41 matches
-
lasă-ți fruntea dulce și albă pe-al meu umăr, Eu vreau să-ți sorb din gură cuvinte fără număr Și, fie vorbe bune sau fie vorbe rele, Totuna mi-i, totuna, m-am îndrăgit în ele, Tu leneș-visătoareo cu amăgeli cochete, Reped zâmbiri și lacrimi privirile-ți șirete Acuma-s îndărătnici, acuma-mi imputează, Acuma mă îmbată c-o clară, dreaptă rază, Căci miere veninoasă e-n caldul tău răsuflet Fii rea, fii bună... oricum... eu te iubesc din suflet
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se compară și câte și mai câte scene și crize și isterii, că ea nu-i cârpa lui și uite-l cum dispare câte trei săptămâni întregi și mai bine nu l-ar mai vedea deloc și ar termina cu amăgeala asta. Culmea-i că se simțea și el în drept, adică Mirela cu ce dracu’ s-o fi ocupând în lipsa lui? Păi, bineînțeles că n-avea încredere în ea. Ca să vezi, o urmărise chiar în câteva rânduri, după cum îi mărturisise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
munca-i plătită, da, muncești pe bani adevărați. Nu ca aici, pe bonuri de masă și tichete de tramvai de fapt, ba de multe ori nici pe-atât... Fetița asta habar n-are pe ce pământ calcă. Se-ncurcă în amăgeli de doi lei. Bani adevărați, deh, Rafael iarăși întorcea capul și se făcea că nu vede. Îți vine să plângi. Îi stătea plânsul în gât, simțindu-se la fel de slab de înger ca ea. Poate la fel de slab la minte. Ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
înger ca ea. Poate la fel de slab la minte. Ar fi fost, desigur, de plâns să se pună la mintea ei. Într-un târziu, ar fi ajuns să înțeleagă, poate, că plânsul ăla i-a deschis ochii. O iluzie și o amăgeală era și mila lui. Ți-e milă de cine? Fetița, femeiușca asta de douăzeci și ceva de ani... Ar fi mâncat-o de vie, mă rog, i-ar fi făcut un bine. Ar fi avut de profitat unul de pe urma altuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cu figură patibulară și gura mare până la urechi, aflat în solda lui Lumânărescu. Camelia, care fusese moderatoarea emisiunii, nu-l scăpase nici un moment din ochi, de parcă ar fi vrut să-l hipnotizeze, iar la sfârșit îl reținuse cu șoșele și amăgele, poftindu-l la o cafeluță într-un birou mic și intim, care-i aparținea, în calitate de redactor responsabil de televiziune. Discuția se prelungise apoi până seara târziu, deși Bart ar fi vrut să o șteargă acasă mai devreme, și în acel
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
să iasă în stradă și să nu mai voiască să facă nimic. Toată această lume îndobitocită, care muncește fără nici un sens sau se iluzionează cu aportul personal la binele umanității, care lucrează pentru generații viitoare sub impulsul celei mai sinistre amăgeli, ar trăi în astfel de momente capitale o răzbunare pentru toată mediocritatea unei vieți nule și sterile, pentru toată irosirea care n-a avut nimic din excelența marilor transfigurări. Mi-ar plăcea acele clipe când nimănui nu i-ar mai
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
se opun amintiri legate de copilărie, de locurile natale. Păstrând în memorie imaginea odihnitoare a copilăriei lipsite de griji, omul se echilibrează pe sine, prezentul devine ipostaza temporală în care acesta se integrează firesc, gândind viitorul: ,, Dar vremea trecea cu amăgele și eu creșteam pe nesimțite, și tot alte gânduri îmi zburau prin cap și alte plăceri mi se deșteptau în suflet și, în loc de înțelepciune, mă făceam tot mai neastâmpărat și dorul meu era acum nemărginit.” A-ți asuma timpul însemnă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
gândesc decât așa! Poate o să se facă bine. Poate nu e o primejdie multă vreme. Poate nu suferă. Poate se înșală doctorii. Poate o să se descopere repede ceva. Poate dracu’ mai știe ce! Ca și cum n-aș ști că toate sunt amăgeli și minciuni!“ „Nu sunt toate.“ „Bine, n-or fi. Însă îl iubesc, pricepi? Pe bărbatul ăsta în sfârșit îl iubesc. Și nu mi-e bine că se întâmplă asta. Și nu pot să nu mă gândesc și la mine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și o încercare de explicare a relației schizofrene dintre om și eternitate. Deci, poezia ocupă un loc destul de important în viața mea, ajutându-mă să înțeleg, ajutându-mă să funcționez. Dar este ea oare adevărata poezie, ori este doar o amăgeală? Care ți-au fost maeștrii? Ce scriitori, români sau străini, te-au influențat? Sunt un om destul de citit, dar fără pretenții, mai ales că am o mizerabilă memorie a numelor (compensată în schimb de memoria cifrelor!) și de aceea bănuiesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
răzbiți de slăbiciune, cu ce o să ne mai înfiripăm, ca să nu ni se scurteze zilele date, înainte de vrerea Bunului Dumnezeu? Neînduplecându-se și nelăsându-se dovedit de asemenea cugetări înțelepte, Pamfil Duran a strigat Zicând:Ba să nu umbli cu amăgeli, cum ne amăgesc de sute de ani ciocoii și ai lor mișei, ci acum, pe loc, să faci la fiecare porția dreaptă, că dacă nu, îți mănânc eu carnea și sângele Și nemairăbdând numai zvâcnetul mâniei și iuțimea cuvintelor, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
se învârtă rotund. Bestia avea tot timpul din lume, ei erau cei ce trebuiau să se grăbească. Unde mai pui că la fel de bine se putea ca vâlva să se plictisească de acest joc, să-i lase în plata Domnului cu amăgelile lor și să se ducă spre oraș. Nu, unica lor preocupare trebuia să fie aceea s-o bage din nou în bârlog și asta pentru vecie. Din păcate, la această problemă încă nu avea soluție. Ba da, știa că îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
statului. Este necesar ca elitele să se îngrijească de mase; această grijă se înscrie într-o tradiție de binefacere inițiată de boieri. Interesul purtat maselor nu relevă nicăieri, cum au crezut poporaniștii, acordarea votului universal, care nu este decît o amăgeală mascînd manipularea și aservirea. Principiile de bază avansate de Manoilescu autoritatea regelui și a statului, încadrarea în ordine ierarhică naturală și corporația, desprinderea de principiile universaliste ale Occidentului, chemarea la susținerea Germaniei și reafirmarea ancorării bizantine și ortodoxe serveau obiectivelor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
alte dorințe, o arată pe aceasta: "Aș vrea să văd acuma natala mea vîlcioară Scăldată în cristalul pîrîului de argint, Să văd ce eu atîta iubeam odinioară: A codrului tenebră poetic labirint "(s. n.) Așadar, în lumea copilăriei sale, plină de amăgeli, el a transfigurat natura, ne mai păstrînd aproape nimic din culoarea locală. Și vom înțelege de aici cît de mult a tînjit el după viața liberă din sat, cînd i-a venit vremea să plece la școala din Cernăuți. ANII
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
157, r. 1 3 : „să nu zică Vodă, când a trece pe aici, că satul nostru e mai leneș decât alte sate” orgoliul sătenilor de a nu fi catalogați drept inferiori din considerente gospodărești aparente; r. 16 17 : „așa, cu amăgele, se prindeau pe vremea aceea flăcăii la oaste...” stagiul militar era mai mult decât o obligație, era mai degrabă un supliciu, de care fugeau toți tinerii, din această cauză trebuiau prinși cu vicleșug; p. 158, r. 18 19 : „De plăcinte
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
nu este vorba de iertare, deoarece această persoană amăgește”, în relație cu Cartea Înțelepciunii 1,1-7, unde citim: „Duhul Sfânt, care învață, fuge de păcăleală, se ține departe de discursuri fără sens și este îndepărtat de apropierea nedreptății”. „Unde există amăgeală - subliniază Papa Francisc - nu este Duhul lui Dumnezeu. Aceasta este diferența între păcat și corupt. Cel care trăiește o viață dublă este un corupt. Cel care păcătuiește, dar nu vrea să păcătuiască, ci este slab sau se găsește într-o
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
că articolul 14 al cartei rezerva întreaga autoritate "organelor superioare ale puterii și administrației de stat", că articolul 17 al aceleiași Constituții care stipula că "fiecare republică federativă își rezervă dreptul de ieșire liberă din URSS" nu era decît o amăgeală 346 și mai ales că politica reală a naționalităților contrazice aceste subtilități constituționale. Această politică s-a demonstrat a fi deosebit de perversă. Pe de o parte, ea s-a dovedit adesea în mod brutal represivă, chiar exterminatoare: în 1940, în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]