61 matches
-
Nu a fost vreo comandă pentru un cneaz polon în atelierul sculptorului. Această legendă a apărut tocmai din înfățișarea catolică a domnitorului moldovean"" . Piedestalulul statuii este executat din marmură roz de Carrara. Pe părțile laterale ale piedestalului, se află două altoreliefuri din bronz, reprezentând Lupta de la Codrii Cosminului - 1497 (cel din stânga) și Lupta de la Podu Înalt - 1475 (cel din dreapta). Statuia este flancată de către două tunuri "Krupp", dăruite de către Regele Carol I al României. Tunurile erau trofee din Războiul de Independență, cucerite
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
cu o suită de basoreliefuri reprezentative pentru momentul independenței. Cei doi soți au trebuit să-și împartă sarcinile între ei. Statuia din bronz a fost sculptată de către Gabriela Manole-Adoc în perioada iunie 1978 - octombrie 1979, în timp ce soțul ei a realizat altoreliefurile de pe soclul statuii. Cele șase altoreliefuri realizează o friză epică, cuprinzând toate elementele istorice reprezentative ale Războiului de Independență: momentul mobilizării armatei, declarația de independență citită de Mihail Kogălniceanu, pregătirea de război, luptele cu turcii, asaltul la redută și sunetul
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
pentru momentul independenței. Cei doi soți au trebuit să-și împartă sarcinile între ei. Statuia din bronz a fost sculptată de către Gabriela Manole-Adoc în perioada iunie 1978 - octombrie 1979, în timp ce soțul ei a realizat altoreliefurile de pe soclul statuii. Cele șase altoreliefuri realizează o friză epică, cuprinzând toate elementele istorice reprezentative ale Războiului de Independență: momentul mobilizării armatei, declarația de independență citită de Mihail Kogălniceanu, pregătirea de război, luptele cu turcii, asaltul la redută și sunetul de goarnă al roșiorilor, exprimând victoria
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
revenirea la citatul inițial și astfel a fost amplasat citatul lui Eminescu pe frontispiciul statuii. Monumentul are o înălțime totală de 17 metri (din care statuia are 11 metri și soclul 6 metri). Pe soclul de travertin sunt montate șase altoreliefuri cu o suprafață totală de 104 metri pătrați: trei în stânga (Chemarea poporului la arme, Cucerirea redutei Plevna și Capitularea armatei turcești), trei în dreapta (Trecerea Dunării, Proclamarea Independenței și Marea biruință a drapelelor românești), precum și textul amplasat în partea din față
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
făcându-se bucăți pe pardoseala camerei. Comparativ cu simplitatea fațadei de sud, fațada de nord a castelului (dinspre parc) - în special cele două aripi care închid curtea de onoare - prezintă mai multe elemente de decorațiuni: ferestrele podului de formă barocă, altoreliefurile cu tematică bine definită (motive heraldice și cu tematică inspirată din mitologia greco-romană) încastrate în zidărie. Pe lângă acestea importante sunt feroneria de secol XVIII ce închidea curtea de onoare precum și lampadarele din fier forjat (câte unul pe fiecare colț al
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
acestea creează o ruptură în planul fațadei și sunt alcătuite dintr-o arhitravă ce se sprijină pe imitații de coloane dorice. Porțile sunt din lemn sunt prevăzute cu feronerie de secol XVIII iar deasupra lor, în zid, există câte un altorelief cu tematică diferită pentru fiecare intrare, în funcție de utilitatea pe care pivnița o primea. Intrarea în pivnița de vin este sugerată de prezența ciorchinelui de strugure pe care un putto (amoraș) îl dăruie unui personaj feminin redat în poziție așezată, în timp ce
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
din sec. al XVIII-lea, o parte din construcția veche fiind înglobată în actuala clădire, ea aflându-se în aripa estică a castelului. Castelul Sturdza are etaj și mansardă. Pereții exteriori ai clădirii au fost împodobiți cu numeroase decorațiuni în altorelief, printre care și steme inspirate din blazonul familiei Sturdza: un leu cu o sabie și o ramură de măslin sau elemente simbolice, realizate în anul 1898 în stilul Art Nouveau de către arhitectul Iulius Reinecke. Acesta fusese ajutat de către Maria Sturdza
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
din capitala RSSM. În anii '80 ai secolului al XX-lea, sculptorul I. Poniatovski a executat la mormântul liderului sovietic un monument în marmură albă pe postament din granit, având ca piesă centrală bustul lui Kiril Iliașenko lucrat în tehnica altoreliefului. Pe postamentul de granit, este sculptat cu caractere Kirilice numele „Kiril Fiodorovici Iliașenko” și anii de viață ai acestuia .
Kiril Iliașenko () [Corola-website/Science/312562_a_313891]
-
moartea prematură a căreia i-a înălțat unul din cele mai frumoase monumente funerare de la Cimitirul Central din Chișinău. Pe un bloc șlefuit din granit negru a fost aplicat un relief în bronz cu imaginea soției sculptorului, realizată în tehnica altoreliefului. Acest monument datează din perioada 1972-1976. După 1990 a fost distrus și a dispărut. Sculptorul Lazăr Dubinovschi a încetat din viață la data de 29 noiembrie 1982, în municipiul Chișinău. A fost înmormântat în Cimitirul Central din Chișinău, în același
Lazăr Dubinovschi () [Corola-website/Science/310180_a_311509]
-
Lazăr Dubinovschi, a fost amplasat un portret din bronz, realizat de Valeria Rotaru (1945-1986), care a fost distrus la sfârșitul anului 1990, împreună cu piatra tombală. În anul 1991 au fost distruse monumentele Marx și Engels (25 august), Maxim Gorki și altorelieful “Iscusința Moldovei” de pe frontispiciul Teatrului Național "Mihai Eminescu" din Chișinău. În anul 2005 Guvernul Republicii Moldova a luat hotărârea de a înființa un muzeu memorial în casa unde a locuit Lazăr Dubinovschi, în Chișinău (fostul Bd. Lenin nr. 132, actualmente Bd.
Lazăr Dubinovschi () [Corola-website/Science/310180_a_311509]
-
bisericii. La acest eveniment au fost trimise vreo "„200 bileturi de invitații”", slujba religioasă fiind oficiată de un arhimandrit și trei preoți. Deasupra osuarului a fost amplasată o placă de marmură neagră, nefixată în perete, în mijlocul căreia este sculptat un altorelief cu chipul scriitorului și s-a săpat următoarea inscripție cu litere aurite: ""ALECU RUSSO n. 17 martie 1819 + 4 februarie 1859. Ale cărui slăvite oseminte au fost mutate de lînga zidul de afara în sfînta biserică în semn de patriotică
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
particulare, forturi de apărare etc. La construirea acestora s-au folosit cărămizi uscate la soare ce rezistă puțin în timp. Aceste tipuri de construcții sunt amintite în textele hieroglife. Sculptura, un domeniu important al artei egiptene, este formată din basoreliefuri, altoreliefuri și realizarea statuilor de mari și mici dimensiuni. Materialele folosite pentru sculptură sunt: piatra, lemnul și metalul(aur;argint). Și sculptura respectă regulile stricte ale egiptenilor, fiind realizată în așa fel încât să exprime trăsăturile specifice egiptene. Credința în zei
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
ansamblului. Sculpturile lui Fidas sunt realizate astfel încât se observă trăsături dominante cum ar fi: firescul atitudinilor, corectitudinea mișcărilor și pozițiilior, starea faldurilor veșmintelor care nu împiedică mișcarea personajelor, calmul, solemnitatea și gravitatea figurilor. Metopele arhitecturale sunt decorate în relief înalt(altorelief), și reprezintă aspecte din luptele centaurilor cu lapiții, ale zeilor cu giganții sau ale grecilor cu amazoanelor. Metopele înfățișând luptele dintre centauri și lapiți au fost cele mai bine păstrate până în zilele noastre. Fiecare metopă prezintă câte două personaje, Fidas
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
Constantin Angelescu, academicianul I. Bianu și regele. Cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la nașterea poetului pe latura sudică a ansamblului de coloane ce încadrează statuia a fost fixată în piatră o placă de bronz, cu efigia poetului în altorelief, sub care este înscris textul: În martie 2011 a fost furată efigia masivă din bronz de pe soclu, pe care era înscris numele poetului, cu toate că în zona unde este amplasat monumentul există două posturi ale gardienilor publici, iar în spatele statuii se
Bustul lui Mihai Eminescu din Constanța () [Corola-website/Science/310364_a_311693]
-
perioadă a activității sale artistice a fost între cea de-a doua jumătate a anilor ’20 și prima jumătate a anilor ’30. În perioada 1924-1927 a realizat reliefuri simbolice pentru fațadele unor clădiri publice din Timișoara, precum frizele Palatului Ciobanu, altorelieful fațadei Căminului Muncitoresc, ornamentele intrării Farmaciei Kuhn. A ridica monumente ale soldaților căzuți în primul război mondial î mai multe comune bănățene (Ciacova, Șandra). A proiectat și sculptat monumentele funerare ale unor familii avute din Timișoara. În anul 1925 s-
Ferdinand Gallas () [Corola-website/Science/305721_a_307050]
-
a publicat, alături de fotografiile sculpturilor, scrierile sale din domeniul literaturii de avangardă precum și traduceri din limba rusă. Începând din 1934, boala contractată în timpul războiului s-a agravat și din acest motiv a lucrat tot mai anevoios. În 1936 a terminat altorelieful pentru casa în care a locuit poetul Endre Ady. S-a asociat cu antreprenori în construcții, pentru care a desenat ornamente de piatră pentru clădiri publice, a sculptat frize, a desenat monumente funerare. În 1947, deși era grav bolnav, a
Ferdinand Gallas () [Corola-website/Science/305721_a_307050]
-
autohtone. Se compune dintr-un gol de ușă terminat în arc trilobat, încadrat de două coloane neo-corintice, împodobite cu viță-de-vie și struguri, care susțin o cornișă înaltă, tăiată în stilul Renașterii italienești. Pe friza acesteia, doi grifoni înaripați, sculptați în altorelief, întind o placă de piatră pe care altădată fusese săpată inscripția, mai apoi rasă de turci, în care erau însemnate date referitoare la construcția bisericii și la ctitorii ei. Piedestalurile coloanelor, ca și fragmentele de arhitravă de deasupra capitelurilor, sunt
Biserica Colțea () [Corola-website/Science/313161_a_314490]
-
că grecii din popor detestau astfel de practici. Platon, cu doi ani înainte să se stingă din viață, deplânge amploarea pe care o luaseră aceste practici, pe care le socotea nenaturale, fapte lipsite de rușine (tolmema). Nu există nici un basorelief, altorelief sau sculptură care să reprezinte în mod explicit vreun contact sexual anal, heterosexual sau homosexual. În schimb, scenele pictate pe ceramica antică greacă sunt extrem de explicite. Există și o anumită simbolistică cu caracter sexual. În majoritatea zdrobitoare a cazurilor, bărbații
Contact sexual anal () [Corola-website/Science/314230_a_315559]
-
8 noiembrie 1841. Pe partea interioară a celor două parapete de la mijlocul podului se află două inscripții parțial lizibile, una în limba latină și alta în limba română, încadrate în panouri rectangulare (165/135 cm), decorate la partea superioară, în altorelief, cu însemne heraldice (70/50 cm) erodate (istoricii presupunând că este vorba de blazonul domnitorului). Cele două medalioane sunt mărginite lateral de doi pilaștri canelați, pe care se sprijină acolada balustradei. Inscripția în limba română se află pe parapetul nordic
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
piatră terminate în arc frânt. Deasupra ușii de intrare în stil gotic de pe zidul de sud, puțin mai la dreapta, se află o pisanie încadrată într-un chenar liniar compus din baghete încrucișate la colțuri. Deasupra pisaniei se află un altorelief cu doi îngerași (putti) sculptați care țin o coroană de frunze de stejar în interiorul căreia se află stema Moldovei, elemente ce aparțin stilului arhitectonic renascentist. Acoperișul Bisericii "Sfântul Dumitru" a fost inițial executat din plumb. Deasupra naosului se află o
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
devin mai transparente, chiar nuanțate, ceea ce conferă o picturalitate nemaiîntâlnită până acum. Exemple: "Gâștele de la Meidum", " Pisica la pândă", "Muziciene și dansatoare", "Frescele de la Beni-Hassan", "Vânătoare în Deltă", "Harfistul orb", "Principesele pe plajă" etc. Sculptura se manifestă sub forma basoreliefului, altoreliefului și a statuilor. Canoanele impuse de religie și de cultul morților erau: Nu numai zeitățile, ci și faraonii aveau reprezentări statuare. Astfel de statui erau cât mai masive, monumentale, deoarece se considera că aduc viață veșnică faraonilor reprezentați și permit
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
după moda secolului al XIX-lea. Al doilea mormânt are deasupra sa un obelisc cu o cruce de fier în vârf; pe soclu se află gravată o inscripție aproape ilizibilă și deasupra sa, vulturul bicefal (stema familiei Cantacuzino), sculptat în altorelief.
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
plăcile de travertin. În august 2008, când orașul Suceava aniversa 620 de ani de la atestarea documentară a urbei, iar Festivalul de Artă Medievală „Ștefan cel Mare” se desfășura în incinta Cetății de Scaun, s-a desprins unul dintre cele două altoreliefuri de bronz de mari dimensiuni de pe soclul statuii ecvestre a voievodului, căzând pe pavimentul de travertin. Statuia este confecționată din bronz turnat și îl înfățișează pe voievod călare. Are 8 metri înălțime, 8 metri lungime și 2 metri lățime. Soclul
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
lățime. Soclul statuii este din travertin și a fost realizat de către sculptorul Vladimir Florea. Are înălțimea de 15 metri, lungimea de 6 metri și lățimea de 2,10 metri. Pe pereții laterali ai soclului, în registrul inferior, sunt amplasate două altoreliefuri din bronz de mari dimensiuni. Un altorelief prezintă o secvență de bătălie, iar celălalt o scenă de la Curtea Domnească. Pe peretele frontal, în jumătatea superioară, soclul este decorat cu stema Moldovei, realizată de asemenea din bronz. Pe soclul statuii au
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
a fost realizat de către sculptorul Vladimir Florea. Are înălțimea de 15 metri, lungimea de 6 metri și lățimea de 2,10 metri. Pe pereții laterali ai soclului, în registrul inferior, sunt amplasate două altoreliefuri din bronz de mari dimensiuni. Un altorelief prezintă o secvență de bătălie, iar celălalt o scenă de la Curtea Domnească. Pe peretele frontal, în jumătatea superioară, soclul este decorat cu stema Moldovei, realizată de asemenea din bronz. Pe soclul statuii au fost amplasate cuvintele președintelui Nicolae Ceaușescu, cu
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]