93 matches
-
vechi, pe margini în loc de blăniță de dihor, are bentiță țesută în război din mătase care imită cârlionții de la blana mielului. În lada de zestre a doamnei Țăran Paraschiva se află și costume de fetițe alcătuite din cămașă de pânză albă, altiță cu șiruri de flori negeometrizate, mai ales trandafiri în culori vii: roșu, maro, negru, albastru. Catrința este asemenea celei din costumul femeilor. Costumul bărbătesc este format din pălărie cu pană de fazan, cămașă pe pânză de casă de bumbac, albă
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
cărui semnificații au fost deja amintite, coada de păun și bobocul de trandafir, simbolul frumuseții, șarpele, protectorul casei, peștele, simbolul credinței, pomul vieții, coronița miresei, ce simbolizează coroana lui Iisus, spicul de grâu, simbolul bogăției, steaua, al nașterii lui Iisus, altița, al pânzei de păianjen, la care se adaugă motive religioase sau pastorale, prezentate în viziune proprie în expoziția familiei Iorga Gheorghe și Liviu, Alina și Raluca. Culorile sunt minerale: alb, negru și roșu pământ, cât și verde cupru, bleu, albastru
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
ciurătură.12 De la Dubova există trei cămăși, dintre care una este posibil să fie cămașă de ginere, sau naș (P.1314(bluză), tip poncio, iar două sunt tipul încrețit în jurul gâtului,(P.1303) este tipul clasic cu mâneca tripartită, cu altiță, încreț îngust brodat cu mătăsică de culoare gălbuie, și rânduri pe mâneca ce se ternină cu rânduleț brodat pe margine și la capăt este largă. A doua piesă este ( P.1315), are decorul pe mânecă și stan în tablă realizat
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
capătul mânecii și de pe stan. Ciupagele (P. 1330, are și poale )și P.1403 de asemenea provin de la aceeși persoană, sunt de asemenea cămăși încrețite ân jurul gâtului (P. 1330), are gura cămășii înt-o parte, cu mâneca dintr-una, cu altiță și rânduri, întercalate cu rânduri de șabace, cu încreț, pumnași și cipcă, stanul cu trei rânduri de motive geometrice, realizate cu arnici albastru deschis și negru care se repetă pe altiță și mânecă, la gât are gulerul pe bentiță, brodat
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
gura cămășii înt-o parte, cu mâneca dintr-una, cu altiță și rânduri, întercalate cu rânduri de șabace, cu încreț, pumnași și cipcă, stanul cu trei rânduri de motive geometrice, realizate cu arnici albastru deschis și negru care se repetă pe altiță și mânecă, la gât are gulerul pe bentiță, brodat cu motive geometrice mărunte și cu un volan din dantelă lucrată cu cârligul din bumbăcel alb și albastru deschis. Două cămăși, (P.1403) are decorul geometric și vegetal realizat în blană
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
P1310, P.1316, P.1463, P.1282,P.1326,P. 1375) dintre acestea fac parte din tipul încrețit în jurul gâtului, 2(P.1304, mâneca largă în partea de jos P.1307, mâneca cu pumnași , încreț și cipcă) cu mâneca cu altiță, tablă și râuri pe mânecă, iar P.1302, cu o altiță în care apar elemente de noutate în decorarea mînecii, fiind formată de două benzi mai late brodate cu arnici de culoare neagră, cu motivul decorativ ciorchinele intercalate cu o
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
dintre acestea fac parte din tipul încrețit în jurul gâtului, 2(P.1304, mâneca largă în partea de jos P.1307, mâneca cu pumnași , încreț și cipcă) cu mâneca cu altiță, tablă și râuri pe mânecă, iar P.1302, cu o altiță în care apar elemente de noutate în decorarea mînecii, fiind formată de două benzi mai late brodate cu arnici de culoare neagră, cu motivul decorativ ciorchinele intercalate cu o fâșie mai îngustă brodată cu mătase galben deschis cu motivul decorativ
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
de culoare neagră, cu motivul decorativ ciorchinele intercalate cu o fâșie mai îngustă brodată cu mătase galben deschis cu motivul decorativ frunza de viță. Mâneca se termină cu un încreț îngust, iar pe mânecă mai apare motivul prerupt ciorchinele. Structura altiței se continuă și pe stan. (aducînd aminte de cămășile cu ciupag pe stan). Această caracteristică se observă și la P.307. Alte 4 ciupage au mâneca în tablă pe de-a întregul, toate au mîneca strânsă în pumnași, se termină
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
monocrome-albe cu decor ciurat(broderie de culoare albă pe fire trase), dar găsim și cămașă tip poncio, cămașă cu decor ales în război cu mânecă în tablă, sau cu umeraș, largă la capăt, cu mîneca tripartită, cu rânduleț pe langă altița. Pentru Subzona de Sud se observă multitudinea variantelor (comparativ cu numarul relativ mic de artefacte existente în colecția muzeului) în modul de tratare și alegere a decorului( vezi Anexă 1- catalogul pieselor). Astfel întâlnim câteva cămăși cu mânecă tripartită similară
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
artefacte existente în colecția muzeului) în modul de tratare și alegere a decorului( vezi Anexă 1- catalogul pieselor). Astfel întâlnim câteva cămăși cu mânecă tripartită similară tipului arhaic(vezi planșa 1) întâlnit și în Plaiul Cloșani sau Zona Centrală, cu altița separată-îngrădită(P1400), cu umeraș( P216, P2516, P220, P1137, P1227), cu umeraș și râuri pe braț(P1567, P221), cu râuri pe mânecă (P1567, P221), sau cămăși cu mânecă în tablă( P239, P2558). Cămășile sunt lucrate din pânză de casă,(cu margine
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
și florale liber desenate ; P2582 elemente geometrice combinate cu motive florale învolte. O cămașă de la Dobra (P2632) se detașează că originalitate prin combinația de motive geometrice (cercuri care se intersectează), florale și zoomorfe-fluturele , ce fornează un decor în tablă pe altița și brațul mânecii, iar o altă cămașă prin decorul în tablă, format de elemente decorative mărunte- motiv zoomorf-melcul (este un simbol lunar universal, indicând renașterea periodica), pe mânecă și piept. (P239, Petra). Există trei exemplare care au mânecă strânsă pe
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
influențe primite pe calea traficului fluvial, sau ca efect al circulației populației cu ocazia șantierului de la Hidrocentralele Porțile de Fier I- și ÎI, sau în alte centre industriale din Banat, Călan, Reșița, Hunedoara, etc. În funcție de amploarea și complexitatea decorului la altița, pe brațul mânecii, de realizarea decorului cu mărgeluțe policrome, paiete( 12 exemplare) putem concluziona că majoritatea artefactelor păstrate în colecția muzeului au făcut parte din ansambluri vestimentare de sărbătoare. De altfel acest fapt explică că aceste piese de port femeiesc
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
a sec XX. Materialul avut la dispoziție ne permite sa concluzionam în această fază a cercetării că în Subzona de Sud a Mehedințiului ciupagul, chiar dacă și-a pierdut din amploarea croiului inițial, a păstrat tradiția decorului tripartit pe mânecă, cu altița separată sau nu, mânecă cu umeraș, cu râuri, cu rânduri săbiate, terminarea gurii cămășii cu bentița sau cu berezău. Aceste caracteristici, comune pentru cămașă de tip carpatic, fără poale, de Mehedinți, asociate la decorul din elemente geometrice, vegetale, florale, zoomorfe
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
rebel, În lanțul de frunze levantine, noi eram odată, Indescifrabila tăcere ți-o auzeam altfel... AH, TOAMNĂ... Invazia culorilor galben, maro, Nu ascultă de frunze, nici de ființe, Nici gâzele nu-și au cuvântul acolo, Culorile-și cos, din frunze, altițe. În broderia urcușului greu, O toamnă începe cusutul pe dos, Și frunzele gem, suspinând-n apogeu, Pământul le îmbracă generos... Ah, toamnă, copleșești ființa, Culorile-ți stropite sunt de călimară, Rodește-n tine vița, se vaietă sămânța, Vreau să te
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343213_a_344542]
-
Tu ești în veci mireasa preasfântă și frumoasă. Iar pâinea când se frânge și vinul din potire Sânt sângele și trupul iubitului tău Mire. O, cât ești de frumoasă, ai ochi de porumbiță Pe umeri ai năframă și fluturi pe altiță. Hai să fugim în lume, prin spicele din lan Să-ți târnosesc un templu în cedrii din Liban. Referință Bibliografică: CÂNTAREA CÂNTẰRILOR Cap. I - Iubirea între mire și mireasă / Marin Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2065, Anul VI
CÂNTAREA CÂNTẰRILOR CAP. I – IUBIREA ÎNTRE MIRE ŞI MIREASĂ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379135_a_380464]
-
erau Banii Crai, care și-au revărsau prinosul de Daruri regale Dragului lor Împărat. În toate satele române, ulițele sunt pline de alb, de colinde, de nectarul amintirilor sublime. Totul pare un gherghef de visări, un ștergar de regăsiri, o altiță brodată cu multe împliniri. „Lângă iesle, divina mamă-fecioară, pe tulpina ei de vis. Îngenunche de fericirea de a fi dat pământului Logosul divin în trupșor de Făt-Frumos. Către intrare, luminați și pe dinăuntru de către luceafăr, magii călători revarsă darurile pământului
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
semantica lui, ci pentru spiritul religios-ortodox al cuvântului, duhul lui, exegeza hermeneutică, mireasma suavă a sublimului purtător de lumină harică, de preaplin ca dar al creației artistice. Cuvântul dac se îmbracă literar cu Iia țesută a literelor românești, brodate pe altița metafizică a cugetului peste care se răsfrânge nimbul de borangic al exegezei hermeneutice. Însumându-se Neamului său creștin, Bisericii străbune ortodoxe deci, primește lumina Logosului prin chemarea la actul creativ, iar prin darurile, energiile necreate ale Duhului Sfânt este ales
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
Adunat de pe câmpii. Cu un fir de romanița Încerc dragostea,și-l prind Cu sfiala,în cosita, Badea să îmi dea guriță Și obrajii îmi aprind. Și voi lua apa-n cofița Din vale,de la izvor, Îmi anin vânt în altița Cu sulfina și cu dor. Și-i voi da badei să bea Roua din căuș de floare, S-apoi ,bade,îi putea Să rupi floare de cicoare , Ai mei ochi de-i săruta. Și-am să culeg busuioc În bătaia
DOINA de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374526_a_375855]
-
sădit armonia Și vântul de seară, te-alinta Cu frunze de-arama, din vie Și mustul cel dulce din crama. Și ce frumoasă ești, Toamna Femeie cu trup de zeița, Cu-obrajii că merele coapte Și brațe de foc, sub altițe. Din flăcări, ai iia, țesuta, Cu flori de argint și arama. Podoabe, din boabe de struguri, Din frunze de vie, năframa. Referință Bibliografica: Și ce frumoasă ești / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2088, Anul VI, 18
SI CE FRUMOASA ESTI de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373918_a_375247]
-
se trezea de dimineață. Unde mâini trudeau prinosul și înălțau bucuria Cerând Domnului s-ajute ca să le rodească glia Unde-s vremurile-n care pe tăpșan se pornea hora Un prinos de bucurie pentru viața tuturora. Unde-s fetele-n altiță cu cozi negre ca și mura Și cu ochi de iarbă verde, macul roșu însuși, gura. Unde-or fi astăzi țiganii ce cântau din alăute Muzici ce trezeau iubire în inimi neîncepute Care ațâțau doar focul, ca să curgă ață jocul
CA UN CÂNT DE ÎNVIERE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371257_a_372586]
-
element decorativ de origine antropomorfă-mâna, rar întâlnit pe textile de port și puțin identificat pe artefactele din colecțiile muzeale. Cămașa fără poale, de la Broșteni denumită local - ciupag este încrețită în jurul gîtului, tipul carpatic, având mâneca cu decor tripartit 1 cu altiță separată, cu broschiță, la care surprindem o particularitate locală a zonei dunărene, după cu arată Elena Secosan, într-un amplu studiu consacrat costumului mehedințean-anume: amplasarea ornamentului altiței foarte sus pe umăr, acesta pornind de la guler pentru această caracteristică fiind denumit
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
este încrețită în jurul gîtului, tipul carpatic, având mâneca cu decor tripartit 1 cu altiță separată, cu broschiță, la care surprindem o particularitate locală a zonei dunărene, după cu arată Elena Secosan, într-un amplu studiu consacrat costumului mehedințean-anume: amplasarea ornamentului altiței foarte sus pe umăr, acesta pornind de la guler pentru această caracteristică fiind denumit și„ciupag cu mâneca de sus" 2 Foile sunt unite prin cusătură muchiată. Gulerul este format de o bentiță aplicată pe un încreț îngust, iar în partea
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
decorativ asemănător unui un colier, o înlănțuire de cerculețe bătute cu arnici de culoare roșie, bobițe roșii, pituțe care după părerea noastră, trimite la simboluri solare 3 . Cămașa este despicată în față, pe mijloc; se închide cu șnurulețe cu ciucuri. Altița este formată de șapte rînduri de forme geometrice-pătrate în succesiune, punctate în mijloc cu mărgeluțe, spațiul dintre rânduri fiind umplut de o broderie, punctul lănțișor realizat din fir metalic. Încrețul este mai îngust, diferit cromatic și altfel realitat decît cel
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
subzone ale Mehedințiului că încrețul colorat: mov, cu flori geometrizate, albastru, grena, roz(P2721, P2722, P1268, P228, P2544, P1151, P1378, P1379, P174, P1157, P1234,P1228, P1263, P1393), dar și influențe târzii din Câmpia dunăreana, remarcate de cunoscută cercetătoare Elenă Secoșan: “altița amplasată sus pe umăr, încrețul fiind eliminat că reminiscența inutil a vechiului tip de croi, (având doar rol decorativ), iar mânecă rămâne albă fără râuri”.8(P1311, P232). Nouă ciupage destinate unui costum de sărbătoare au mânecă dintr-una, largă
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
București, iar ca profesoară de igienă publică manualul Noțiuni de medicină și farmacie populară (1912). Colaborează cu versuri mai întâi la „Revista nouă” (1891-1893), unde Gheorghe din Moldova se bucura de aprecierea lui B.P. Hasdeu. Se numără printre fondatoarele revistei „Altițe și bibiluri”, publică la „Dochia”, „Arhiva”, „Revista literară”, „Familia”, „Universul”, „Literatură și artă română”, „Litere și arte”, „Curierul român”, „Viața românească” ș.a. Abia în 1916 își adună versurile într-un volum: Câte au fost, o plachetă elegantă, ilustrată de J.
CORNELIA DIN MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286425_a_287754]