, cf. Addendum II, în volumul de față. 2. Vezi E. Cioran, „Les débuts d’une amitié”, în Cahier de l’Herne Mircea Eliade, pp. 259-263. LXVtc "LXV" 1. Wikander a publicat o serie de articole despre legăturile dintre limbile altaice și grupul de limbi maya - vezi „Maya and Altaic. Is the Maya Group of Languages Related to the Altaic Family?”, Ethnos XXXII (1967), pp. 141-148; „Maya and Altaic II”, Ethnos XXXV (1970), pp. 80-88, și „Maya and Altaic III”, OS
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Vezi E. Cioran, „Les débuts d’une amitié”, în Cahier de l’Herne Mircea Eliade, pp. 259-263. LXVtc "LXV" 1. Wikander a publicat o serie de articole despre legăturile dintre limbile altaice și grupul de limbi maya - vezi „Maya and Altaic. Is the Maya Group of Languages Related to the Altaic Family?”, Ethnos XXXII (1967), pp. 141-148; „Maya and Altaic II”, Ethnos XXXV (1970), pp. 80-88, și „Maya and Altaic III”, OS XXI (1972), pp. 13-15. Cu siguranță, Eliade se referă
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
de l’Herne Mircea Eliade, pp. 259-263. LXVtc "LXV" 1. Wikander a publicat o serie de articole despre legăturile dintre limbile altaice și grupul de limbi maya - vezi „Maya and Altaic. Is the Maya Group of Languages Related to the Altaic Family?”, Ethnos XXXII (1967), pp. 141-148; „Maya and Altaic II”, Ethnos XXXV (1970), pp. 80-88, și „Maya and Altaic III”, OS XXI (1972), pp. 13-15. Cu siguranță, Eliade se referă la primul dintre acestea. 2. Jan Bergman (m. 1999): egiptolog
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
1. Wikander a publicat o serie de articole despre legăturile dintre limbile altaice și grupul de limbi maya - vezi „Maya and Altaic. Is the Maya Group of Languages Related to the Altaic Family?”, Ethnos XXXII (1967), pp. 141-148; „Maya and Altaic II”, Ethnos XXXV (1970), pp. 80-88, și „Maya and Altaic III”, OS XXI (1972), pp. 13-15. Cu siguranță, Eliade se referă la primul dintre acestea. 2. Jan Bergman (m. 1999): egiptolog și istoric al religiilor. Lucrarea de doctorat susținută la
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
dintre limbile altaice și grupul de limbi maya - vezi „Maya and Altaic. Is the Maya Group of Languages Related to the Altaic Family?”, Ethnos XXXII (1967), pp. 141-148; „Maya and Altaic II”, Ethnos XXXV (1970), pp. 80-88, și „Maya and Altaic III”, OS XXI (1972), pp. 13-15. Cu siguranță, Eliade se referă la primul dintre acestea. 2. Jan Bergman (m. 1999): egiptolog și istoric al religiilor. Lucrarea de doctorat susținută la Universitatea din Uppsala, Facultatea de Teologie, noiembrie 1968, este Ich
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
zilele noastre, când sacrificiul uman se efectuează numai în cercurile academice șsubl. M.T.ț. Aș fi încheiat exprimându-mi dorința și speranța că asemenea mitologii nu vor fi niciodată demitologizate...” - ibidem, 20 august 1970. 4. Foarte probabil, ipotezele înrudirii limbilor altaice cu limbi maya, pe care Wikander le-a riscat, scriind din afara specialității domeniilor lingvistice respective, i-au adus oprobriul lumii academice. LXVIIItc "LXVIII" 1. Congres organizat de Asociația Internațională de Istoria Religiilor având ca tematică probleme de metodologie în raportul
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Bibliografie specială / 175 6.5. Marea familie uralo-altaică / 175 6.5.1. Familia uralică / 179 6.5.1.1. Grupul fino-ugric / 179 6.5.1.2. Grupul samoed / 180 6.5.1.3. Grupul yukaghir / 180 6.5.2. Familia altaica / 180 6.5.2.1. Grupul turcic / 181 6.5.2.2. Grupul mongolic / 182 6.5.2.3. Grupul tungus (mancio-tungus) / 183 6.5.2.4. Grupul japonez / 184 6.5.2.5. Limba coreeană / 184 6.5.2
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
verbală rămîne bine diferențiată, ca spaniolă și italiană și în limbile cu declinare, ca germană, majoritatea limbilor slave, maghiară, finlandeză și basca."174 Topica SVO este foarte răspîndită, dar majoritară e ordinea SOV, întîlnită de pildă în limbile indo-iraniene, limbile altaice etc. Ordinea VSO este și ea bine reprezentată: o regăsim în multe limbi semito-hamitice, în cele polineziene etc. E mai rară topica VOS (atestata de pildă în malgașa), OVS și OSV (că în limbile amerindiene din nordul Americii de Sud)175: Ordinea
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în clasificarea genealogica a limbilor lumii. De pildă, lingvistul danez Holger Pedersen în 1903 și mai apoi ucraineanul Vladislav Marcovici Ilici-Svitici și rusul Aharon Dolgopolsky, după 1960, au propus regruparea mării familii indo-europene cu alte familii de limbi (uralice și altaice) sub numele de nostratică 224 (termen derivat de Pedersen din lat. noster, nostră). Din ipotetica super-familie nostratică, alături de familia eurasiatica (indo-europeană, uralică și altaica), ar face parte și familiile afro-asiatică, kartveliană și dravidiana, în viziunea lui Allan R. Bomhard 225
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Dolgopolsky, după 1960, au propus regruparea mării familii indo-europene cu alte familii de limbi (uralice și altaice) sub numele de nostratică 224 (termen derivat de Pedersen din lat. noster, nostră). Din ipotetica super-familie nostratică, alături de familia eurasiatica (indo-europeană, uralică și altaica), ar face parte și familiile afro-asiatică, kartveliană și dravidiana, în viziunea lui Allan R. Bomhard 225. Joseph Greenberg a propus și el o variantă lărgita, sub numele de macrofamilia eurasiatica 226. Lingvistul american include în familia limbilor eurasiatice, alături de limbile
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și familiile afro-asiatică, kartveliană și dravidiana, în viziunea lui Allan R. Bomhard 225. Joseph Greenberg a propus și el o variantă lărgita, sub numele de macrofamilia eurasiatica 226. Lingvistul american include în familia limbilor eurasiatice, alături de limbile indo-europene, uralice și altaice și alte familii și limbi izolate: etrusca, limbile eschimo-aleute, grupurile gilyak, ciukot, ainu, coreeană și japoneză. Alți lingviști au mai inclus în această super-familie și familii sau ramuri precum elamita, sumeriana, ciukoto-kamceatkiană, eschimo-aleută, nivkhe (considerată de obicei o limbă izolată
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Dimitrievici Andreev avansează în 1986 o teorie numită proto-boreală, care afirma că în Europa de est, în epoca mezolitica (mileniile X-VII i.C.) a trait o populatie mai veche decît cea proto-indo-europeană din care s-au dezvoltat ulterior limbile indo-europene, uralice și altaice. Sînt reconstituite și 203 rădăcini comune ale grupului proto-boreal228. Acest idiom arhaic ar fi avut și un fonem specific, pe care Andreev îl numește spiranta velara X. Un argument în favoarea existenței acestei macrofamilii este faptul ca distincția satem-centum, existentă în
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
uralo-altaice. În grupul satem, răsăritean, al limbilor indo-europene există consoane palatalizate, în timp ce în grupul centum occidental aceste consoane lipsesc. La fel, grupul finic este de tip centum, în timp ce grupul ugric este de tip satem. Distincția se regăsește și în cadrul limbilor altaice. Acest fapt ar dovedi că toate aceste limbi au făcut parte, cîndva, dintr-o unitate lingvistică, ulterior scindata. Marija Gimbutas susține că indo-europenii primitivi ("populația kurganelor") au migrat în patru valuri succesive (4400-4200, 3400-3200, 3000-2800 și 1400-1200 i.C.) ducînd
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]