93 matches
-
cărui semnificații au fost deja amintite, coada de păun și bobocul de trandafir, simbolul frumuseții, șarpele, protectorul casei, peștele, simbolul credinței, pomul vieții, coronița miresei, ce simbolizează coroana lui Iisus, spicul de grâu, simbolul bogăției, steaua, al nașterii lui Iisus, altița, al pânzei de păianjen, la care se adaugă motive religioase sau pastorale, prezentate în viziune proprie în expoziția familiei Iorga Gheorghe și Liviu, Alina și Raluca. Culorile sunt minerale: alb, negru și roșu pământ, cât și verde cupru, bleu, albastru
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Cleopa și Părintele Galeriu, pentru cultura brâncovenească, pentru plug, grapă și cimpoi, pentru stiloul lui Petrache Poenaru și cibernatica lui Ștefan Odobleja, pentru dacii lui Decebal și răzeșii lui Alexandru cel Bun, pentru Paștele și Crăciunurile de la Sebiș, pentru ie, altiță, zadie și opinci, pentru Rovine, Călugăreni, și Vaslui- Podu’ Înalt, pentru jiana, hațegana și brașoveana, Pentru valurile albastre ale Dunării și Lacul Roșu, pășunile și dealurile bucovinene, pentru fluierul ciobanului și naiul lui Zamfir, pentru marama de borangic și florile
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
element decorativ de origine antropomorfă-mâna, rar întâlnit pe textile de port și puțin identificat pe artefactele din colecțiile muzeale. Cămașa fără poale, de la Broșteni denumită local - ciupag este încrețită în jurul gîtului, tipul carpatic, având mâneca cu decor tripartit 1 cu altiță separată, cu broschiță, la care surprindem o particularitate locală a zonei dunărene, după cu arată Elena Secosan, într-un amplu studiu consacrat costumului mehedințean-anume: amplasarea ornamentului altiței foarte sus pe umăr, acesta pornind de la guler pentru această caracteristică fiind denumit
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_la_brosteni_mehe_varvara_magdalena_maneanu_1367322998.html [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
este încrețită în jurul gîtului, tipul carpatic, având mâneca cu decor tripartit 1 cu altiță separată, cu broschiță, la care surprindem o particularitate locală a zonei dunărene, după cu arată Elena Secosan, într-un amplu studiu consacrat costumului mehedințean-anume: amplasarea ornamentului altiței foarte sus pe umăr, acesta pornind de la guler pentru această caracteristică fiind denumit și„ciupag cu mâneca de sus" 2 Foile sunt unite prin cusătură muchiată. Gulerul este format de o bentiță aplicată pe un încreț îngust, iar în partea
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_la_brosteni_mehe_varvara_magdalena_maneanu_1367322998.html [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
decorativ asemănător unui un colier, o înlănțuire de cerculețe bătute cu arnici de culoare roșie, bobițe roșii, pituțe care după părerea noastră, trimite la simboluri solare 3 . Cămașa este despicată în față, pe mijloc; se închide cu șnurulețe cu ciucuri. Altița este formată de șapte rînduri de forme geometrice-pătrate în succesiune, punctate în mijloc cu mărgeluțe, spațiul dintre rânduri fiind umplut de o broderie, punctul lănțișor realizat din fir metalic. Încrețul este mai îngust, diferit cromatic și altfel realitat decît cel
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_la_brosteni_mehe_varvara_magdalena_maneanu_1367322998.html [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
Cerul aruncă mesaje cu fiori, De grija nuferilor, gerul Pictează-n ape alte dalbe flori. Și bărca-și face lin culoar pe lac, Domol cutreieră prin trestiile mute, Netulburat, un fluierar se-oprește Pe lancea-ngălbenită, cu sunete acute. Cusute gânduri pe-altițe argintate Maluri ascund comori de primăvară- Imperturbabil, frigul, fără grijă, Va șlefui culoarea milenară. Sclipici de-argint adună ramurile joase, Împrăștiind culori de vis pe unda clară; Stăteam și cugetam la mersul lumii, Visam că, poate, Ea, din lac o să
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/La_steaua_care_a_rasarit_romeo_tarhon_1389814356.html [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
subzone ale Mehedințiului că încrețul colorat: mov, cu flori geometrizate, albastru, grena, roz(P2721, P2722, P1268, P228, P2544, P1151, P1378, P1379, P174, P1157, P1234,P1228, P1263, P1393), dar și influențe târzii din Câmpia dunăreana, remarcate de cunoscută cercetătoare Elenă Secoșan: “altița amplasată sus pe umăr, încrețul fiind eliminat că reminiscența inutil a vechiului tip de croi, (având doar rol decorativ), iar mânecă rămâne albă fără râuri”.8(P1311, P232). Nouă ciupage destinate unui costum de sărbătoare au mânecă dintr-una, largă
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/M_neanu_varvara_magdalena_col_varvara_magdalena_maneanu_1389253139.html [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
1175) și un ansamblu de costum realizat mai recent( P. 2768). De asemenea și constatarea doamnei Elena Secoșan că: In zona de nord, cămașa femeiască reflectă o sobrietate prin ornamentul tratat robust în linii largi și preferința pentru soluții simple, altița fiind adeseori eliminată, „blana" întinzându-se de la umăr până jos,5 nu se confirmă în structura decorativă de pe mâneca ciupagelor din Plaiul Cloșani, aflate în Colecția MRPF, în general și nici a celor din satul Balta, în particular Din satul
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_balta_in_colecti_varvara_magdalena_maneanu_1368597063.html [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
confirmă în structura decorativă de pe mâneca ciupagelor din Plaiul Cloșani, aflate în Colecția MRPF, în general și nici a celor din satul Balta, în particular Din satul Balta, în colecția muzeului, se păstrează 25 ciupage. Dintre acestea douăzeci sunt cu altiță, optsprezece cu decor tritpartit al mânecii(altiță, încreț și râuri sau tablă pe mânecă) , patru cu altiță separată (P1169, P1154, P1248, P 1134, ), trei cu altiță fără încreț, cinci cu mâneca în tablă(cu râuri lungi, P1139, sabiate, P.1276
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_balta_in_colecti_varvara_magdalena_maneanu_1368597063.html [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
din Plaiul Cloșani, aflate în Colecția MRPF, în general și nici a celor din satul Balta, în particular Din satul Balta, în colecția muzeului, se păstrează 25 ciupage. Dintre acestea douăzeci sunt cu altiță, optsprezece cu decor tritpartit al mânecii(altiță, încreț și râuri sau tablă pe mânecă) , patru cu altiță separată (P1169, P1154, P1248, P 1134, ), trei cu altiță fără încreț, cinci cu mâneca în tablă(cu râuri lungi, P1139, sabiate, P.1276, năsipită, P1194, vezi P226 cu rânduri sărite
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_balta_in_colecti_varvara_magdalena_maneanu_1368597063.html [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
nici a celor din satul Balta, în particular Din satul Balta, în colecția muzeului, se păstrează 25 ciupage. Dintre acestea douăzeci sunt cu altiță, optsprezece cu decor tritpartit al mânecii(altiță, încreț și râuri sau tablă pe mânecă) , patru cu altiță separată (P1169, P1154, P1248, P 1134, ), trei cu altiță fără încreț, cinci cu mâneca în tablă(cu râuri lungi, P1139, sabiate, P.1276, năsipită, P1194, vezi P226 cu rânduri sărite, P230). Toate piesele au mâneca largă în partea de jos
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_balta_in_colecti_varvara_magdalena_maneanu_1368597063.html [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
satul Balta, în colecția muzeului, se păstrează 25 ciupage. Dintre acestea douăzeci sunt cu altiță, optsprezece cu decor tritpartit al mânecii(altiță, încreț și râuri sau tablă pe mânecă) , patru cu altiță separată (P1169, P1154, P1248, P 1134, ), trei cu altiță fără încreț, cinci cu mâneca în tablă(cu râuri lungi, P1139, sabiate, P.1276, năsipită, P1194, vezi P226 cu rânduri sărite, P230). Toate piesele au mâneca largă în partea de jos, terminată cu rânduleț de jur împrejur la șatesprezece dintre
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_balta_in_colecti_varvara_magdalena_maneanu_1368597063.html [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
râuri lungi, P1139, sabiate, P.1276, năsipită, P1194, vezi P226 cu rânduri sărite, P230). Toate piesele au mâneca largă în partea de jos, terminată cu rânduleț de jur împrejur la șatesprezece dintre piese, iar cincisprezece dintre acestea prezintă rânduleț pe lângă altiță, uneori mai lat, alteori mai îngust.(P1265, P2723, P2786, P1273, P1189, P1134, P1261, P1384, P1182, P1171, P1248, P227, P1257). Ca element decorativ se mai întâlnește adesea, utilizarea cusăturilor principale în cheiță colorată (P1219, P230, P1265, P2723, P1273, P226, P1189, P1261
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_balta_in_colecti_varvara_magdalena_maneanu_1368597063.html [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
mărgeluțelor colorate pentru a completa decorul ales cu negru, iar apoi prin pătrunderea la sate a coloranților textili de sinteză, arniciului colorat, mulineului, adus de la oraș sau procurat de la magazinele sătești, mai ales după 1950. Față de modelul clasic în care altița este separată de încreț, se observă o inovație strict tehnică unde altița are lucrată în partea ei de jos și fâșia ce reprezintă porțiunea încrețului, aceasta la rândul ei fiind prinsă de bucata mânecii cu râuri(P.1169). O altă
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_balta_in_colecti_varvara_magdalena_maneanu_1368597063.html [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
pătrunderea la sate a coloranților textili de sinteză, arniciului colorat, mulineului, adus de la oraș sau procurat de la magazinele sătești, mai ales după 1950. Față de modelul clasic în care altița este separată de încreț, se observă o inovație strict tehnică unde altița are lucrată în partea ei de jos și fâșia ce reprezintă porțiunea încrețului, aceasta la rândul ei fiind prinsă de bucata mânecii cu râuri(P.1169). O altă observație pe care o putem face la unele ciupagele cu încreț din
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_balta_in_colecti_varvara_magdalena_maneanu_1368597063.html [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
cu lemne groase trecute pe de desubt și, odată aranjate peste bârnele de protecție erau fixate cu buloane de fier bine strânse la capete cu șaibe și piulițe. Fetele ieșeau dumineca la horă gătite cu ii și fote bluze cu altițe dar și rochii de-a gata aduse de câte cineva care lucra pe la oraș. Erau tare îmbujorate de frumusețea vârstei dar începuseră să-și dea și cu pudră. Se strigau una pe alta la poartă și porneau în grup spre
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
Adunat de pe câmpii. Cu un fir de romanița Încerc dragostea,și-l prind Cu sfiala,în cosita, Badea să îmi dea guriță Și obrajii îmi aprind. Și voi lua apa-n cofița Din vale,de la izvor, Îmi anin vânt în altița Cu sulfina și cu dor. Și-i voi da badei să bea Roua din căuș de floare, S-apoi ,bade,îi putea Să rupi floare de cicoare , Ai mei ochi de-i săruta. Și-am să culeg busuioc În bătaia
DOINA de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cristiana_iliuta_1491325497.html [Corola-blog/BlogPost/374526_a_375855]
-
variat în funcție de vârstă. În general, costumul popular femeiesc este compus din mai multe piese specifice: cămașa, poalele, catrința, betelele, acoperământul pentru cap și podoabele. La acestea se adaugă piesele comune: bondița, cojocul, sumanul, mantaua. Tinerele fete poartă doar cămașă cu altiță (partea superioară a mânecilor și cea din jurul gâtului sunt încrețite printr-un sistem anume numit altiță prin care se trece un șnur), în timp ce femeile măritate au permisiunea să poarte în continuare acest tip de cămașă, dar numai în ocazii deosebite
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
poalele, catrința, betelele, acoperământul pentru cap și podoabele. La acestea se adaugă piesele comune: bondița, cojocul, sumanul, mantaua. Tinerele fete poartă doar cămașă cu altiță (partea superioară a mânecilor și cea din jurul gâtului sunt încrețite printr-un sistem anume numit altiță prin care se trece un șnur), în timp ce femeile măritate au permisiunea să poarte în continuare acest tip de cămașă, dar numai în ocazii deosebite, pentru că, în general, ele îmbracă o cămașă cu ciupag, adică guler îngust cu o bentiță aplicat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
n. 1944), fiica cea mică a lui Ioniță, solistă și acordeonistă, a cântat alături de soțul ei Nicu Trohonel. Mezinul familiei, vioristul Victor Țambu (n 1946), a ajuns unul dintre marii lăutari ai Gorjului. Acesta cântat în ansamblurile artistice „Doina Gorjului”, „Altița” și „Balada Jiului”. A înregistrat două CD-uri, un disc Electrecord cu 12 piese și a efectuat peste 30 imprimări radio. Are și patru compoziții proprii: "Horă lui Victor Țambu", "Sârba lui Ioniță", "Sârba minerilor" și "Rustenul din Telești". El
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
bogată în tradiții care se păstrează încă, legate de momentele cruciale ale vieții: nașterea, nuntă, înmormântarea. Obiceiurile evidențiază specificul popular al zonei. PORTUL FEMEIESC tradițional cuprinde: opincile, colțunii (ciorapii) din lână, prigitoare (catrința), frânghia de încins, cămașă cu "pui" și altița, bondița din piele de oaie cu "prim" (bordura) de miel, tulpanul (baticul) înflorat, sumanul scurt, negru din lână, trăistuța, cojocul din piele de oaie cu "prim" negru din piele de miel. PORTUL BĂRBĂTESC este alcătuit din: opinci, ițari (pantaloni) albi
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
o altă latură a meșterilor localnici, dealtminteri iscusiți tâmplari și cioplitori în lemn. În continuare, o încântătoare paradă a portului muscelean, cu frumusețea și gingășia maramelor în fir de borangic, coloritul și cusăturile variate ale iilor, presărate pe mâneci și altițe cu fuști, suveicuțe, mușcate în rânduri sau șătrănguțe, ca și fotele strălucitoare cu înflorituri măiestru cusute cu fir le-au impus de mult în toate colțurile lumii. Alături se înșiră sobrele și impunătoarele costume bărbătești: pălărie mică mocăneasca cu boruri
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
Gilortului“, înființat în anul 1954. În perioada 1939-1941 Costică Dindiri și soția sa, Constanța Chirițoiu, au cântat la București într-o cârciumă din spatele Gării de Nord. A efectuat mai multe înregistrări pentru Radio Craiova și a fost televizat în timp ce cânta cu Ansamblul „Altița“ din Târgu Jiu. La fel de vestită a fost și banda lăutăresei Eugenia Bârsan zisă Gena (n. 1916 - d. 1962), chitaristă și solistă apreciată în Gorj și Dolj. A fost căsătorită cu vioristului Ion Bârsan (n. 1912 - d. 1960). La început, cei
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
românești mai ales la mâneci, pe piept și la gât. Unele ii sunt împodobite și cu mărgele sau paiete. Elementele de bază în compoziția iei sunt "umărul" (cusătura ce unește mâneca de părțile din față și spate ale iei), "încrețul", "altița" (bandă lată, bogat decorată pe mânecă care este elementul definitoriu al modelului și care nu se repetă în nici o altă parte a iei), "râurile" (benzi drepte sau oblice pe piept și mâneci) și "bibilurile" sau "cheițele" (cusături de îmbinare a
Ie (vestimentație) () [Corola-website/Science/324222_a_325551]
-
întâlnesc pe centrul mânecii, în unghi. Dupa ce încrețul și-a pierdut rolul functional, a fost păstrat totuși ca bandă decoartivă, aproape nelipsit în compoziția mânecii. Sunt excepții iile mai noi din Muscel și Prahova, unde râurii pleacă direct din altiță, repetând aceleași modele. Altă excepție sunt iile mai noi (1900) de pe Valea Oltului, unde toată mâneca este acoperită de broderie fină, numita "tablă". Tot atunci iile din sud s-au îmbogățit cu fluturi (paiete) și fir (metalic). În Bucovina s-
Ie (vestimentație) () [Corola-website/Science/324222_a_325551]