36 matches
-
foina"), viezure ("Meles meles"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), mierlă ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cuc ("Cuculus canorus"), cinteză ("Fringilla coelebs"), viespar ("Pernis apivorus"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), pițigoi mare ("Parus major"), nagâț ("Vanellus vanellus"), alunar ("Nucifraga caryocatactes"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), gușter ("Lacerta viridis") sau păstrăvul de munte ("Salmo trutta fario"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
în muntele și mutarea oilor Baicu-munte al poienarilor în granița cu Maramureșul. Și fauna este bogată predominând ca animale sălbatice ursul brun, cerbul, cita, mistrețul, vulpea, lupul, jderul și râsul, iar ca păsări coccoșul de munte, cocoșul de mesteacăn și alunarul, unele din acestea sunt însă pe cale de dispariție. ÎN Ridul Baicu există ape minerale. Apele râului Țibleș au fost valorificate din cele mai vechi timpuri. Pe malul râului oamenii au construit mori și piua necesare măcinării cerealelor și prelucrării materialelor
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
o bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatică, râsul, ursul, veverița, vulpea. Păsări: alunarul, buha, ciocănitoare pestrița, cucul, mierla neagră, negroica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumatate de
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
terapeutice,care este utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de o faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatica, râsul, ursul, veverița și vulpea, de păsări ca alunarul, buha, ciocănitoarea pestriță, cucul, mierla neagră, negroaica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare ca șoareci și șobolani. Reptilele sunt reprezentate de șerpi, șopârle. Se găsesc și broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
păsărar ("Accipiter nisus"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), soim călător ("Falco peregrinus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), viespar ("Pernis apivorus"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), vipera ("Vipera berus"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), tritonul cu creasta ("Triturus
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
capreolus"), râs ("Lynx lynx"), nevăstuica ("Mustela rivalis") sau specii de lilieci; • păsări cu exemplare rare de: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), fluturașul de stâncă ("Tichodroma muraria"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), barza neagră ("Ciconia nigra"), brumărița de stâncă ("Prunella collaris"), alunar ("Nucifraga caryocatactes") sau specii de șoimi din familia "Falconidae"; • reptile, amfibieni, pești și insecte.
Parcul Național Tatrzański () [Corola-website/Science/328033_a_329362]
-
pentru amatorii de fotografii, care vor găsi o claritate a atmosferei neîntâlnită vara, la care se adaugă bogăția și armonia de culori ale pădurilor de foioase. În zonă trăiesc câteva păsări montane, precum: mierla gulerată ("Turdus torquatus"), forfecuța ("Loxia curvirostra"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"), pițigoiul moțat ("Parus montanus"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina") etc. Dintre reptile, sunt de menționat: vipera comună ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Lacerta muralis") și șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), iar dintre amfibieni - salamandra
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
colectiv: băligar sau bălegar, grînar, porumbar, colbar, „paie zdrobite tare“, furnicar, „cuib, mușuroi de furnici“, grohotar, „loc pietros unde sunt grămădite pietre multe“, iedzar, „cîrd de iezi“, umbrar. Tot așa se întîmplă cu numele de plante sau cu părțile acestora: alunar = alunet (cf. prov. avelanier, fr. avelinier, catal ballaner, sp. avelanar), băn. feregar (< filicarium), hăbădicar, sau hăldăbicar „un loc unde sunt îngrămădite multe vreascuri“, frunzar, stufar etc. A putut, astfel, să existe și Făgar (cf. ven. fager, friul fayar). Formele sincopate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cerbul carpatin (Cervus elaphus), râsul (Lynx lynx), pisica sălbatică (Felis silvestris) etc. Avifauna este reprezentată prin numeroase păsări sedentare, sezoniere sau de pasaj, între care amintim: ciocănitoarea, pițigoiul, cinteza, măcăleandrul, cojoaica, gaița, cioara, stăncuța, cucul, pupăza, scorțarul, coțofana, graurul, forfecuța, alunarul, sturzul, codrașul, botgrosul, pitulicea, privighetoarea, scatiul, prundărașul, fluierarul de munte, turturica, sticletele, presura, gaia roșie, cristeiul de iarbă, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure, lăstunul, rândunica, brumărița, mătăsarul etc. Mai rare sunt păsările mari: cocoșul de munte, ierunca
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de Pirgu cu Academia Română, unde se juca după reguli complexe: „un trei benți, un pul secret”. „Benți” înseamnă aici „mante”, marginile mesei, care nu avea găuri ca varianta ei americană. Chiar pe vremea Crailor jocul decăzuse și “îl jucau numai alunarii”, adică grecii. La cazino se joacă baccara, dar și ruletă. Călătoarea din Steaua fără nume fuge având la ea doar câteva fise de cazino. Un personaj din Jocul ielelor intră în Cazinoul din Sinaia cu cinci lei și câștigă cât
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
de Pirgu cu Academia Română unde se juca după reguli complexe: "un trei benți, un pul secret". "Benți" înseamnă aici "mante", marginile mesei, care nu avea găuri ca varianta ei americană. Chiar pe vremea Crailor jocul decăzuse și "îl jucau numai alunarii" adică grecii. La cazino se joacă baccara, dar și ruletă. Călătoarea din "Steaua fără nume" fuge avînd la ea doar cîteva fise de cazino. Un personaj din "Jocul ielelor" intră în Cazinoul din Sinaia cu cinci lei și cîștigă cît
Trecute vieți de fanți și de birlici by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10624_a_11949]