37 matches
-
în muntele și mutarea oilor Baicu-munte al poienarilor în granița cu Maramureșul. Și fauna este bogată predominând ca animale sălbatice ursul brun, cerbul, cita, mistrețul, vulpea, lupul, jderul și râsul, iar ca păsări coccoșul de munte, cocoșul de mesteacăn și alunarul, unele din acestea sunt însă pe cale de dispariție. ÎN Ridul Baicu există ape minerale. Apele râului Țibleș au fost valorificate din cele mai vechi timpuri. Pe malul râului oamenii au construit mori și piua necesare măcinării cerealelor și prelucrării materialelor
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
terapeutice,care este utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de o faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatica, râsul, ursul, veverița și vulpea, de păsări ca alunarul, buha, ciocănitoarea pestriță, cucul, mierla neagră, negroaica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare ca șoareci și șobolani. Reptilele sunt reprezentate de șerpi, șopârle. Se găsesc și broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
o bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatică, râsul, ursul, veverița, vulpea. Păsări: alunarul, buha, ciocănitoare pestrița, cucul, mierla neagră, negroica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumatate de
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
pentru amatorii de fotografii, care vor găsi o claritate a atmosferei neîntâlnită vara, la care se adaugă bogăția și armonia de culori ale pădurilor de foioase. În zonă trăiesc câteva păsări montane, precum: mierla gulerată ("Turdus torquatus"), forfecuța ("Loxia curvirostra"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"), pițigoiul moțat ("Parus montanus"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina") etc. Dintre reptile, sunt de menționat: vipera comună ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Lacerta muralis") și șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), iar dintre amfibieni - salamandra
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
agilis), vipera (Vipera berus). Avifauna molidișurilor de limită este relativ săracă atât ca număr de specii cât și ca număr de indivizi, dintre speciile cuibăritoare mai reprezentative fiind mierla gulerată (Turdus torquatus), brumărița de pădure (Prunella modularis), mugurarul (Pyrrhula pyrrhula), alunarul (Nucifraga caryocatactes) etc. Corbii (Corvus corax) pot să zboare chiar și cu partea dorsală orientată în jos. Pasărea emblematică a Corvinilor, croncăitul corbilor străbate atmosfera munților, cețurile și pădurile. Corbul trăiește în perechi trainice, care rămân împreună și pe timp
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
roșie de pădure ("Formica rufa"), viespea-furnică ("Mutilla europaea"), buburuza ("Coccinella septempunctata"), ploșniță de pădure ("Pentatoma rufipes") sau musca scorpion ("Panorpa communis"). Pădurea asigură adăpost pentru multe păsări cântătoare și răpitoare: pițigoiul de brădet ("Periparus ater"), pițigoiul de creastă ("Lophophanes cristatus"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), buha ("Bubo bubo"), scorțarul ("Sitta europaea"), ciocănitoarea pestriță mare ("Dendrocopos major"), pănțărușul ("Troglodytes troglodytes") sau pițigoiul albastru ("Cyanistes caeruleus"), de pe fiind obsevate printre păsările care cuibăresc în pădure și păsări răpitoare diurne. Cel mai
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
foina"), viezure ("Meles meles"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), mierlă ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cuc ("Cuculus canorus"), cinteză ("Fringilla coelebs"), viespar ("Pernis apivorus"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), pițigoi mare ("Parus major"), nagâț ("Vanellus vanellus"), alunar ("Nucifraga caryocatactes"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), gușter ("Lacerta viridis") sau păstrăvul de munte ("Salmo trutta fario"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
păsărar ("Accipiter nisus"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), soim călător ("Falco peregrinus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), viespar ("Pernis apivorus"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), vipera ("Vipera berus"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), tritonul cu creasta ("Triturus
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
capreolus"), râs ("Lynx lynx"), nevăstuica ("Mustela rivalis") sau specii de lilieci; • păsări cu exemplare rare de: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), fluturașul de stâncă ("Tichodroma muraria"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), barza neagră ("Ciconia nigra"), brumărița de stâncă ("Prunella collaris"), alunar ("Nucifraga caryocatactes") sau specii de șoimi din familia "Falconidae"; • reptile, amfibieni, pești și insecte.
Parcul Național Tatrzański () [Corola-website/Science/328033_a_329362]
-
de: cocor ("Grus grus"), vultur codalb ("Haliateus albicilla"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), acvilă țopătoare mică ("Aquila pomarina"), muscar ("Ficedula parva") sau cristel de câmp ("Crex crex"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), becațină mare ("Gallinago media"), alunar ("Nucifraga caryocatactes") sau sturz ("Turdus iliacus"). • reptile, amfibieni, pești sau insecte.
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
părțile laterale ale dintelui. Prieto și Böhme rețineți că posteroloph este convexă pe marginea din spate a dintelui. În "Muscardinus", numărul de creste pe P4 variază de la cinci în "Muscardinus sansaniensis" la două în "M. pliocaenicus" și de viață hazel alunarilor, dar protoloph și metaloph sunt întotdeauna legate în limbi (partea interioară) a dintelui. P4 este de două înrădăcinate în "S. alpinus" și trei înrădăcinate în "S. bolligeri". ..În MN 4, "Seorsumuscardinus" a fost înregistrat la Oberdorf, Austria (siturile 3 și
Seorsumuscardinus () [Corola-website/Science/337216_a_338545]
-
în care s-au adunat dinți "Seorsumuscardinus alpinus"); Karydia, Grecia ("S. alpinus"); și Tägernaustrasse, Elveția (5 dinți; "S." cf. "alpinus"). La Affalterbach, Germania, au fost găsiți 10 dinti de "S. bolligeri ". În toate aceste localități, este parte a unui divers alunarilor faună. Pentru că distribuțiile celor două specii cunoscute sunt temporar distincte, Prieto a sugerat că genul poate fi util pentru biostratigrafie (utilizarea de fosile pentru a determina vârsta depozitelor). "Seorsumuscardinus" a avut loc în același timp cu mai vechi cunoscutul "Muscardinus
Seorsumuscardinus () [Corola-website/Science/337216_a_338545]