130 matches
-
dintre acestea îi aparține lui Andrei Pleșu care mărturisește în O bună întâlnire cu Finlanda că "toate tradițiile lumii își au obârșia undeva în spațiul septentrional"189. În cultura greacă, Nordul, cu aurorele boreale, apare ca un paradis terestru, mitologiile altaice îl consideră "buricul pământului", în timp ce vechii mexicani îl văd ca sursă a nenorocirilor. Nordul apare ca o contradicție, învăluit în mister, dar în același timp și o nesecată sursă de original. Finlanda este cea mai nordică țară a Europei, o
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Bibliografie specială / 175 6.5. Marea familie uralo-altaică / 175 6.5.1. Familia uralică / 179 6.5.1.1. Grupul fino-ugric / 179 6.5.1.2. Grupul samoed / 180 6.5.1.3. Grupul yukaghir / 180 6.5.2. Familia altaica / 180 6.5.2.1. Grupul turcic / 181 6.5.2.2. Grupul mongolic / 182 6.5.2.3. Grupul tungus (mancio-tungus) / 183 6.5.2.4. Grupul japonez / 184 6.5.2.5. Limba coreeană / 184 6.5.2
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
verbală rămîne bine diferențiată, ca spaniolă și italiană și în limbile cu declinare, ca germană, majoritatea limbilor slave, maghiară, finlandeză și basca."174 Topica SVO este foarte răspîndită, dar majoritară e ordinea SOV, întîlnită de pildă în limbile indo-iraniene, limbile altaice etc. Ordinea VSO este și ea bine reprezentată: o regăsim în multe limbi semito-hamitice, în cele polineziene etc. E mai rară topica VOS (atestata de pildă în malgașa), OVS și OSV (că în limbile amerindiene din nordul Americii de Sud)175: Ordinea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în clasificarea genealogica a limbilor lumii. De pildă, lingvistul danez Holger Pedersen în 1903 și mai apoi ucraineanul Vladislav Marcovici Ilici-Svitici și rusul Aharon Dolgopolsky, după 1960, au propus regruparea mării familii indo-europene cu alte familii de limbi (uralice și altaice) sub numele de nostratică 224 (termen derivat de Pedersen din lat. noster, nostră). Din ipotetica super-familie nostratică, alături de familia eurasiatica (indo-europeană, uralică și altaica), ar face parte și familiile afro-asiatică, kartveliană și dravidiana, în viziunea lui Allan R. Bomhard 225
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Dolgopolsky, după 1960, au propus regruparea mării familii indo-europene cu alte familii de limbi (uralice și altaice) sub numele de nostratică 224 (termen derivat de Pedersen din lat. noster, nostră). Din ipotetica super-familie nostratică, alături de familia eurasiatica (indo-europeană, uralică și altaica), ar face parte și familiile afro-asiatică, kartveliană și dravidiana, în viziunea lui Allan R. Bomhard 225. Joseph Greenberg a propus și el o variantă lărgita, sub numele de macrofamilia eurasiatica 226. Lingvistul american include în familia limbilor eurasiatice, alături de limbile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și familiile afro-asiatică, kartveliană și dravidiana, în viziunea lui Allan R. Bomhard 225. Joseph Greenberg a propus și el o variantă lărgita, sub numele de macrofamilia eurasiatica 226. Lingvistul american include în familia limbilor eurasiatice, alături de limbile indo-europene, uralice și altaice și alte familii și limbi izolate: etrusca, limbile eschimo-aleute, grupurile gilyak, ciukot, ainu, coreeană și japoneză. Alți lingviști au mai inclus în această super-familie și familii sau ramuri precum elamita, sumeriana, ciukoto-kamceatkiană, eschimo-aleută, nivkhe (considerată de obicei o limbă izolată
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Dimitrievici Andreev avansează în 1986 o teorie numită proto-boreală, care afirma că în Europa de est, în epoca mezolitica (mileniile X-VII i.C.) a trait o populatie mai veche decît cea proto-indo-europeană din care s-au dezvoltat ulterior limbile indo-europene, uralice și altaice. Sînt reconstituite și 203 rădăcini comune ale grupului proto-boreal228. Acest idiom arhaic ar fi avut și un fonem specific, pe care Andreev îl numește spiranta velara X. Un argument în favoarea existenței acestei macrofamilii este faptul ca distincția satem-centum, existentă în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
uralo-altaice. În grupul satem, răsăritean, al limbilor indo-europene există consoane palatalizate, în timp ce în grupul centum occidental aceste consoane lipsesc. La fel, grupul finic este de tip centum, în timp ce grupul ugric este de tip satem. Distincția se regăsește și în cadrul limbilor altaice. Acest fapt ar dovedi că toate aceste limbi au făcut parte, cîndva, dintr-o unitate lingvistică, ulterior scindata. Marija Gimbutas susține că indo-europenii primitivi ("populația kurganelor") au migrat în patru valuri succesive (4400-4200, 3400-3200, 3000-2800 și 1400-1200 i.C.) ducînd
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
2: khoisan, limbile pigmeilor, congo-sahariene, non-africane; - stratul 3 (al limbilor non-africane): indo-pacifice (și australiene), eurasiene; - stratul 4 (al limbilor eurasiene): austrice, dene-caucaziene, eurasiamericane; - stratul 5 (au limbilor eurasiamericane): afro-asiatice, dravidiene, kartveliene, eurasiatice, amerindiene; - stratul 6 (al limbilor eurasiatice): indo-hitite, uralice, altaice, ciukoto-kamciatkiene, eschimo-aleute; - stratul 7 (ramură indo-hitită): anatoliene, non-anatoliene (indo-europene)229. În volumul Originea limbilor, Merritt Ruhlen, discipol al lui Joseph Greenberg, ajunge chiar să reconstituie cîteva rădăcini lexicale pe care le consideră că au aparținut limbii-mamă a umanității, limbii primordiale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbi în Caucaz, Turcia și Iran) 10. Dravidiana (28 de limbi în sudul Indiei) 11. Eurasiatica 11.1. Indo-europeană (aproximativ 150 de limbi în Asia și Europa) 11.2. Uralo-yukaghiră (24 de limbi în Rusia, Ungaria, Finlanda, Estonia) 11.3. Altaica (63 de limbi în Asia și Asia Mică) 11.4. Coreano-japonezo-ainu (4 limbi) 11.5. Ghiliak (1 limba, gurile Amurului, insula Sahalin) 11.6. Ciukoto-kamceatkiană (5 limbi în Siberia de Nord-Est) 11.7. Eschimo-aleută (9 limbi în Canada, SUA, Groenlanda
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și de Sud) Anterior, în lucrarea Language în the Americas, Stanford University Press, Stanford, 1987, Greenberg propunea următoarea clasificare: 1. Khoisan 2. Nigero-kordofaniană 3. Nilo-sahariană 4. Afro-asiatică 5. Caucaziana de Nord 6. Caucaziana de Sud 7. Eurasiatica (Indo-hitită, Uralică, Yukaghiră, Altaica, Coreeană, Japoneză, Ainu, Ghiliak, Ciukoto-kamceatkiană, Eschimo-aleută) 8. Dravidiana 9. Chino-tibetană 10. Austro-asiatică 11. Austro-tai 12. Indo-pacifică 13. Australiană 14. Na-dené 15. Amerindiana Merritt Ruhlen se bazează pe această clasificare, căreia îi aduce unele mici modificări și completări (v. Ruhlen, Familiile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Ruhlen, Familiile de limbi ale lumii, în A Guide to the World's Languages, vol. 1: Classification, Stanford University Press, Stanford, California, 19912, p. 290): 1. Khoisan 2. Nigero-kordofaniană 3. Nilo-sahariană 4. Afro-asiatică 5. Caucaziana 6. Indo-hitită 7. Uralo-yukaghiră 8. Altaica 9. Ciukoto-kamceatkiană 10. Eschimo-aleută 11. Elamo-dravidiană 12. Chino-tibetană 13. Austrica I. Miao-yao ÎI. Austro-asiatic III. Austro-tai A. Daic B. Austronezian 14. Indo-pacifică 15. Australiană 16. Na-dené 17. Amerindiana 18. Limbi izolate 19. Neclasificate 20. Pidginuri și creole 21. Artificiale Nouă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fi fost situat între aria limbilor fino-ugrice și cea a limbilor caucaziene mediteraneene și că limbile transformate în limbi indo-europene au trecut de la un tip asemănător cu cel al limbilor caucaziene de est la unul comun cu limbile fino-ugrice și altaice. Dintre numeroasele critici aduse acestei teorii le amintim pe cele după care nu există nici un fel de dovezi că limbile indo-europene ar fi mai recente decît celelalte grupuri de limbi și cea după care "el definește limbile indo-europene după un
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
au preluat tehnică domesticirii calului. Unele date lingvistice confirmă ipoteza Gimbutas: în arealul cuprins între Scandinavia la nord, Marea Neagră la sud, munții Urali la est și fluviul Volga la vest (ipotetica patrie primitivă a indo-europenilor) trăiesc și populații uralice și altaice și de aici ideea că limbile indo-europene și cele uralo-altaice au o origine comună. În Limbile lumii. Mică enciclopedie, volum apărut în 1981, Marius Sală și Ioana Vintilă-Rădulescu realizează o sinteză a caracteristicilor tipologice ale limbilor indo-europene despre care se
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
iar genul gramatical lipsește; - la nivelul tipologiei sintactice sînt limbi SOV (subiect-obiect-verb), centripete (modificatorii preceda elementul modificat) și utilizează postpozițiile în locul prepozițiilor. Lista numeralelor de la 1 la 10 pare mai degrabă un contraargument al existenței unei singure familii: Cuvînt Uralică Altaica Proto-uralică Proto-fino-ugrică Proto-samoedă Proto-altaică Proto-turcică Proto-mongolică Proto-tungusă unu *wk*wik-tɨ *uk*byuri *bîr *nigə(n) *əmun/ *əmkən doi *kek-tɨ *sid*puču *buč*koyar *dʐuru trei *koləm *nagur *ilu *ölöng *gurban *ilan patru *ńeljä *tʲet*torʲ*dört *dörben *dujin cinci *wit-tɨ
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tunitu ta-sas șase * ńu-ghu*jirgu*ńiŋu mușapte *ŋadi *jeti *nadən nana nid-kup opt *ĵa *sekür *dʐakpun ya < *da yət nouă *kegxegün *yersün kokonozece *tʲub*dʐuan towo Și paradigmă pronumelui personal pare să confirme existența mării familii uralo-altaice: Limbi uralice Limbi altaice balto-finice ugrice turcice mongolice finice estoniana maghiară turcă turkmena tătara mongola eu minä mîna én ben men min bi tu sinä șină te sen sen sîn chi el hän tema ő o ol ul ter ea (nu există, pentru ca aceste
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
te teie ți siz siz șez ta ei he nemad ők onlar olar alar ted Marius Sală și Ioana Vintilă-Rădulescu273 par a adera la opinia (majoritară, de altfel, printre lingviști) conform căreia familia uralică ocupă o poziție intermediară între familia altaica și cea indo-europeană. Iată cum sintetizează autorii principalele trăsături tipologice ale celor două familii: limbile din familia altaica "au sisteme consonantice simple și puține grupuri de consoane. Nu au tonuri (japoneză are un sistem asemănător celui tonal). Sînt în general
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Ioana Vintilă-Rădulescu273 par a adera la opinia (majoritară, de altfel, printre lingviști) conform căreia familia uralică ocupă o poziție intermediară între familia altaica și cea indo-europeană. Iată cum sintetizează autorii principalele trăsături tipologice ale celor două familii: limbile din familia altaica "au sisteme consonantice simple și puține grupuri de consoane. Nu au tonuri (japoneză are un sistem asemănător celui tonal). Sînt în general limbi aglutinante, cu armonie vocalica între sufix și radical (că și limbile uralice), care nu se regăsește însă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în dialectele acestei limbi; nu au pronume posesive, rolul acestora fiind preluat de sufixe posesive; mărci de plural comune: -j/-i și -ț/-d; nu au verbul a avea. După Merritt Ruhlen (1987: 287) avem o familie uralico-yukaghiră și una altaica, aceasta din urmă cuprinzînd ramurile turcica, mongolica, tungusă, coreeană, japoneză-ryukyuan și ainu. Înrudirea micro-familiei yukaghire cu limbile uralice, propusă mai întîi de Collinder (1940), se baza pe numeroasele corespondențe între sistemul cazual yukaghir și cel proto-samoed. 6.5.1. FAMILIA
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
rusesc). Două limbi/dialecte principale: - yukaghir de nord (yukaghir de tundra) - yukaghir de sud (yakaghir din Kolima). Este considerată fie o limbă izolată, neafiliabilă, fie o limbă aparținînd unei ipotetice ramuri uralo-yukaghire a mării familii uralo-altaice. 6.5.2. FAMILIA ALTAICA Numele provine de la munții Altai, din Asia Centrală, formați din patru lanțuri muntoase aflate în zona granițelor dintre Rusia, China și Mongolia. Aceste limbi ocupă o suprafata uriașă că întindere, vorbindu-se din Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu, pînă în Asia Centrală, de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și coreeană și japoneză, idee reactualizata și susținută cu noi argumente, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, printre alții de Nicholas Poppe 277, Roy Miller 278 sau Serghei Starostin 279. Tot acum se încearcă alăturarea de subfamilia altaica și a limbii ainu280 (vezi notele la p. 181). 6.5.2.1. Grupul turcic 40 de limbi (Ethnologue) și aproximativ 200 de milioane de vorbitori. Lars Johanson 281 împarte limbile turcice în șase ramuri: 1. Ramură sud-vestică (oguz): - pecenega
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
divergență, iakută și dolgan, cu o puternică influență tungusă. 6.5.2.2. Grupul mongolic 13 limbi (Ethnologue) vorbite în Asia Centrală (Mongolia, Rusia - Siberia și Chină) de aproximativ 7 mîl. de vorbitori. Cei care contrazic apartenența limbilor mongolice la limbile altaice explică asemănările structurale cu limbile turcice și tunguse prin fenomenul de spachbund (contact lingvistic). Scrierea tradițională mongolica a apărut în secolele XII-XIII, fiind derivată din scrierea uigură. 1. Ramură orientala - dagur sau daur (100.000 în regiunea autonomă Mongolia-Interioară din
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de vorbitori în Chină - Manciuria; limba pe cale de a se stinge) - xibe sau sibe sau xibo (30.000 în Chină) 6.5.2.4. Grupul japonez 1. japoneză (130 mîl.). Cei mai multi lingviști o consideră o limbă izolată. Alte teorii: limba altaica; limba mixtă, altaica și austroneziana: structura sintactica altaica, dar influențe morfologice și lexicale din limbile malayo-polineziene; înrudită cu coreeană. 2. limbile ryukyu: amami, okinawa (cei mai numeroși vorbitori), miyako, yaeyama, yonaguni etc. Sînt vorbite în insulele Ryukyu (în sudul arhipelagului
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Chină - Manciuria; limba pe cale de a se stinge) - xibe sau sibe sau xibo (30.000 în Chină) 6.5.2.4. Grupul japonez 1. japoneză (130 mîl.). Cei mai multi lingviști o consideră o limbă izolată. Alte teorii: limba altaica; limba mixtă, altaica și austroneziana: structura sintactica altaica, dar influențe morfologice și lexicale din limbile malayo-polineziene; înrudită cu coreeană. 2. limbile ryukyu: amami, okinawa (cei mai numeroși vorbitori), miyako, yaeyama, yonaguni etc. Sînt vorbite în insulele Ryukyu (în sudul arhipelagului japonez) și sînt
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a se stinge) - xibe sau sibe sau xibo (30.000 în Chină) 6.5.2.4. Grupul japonez 1. japoneză (130 mîl.). Cei mai multi lingviști o consideră o limbă izolată. Alte teorii: limba altaica; limba mixtă, altaica și austroneziana: structura sintactica altaica, dar influențe morfologice și lexicale din limbile malayo-polineziene; înrudită cu coreeană. 2. limbile ryukyu: amami, okinawa (cei mai numeroși vorbitori), miyako, yaeyama, yonaguni etc. Sînt vorbite în insulele Ryukyu (în sudul arhipelagului japonez) și sînt în pericol de dispariție, fiind
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]