1,141 matches
-
deja viitorului, nu doar clipei când s-au născut." Se întreabă, totuși: "Doamne, de ce nu mă pot mulțumi cu o existență mijlocie, fără să aspir la "eternitatea" textului tipărit?" Personajul Miron Radu Paraschivescu din acea vreme trebuie imaginat ca un altoi între un intelectual complex și un mic-și-agitat pachet de nervi - dar cât de atașant în încăpățânata sa candoare, cum avea să-l descrie Matei Călinescu, douăzeci de ani mai târziu! El se întreabă dacă adeziunea sa notorie la comunism nu
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
taie aerul. Cu gândul la ea, Nu pot să dorm, Dar și așa, nu am somn, nu am somn. Blonda-și clădește pașii prin plete, Eu o gândesc mai pe-ndelete, Eu o gândesc și marți și joi, Privirea mea devine altoi, Pe sânii ei, pe coapse sus puse; Te luă moartea chiar acum și te duse. Marea, Marea... Marea-și arunca valurile; Și le fura ei însăși. Păzeai acea mare frustrată de ce i se putea întâmpla, păzeai o solitudine învolburată,. un
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/12755_a_14080]
-
mâini așteaptă/ Femeile în fuste un vis cât tocul cui." Mărturisesc preferința mea pentru distihuri: „Dintr-o scorb/ Fragu-ți sorb/ Pentru a scri/ proaspăt cri,/ De cernel/ De alt fel/ Și mai pur/ Într-o gur/ Pe largi foi/ Să altoi/ Al tău trup/ Ce se rup/ De-ntrupări,/ Resemnări/ pe sub tomni/ Doamne, domni/ îmi țâșni/ Peste răni/ De fântâni/ Mai subțiri/ Ca doi miri/ Înspre bis/ Ce s-a zis/ A fi seu/ de la deu." Barochismul, chiar concettismul acestor poeme îl
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13893_a_15218]
-
fotonii criptei schimb vitreg riveranul nimb ține ceara spin amar nucleare înarmări zac și mor prin nervii/lari cum doarme-n sicriu polar disc ghețar deasupra ei plasma glasulu i-a stâns plânsul plânsului neplâns setea sacrelor scântei rădăcinăi și altoi despărțirea oarbă tac trist lampadofor sărac pași măsoară înapoi mare surdă rup surori bocetul îmbeleșugat cu rafale/beat oftat meteori și cerșetori zloata toată dolomit lasă prins obrazul pur descărnatul lins azur putridul l-a aromit și satrapi bemoli răscol
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
prin încuscriri fa-vorabile, ne era mai puțin cunoscut - el necesită acele căutări prin arhive implicând o certă specializare, dacă nu și un anume fanatism - profesional. Aristocrația națională, critic și polemic văzută prin pana lui Mateiu I. Caragiale, ca "din belșug altoită cu sânge țigănesc", iar din studierea arborilor genealogici, împrospătată, prin secole, cu sânge balcanic și mai cu seamă grecesc, ni se dezvăluie în Memorie și strămoși nu numai profund patriotică, dar ea însăși puternic productivă de valori culturale. Cartea, ca să
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
curiozitate, ațîțîndu-ne închipuirea să făurească asupra-le mici romane. M-am mustrat pentru slăbiciunea ce-am avut de asemenea ființe; nu destul de scump era s-o plătesc în pățania cu sir Aubrey de Vere? De data asta, peste curiozitate se altoia un simțămînt nou: o apropiere sufletească mergînd pînă la înduioșare" (p. 74). O nouă mențiune, destul amplă, pleacă de la o "ciudățenie" a lui Pantazi ("...avea groază de ferestrele deschise...") - nu singura lui ciudățenie de altfel - pentru a se prelungi printr-
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
știrea pe net și aflu că... nu că i-a bătut, i-a bătut cu ranga. De fapt, nu că i-a bătut cu ranga, i-a bătut cu ranga lor. Le-a smuls-o din mână și i-a altoit, după care i-a luat de guler și i-a dat afară. Foarte tare! Cei doi nu au fost identificați încă de poliție. Să fiu sinceră, nici nu cred că se va întâmpla prea curând. După o tentativă de tâlhărie
Bătaie cu ranga clientului by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21140_a_22465]
-
de existență, prietenul Haralampy este și unul dintre marii noștri povestitori de după Ion Creangă... Din acest punct de vedere, el ar putea fi depășit, eventual, de un colaj miciurinistic Florin Piersic-Florin Călinescu-Mona Muscă (fie-i țărâna moale pe unde calcă!), altoit pe trunchiul Gigi Becali-Lavinia Șandru-Corneliu Vadim Tudor - într-o greu probabilă/imaginabilă prezență a acestui de nestăvilit sextet la un talk-show transmis în direct de Realitatea Tv. Dar, Sfinte Sisoe, ce reprezentație ar fi! Însă "trebuie să spun": nu s-
În grija Sfântului Sisoie? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10283_a_11608]
-
de ordine, caracterizate de dinamism cel puțin în măsura în care înseamnă și stabilitate - de un nou tip de înțelegere socială, de altfel de măsuri politice în acest sens, de noi tipuri de disponibilitate, de noi forme de deschidere pe care să le altoim pe propriile și inevitabilele noastre închideri, de noi tipuri de responsabilitate și rezonabilitate. Avem nevoie de toate acestea nu numai în ceea ce privește animalele, oricare ar fi acestea, ci în special în ceea ce privește oamenii. Emanuel COPILAȘ Utopia că riț integrator [Utopia aș an
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
acasă." (pp. 58-59). E notabil efortul autorului de a construi asimetrii (băiețașul care vrea o înghețată, puștoaica pe role, cu capul în nori, tânărul îndrăgostit și lunatic versus românul aprig și stupid, care odată scoate bâta și mi ți-i altoiește), însă circumscrierea serioasă a problemei ar fi impus o altă abordare. Relația simetrică ar fi fost, cred, cu maghiarul care scoate, la rândul lui, panglici naționaliste pe gură și răgușește întru autonomia Ardealului - iar nu cu copii inocenți și tineri
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
pământul cel promis. n-avem Marea, dar românilor ne pulsează-n piept un singur dor: când ne băsmuiește briză sării să dormim pe marginile Mării. în această țară verde...verde, Dumnezeul nostru un ne pierde. și-n țărâna ei dumnezeiasca, altoim sămânță românească. avem case mandre și bogate. omul, care-I Om, ne este frate și așa nuntind, sau de jelim, noi ne închinam spre velerim, bun găsit din nou frate MIHAI. ți-am dat somn de veci pe-un colț
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-ul punând de-o vizită inopinată la ședința Guvernului... Din reportajul tv, am văzut în sala de ședințe un fel de brâncușiană "Masă a tăcerii" în ediție nouă și adăugită, cu scaune (fotolii!) ocupate de vietăți-variante ale "Gânditorului" lui Rodin altoite pe trunchiul hamangian, dinspre care, prin micul ecran se auzeau, parcă, niște scâncete ... După ce ne-am cutremurat cu toții de această priveliște cu figuri ca de 6 august (Schimbarea la față, n.DH) și văzând fața încruntată a Președintelui, Haralampy s-
"De m-oi scula d-aci, pre mulți am să-i Popesc și eu..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10586_a_11911]
-
de filmat în mână, confundându-l cu un reporter tv. Ș.a.) Ce spuneam? A, despre rating? Lasă, mai vorbim... MINIȘTIRILE RUBRICII l Într-un reportaj tv, domnul ministru Flutur înfuleca pofticios și viteaz, împreună cu alte autorități, copane împănate cu usturoi altoit cu H5N1 spre a da zvon spre compatrioți că se sacrifică pentru ei. Haralampy: -Doamne-ajută! Așa să fie. l Trupa finlandeză de arătări, "Lordi", a fost preferata telespectatorilor în acest an, câștigând la Atena Premiul Eurovisiunii... Haralampy: -Bravo, că mă
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
pământul cel promis. n-avem Marea, dar românilor ne pulsează-n piept un singur dor: când ne băsmuiește briză sării să dormim pe marginile Mării. în această țară verde...verde, Dumnezeul nostru un ne pierde. și-n țărâna ei dumnezeiasca, altoim sămânță românească. avem case mandre și bogate. omul, care-I Om, ne este frate și așa nuntind, sau de jelim, noi ne închinam spre velerim, bun găsit din nou frate MIHAI. ți-am dat somn de veci pe-un colț
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și Frații Buzești erau originari, mi-a pus numele Elena, dându-mi astfel numele mamei sale. În același timp mi-a dat nu numai un nume, ci împreună cu mama, și cel mai frumos sentiment: când m-au plămădit, m-au altoit cu secretul care a zăcut în mine până de curând, când nu știu ce minune a făcut să-l descopăr“. Elena Santamaria. Plecată din România pe când avea numai nouă ani, căci situația în care rămăsese familia Elenei după moartea tatălui era precară
Agenda2003-24-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281132_a_282461]
-
cei ce ar trebui să ia aminte, le-aș reaminti prigoana intelectualilor după cel de-al doilea Război Mondial, când rușii (la nivel de Stalin și fanaticii din jur, că bietul popor...) au trimis, aici, spre noi ciuma. Ca un altoi al ei, al ciumei, pe vremea ceaușiștilor ce făcuseră, la nivel de popor, din cei trei din casă, doi informatori, jigodismul a căpătat forme noi. Doamne, să fii plesnit de jigodie și să nu te poți trata e chiar un
Scrisoare către niciunde, dintr-o lume doar cu lacrimi şi bani. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
Wagner, creatorul român de trandafiri, apreciat și de regina-mamă a Marii Britanii În Timișoara nu există nici acum o filială a Asociației Amicii Rozelor din România „Viața mea a fost legată de trandafiri din copilărie, când pregăteam și duceam ramurile de altoit în pepiniera familiei, legătura continuându-se de-a lungul întregii mele cariere de peste 40 de ani. Pe lângă greutățile inerente muncii de zi cu zi, trandafirii mi-au oferit atât de multe ocazii de bucurie, desfătare, mulțumire sufletească și de împlinire
Agenda2003-48-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281763_a_283092]
-
Wagner, creatorul român de trandafiri, apreciat și de regina-mamă a Marii Britanii În Timișoara nu există nici acum o filială a Asociației Amicii Rozelor din România „Viața mea a fost legată de trandafiri din copilărie, când pregăteam și duceam ramurile de altoit în pepiniera familiei, legătura continuându-se de-a lungul întregii mele cariere de peste 40 de ani. Pe lângă greutățile inerente muncii de zi cu zi, trandafirii mi-au oferit atât de multe ocazii de bucurie, desfătare, mulțumire sufletească și de împlinire
Agenda2003-49-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281791_a_283120]
-
înainte de masă, la ora 11, va avea loc inaugurarea festivă a azilului pentru bătrâni evrei din Timișoara“. (Temesvári Hírlap din 8 noiembrie 1929). „Castraveți uriași. Harnicul plugar Pascu Cărăbaș din comuna Hodoni, îndemnat de dragostea față de meseria de plugar, a altoit pe tulpină de castravete ramuri de ludai. Rezultatul a fost că a căpătat un fel de castraveți cu adevărat uriași: unul singur cântărește până la 5 kgr. și are o lungime de 33 centimetri“. (Voința Banatului din 10 noiembrie 1929). 50
Agenda2004-45-04-cult () [Corola-journal/Journalistic/283016_a_284345]
-
Cea cu iz statut de arca/ Din biserici și spitale/ Charon o s-o care-n barcă.// Jupuit de carnea tare/ Pînă luminează osul/ Vreau să văd țîșnind din mare/ Doamne, hoitul tău, frumosul!" (Frumosul hoit). Ecouri baudelairiene și rimbaldiene se altoiesc pe baladescul Cercului de la Sibiu, pe rusticitatea autohtonă de acestă pusă în valoare: "O iarbă-albastră șterge tatuaje/ De pe spinarea dealului din noi;/ Pilcuri de fragi închipuie grilaje/ Prin ceață care fumegă-napoi.// Ca niște nave satele de munte/ Vîslesc cu
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
obiectivitatea realului: "și oamenii aceia ce ies din policlinica/ își încrucișează umbrele cu cele ale copacilor// unuia i-au căzut ochelarii și lumina/ ce scăpa prin fanta cutiei poștale/ l-a adormit" (ibidem). Ceea ce vechea paradigmă propunea drept impersonalizare, se altoiește pe trunchiul personalizării disperate a modernului, ce recurge la asumarea realului drept martor al suferinței sale. E o compensație. Elementele ce se pierd într-o parte se recîștiga în cealaltă parte. Solitudinea poetului e, în fond, o comuniune cu lucrurile
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
Gheorghe Grigurcu Trei sînt modelele dominante (și mai mult ori mai puțin exclusiviste!) ale poeziei române din ultimele decenii. Modelul expresionist, cuprinzîndu-i pe liricii șaizeciști, de proveniență și inspirație rurală, care au împămîntenit orientarea cu pricina, altoind-o pe un trunchi vehement autohton, modelul conceptual, ilustrat de o reflecție ce a dobîndit carnalitate poetică prin practica unor Ștefan Aug. Doinaș, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Ilie Constantin (anterior de Labiș), modelul ludic, abordat din unghiuri varii de Marin
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
temut, ideologici. Irina Nechit reflectă, în versurile ei, o detentă, o "eliberare". Mai puțin intelectualizată și mai puțin crispată, producția ei pare a-și fi cîștigat dreptul la mărturia "naturală", egală cu sine. Dramatismul condiției personale pe care s-a altoit dramatismul provinciei vitregite generează un astfel de tablou vizionar: "Zboară niște gheare fără păsări pe cerul disperării,/ se apropie în unghi ascuțit de Ochiul Albastru./ Îl vor sparge sau vor trece pe alături? se întreabă orbii.// Nebunii își rod unghiile
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
Nouă glaciație). În același timp se remarcă urmele indubitabile ale formației pozitive a bardului craiovean (absolvent al Facultății de Automatica și Calculatoare din orașul natal), a cărui grafie dobîndește nu o dată întorsături "inginerești". Expresionismul cosmotic primește în felul acesta un altoi "tehnic": "a venit un om ruginit/ și a cerut ulei să-și toarne/ pe oasele înțepenite./ a venit altul și a rîs de primul/ și l-a lovit cu un ciocan pînă/ l-a facut fărîme. odată cu el/ întreg peisajul
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
piscurile parlamantare. Mă mir doar că îmbuibații respectivi nu observă că stau pe marginea unui vulcan a cărui lavă a luat-o de mult în sus pe canalele eruptive. S-a ajuns până acolo încât cei aflați în barca îi altoiesc fără sfiala, în cap, pe semi-înecatii ce încearcă să se prindă măcar de marginile ambarcațiunii. Nulitățile agresive ies la atac și trâmbițează cu nerușinare: să fie clar, nimeni nu le va lua lor ciolanul de la gură! Ce idee! Să înlocuiești
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]