696 matches
-
nu a întârziat să apară. Netuța nu s-a dovedit doar un bun organizator, ci a și urmat cursuri universitare care ne-au ajutat. Muncind împreună, ne-am apropiat: aprecierea reciprocă a declanșat sentimente care m-au făcut să o amărăsc pe Jenny care mi-a răspuns: ”If you love something, set it free. If it comes back to you, it’s yours. If it doesn’ț, it never was.” Ultima parte a zicalei era cu totul nedreaptă în cazul meu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
soluție de supraviețuire în matricea sistemului social. Să privești viața cu înțelepciunea și veselia ochilor de copil, să dai și să primești iubire cu patimă unui copil este, poate, TAINĂ de început și RĂSPUNSUL FINAL. Iubirea! Dora Groza DOR DE AMĂRĂȘTI poetului Alex Cetățeanu Motto: triști și negri mai sunt norii pe la Amărăști. tu, pe unde, Alexandre, pașii ți-i târăști?... lume...d-aia-mi vine câte-odată să iau Oltu-n inima la mine și să-l duc...să-l duc în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și veselia ochilor de copil, să dai și să primești iubire cu patimă unui copil este, poate, TAINĂ de început și RĂSPUNSUL FINAL. Iubirea! Dora Groza DOR DE AMĂRĂȘTI poetului Alex Cetățeanu Motto: triști și negri mai sunt norii pe la Amărăști. tu, pe unde, Alexandre, pașii ți-i târăști?... lume...d-aia-mi vine câte-odată să iau Oltu-n inima la mine și să-l duc...să-l duc în lumea mare, care mă tot plimba prin destine. fii mai blând, prietene
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
scriitor Valeriu Anania, iar eu eram prieten la "cataramă" cu Veronica și mai ales cu Valeriu Diaconescu, cei doi copii ai ei, rămași fără tată, așa cum de altfel eram și eu. Tânți Lenuța eu așa îi spuneam locuia deci la Amărăști, la 4-5 Km de comună Glăvile, în casa bunicului ei, popa Ion . Acest preot iubit de amărășteni era finul și vecinul lui Dumitru Costeanu, primarul de atunci al Amărăștiului, bunicul mamei mele. Ghiță Popii, (așa îi ziceau amărăștenii) și popa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
au fost eliberați și am aflat ca unchiul Valeriu a ajuns în America. Ce grozav era în mintea noastră că cineva de-al nostru să ajungă în America! Veronica era fericită că unchiul ei, atașat de familia săracă rămasă la Amărăști nu a uitat-o și i-a trimis o frumoasă haină de blană. Era o imitație de blană, dar era deosebit de frumoasă tot ce venea din America ni se părea grozav pe vremea aceea! Veronica era tare mândră de haină
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Valeriu și toți ne bucurăm să aflăm că un amărăștean cunoscut avea talent și se remarcă puternic în domeniul literar. Spun "amărăștean" deoarece așa cum se poate înțelege și din rândurile de mai sus, Valeriu Anania se trage în realitate din Amărăști mama lui fiind amărășteanca sută la sută. Este adevărat că în copilărie a păscut vacă pe dealurile Glăvilor. Mătușa mea, nașă Marioara Să mochiș, fostă Cetățeanu de-o seama cu Bartolo meu Anania și care este în viață, cu o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mătușa mea și erau prieteni. Au trecut anii. Eu am reușit să scap din RSR în anul 1984 și să ajung în Nord America, mai exact la Montreal. O perioadă de timp nu am mai știut nimic de acasă, de Amărăști. Toată grijă mea era să-l scot din țară pe copilul nostru Dragoș, ținut "zălog" ca să fiu nevoit să mă întorc în România. Un "trădător" nu mai putea comunica acasă fără să le facă rău celor cu care ar fi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în România. Un "trădător" nu mai putea comunica acasă fără să le facă rău celor cu care ar fi încercat să comunice. Mama mea îmi scria rar, numai să mă certe că am lăsat-o singură, fără nimeni apropiat în Amărăști dar eu știam că o avea pe vecină ei cea bună, tânți Lenuța Anania. La Montreal, de cum am ajuns, m-am apropiat de anticomuniștii de la biserica "legionara" Bună Vestire, unde era preot marele patriot român Petre Popescu. Din vorba în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sfânt în aer, parcă o forță nevăzuta ne lumină sufletele. În anul 2008, pe 5 aprilie, la 7 luni de la moartea mamei mele pentru care avea o stima deosebită, iam dus o sticlă de 2.5 litri de vin de la Amărăști. Era un vin special, iată de ce: de 7 ani, via mamei mele nu a mai fost muncita și totuși în acel an de pomina, anul 2007, parcă să-i mulțumească stăpânei care placă spre alte tărâmuri cu vii veșnice, a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nu a întârziat să apară. Netuța nu s-a dovedit doar un bun organizator, ci a și urmat cursuri universitare care ne-au ajutat. Muncind împreună, ne-am apropiat: aprecierea reciprocă a declanșat sentimente care m-au făcut să o amărăsc pe Jenny care mi-a răspuns: ”If you love something, set it free. If it comes back to you, it’s yours. If it doesn’ț, it never was.” Ultima parte a zicalei era cu totul nedreaptă în cazul meu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
soluție de supraviețuire în matricea sistemului social. Să privești viața cu înțelepciunea și veselia ochilor de copil, să dai și să primești iubire cu patimă unui copil este, poate, TAINĂ de început și RĂSPUNSUL FINAL. Iubirea! Dora Groza DOR DE AMĂRĂȘTI poetului Alex Cetățeanu Motto: triști și negri mai sunt norii pe la Amărăști. tu, pe unde, Alexandre, pașii ți-i târăști?... lume...d-aia-mi vine câte-odată să iau Oltu-n inima la mine și să-l duc...să-l duc în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și veselia ochilor de copil, să dai și să primești iubire cu patimă unui copil este, poate, TAINĂ de început și RĂSPUNSUL FINAL. Iubirea! Dora Groza DOR DE AMĂRĂȘTI poetului Alex Cetățeanu Motto: triști și negri mai sunt norii pe la Amărăști. tu, pe unde, Alexandre, pașii ți-i târăști?... lume...d-aia-mi vine câte-odată să iau Oltu-n inima la mine și să-l duc...să-l duc în lumea mare, care mă tot plimba prin destine. fii mai blând, prietene
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
scria pe acel mare afiș: Concert simfonic de excepție, luni, 30 sep tembrie: Întâlnire cu Richard Wagner și cu Giuseppe Verdi. Ne aflam in fața Filarmonicii de Stat „Ion Dumitrescu”. Bucuria, ca vâl cean de origine (sunt născut în comuna Amărăști!) îmi sporește. Iată, încă un motiv de mândrie... Ca profesie, Dariusz Pacak este bariton, fiind absolvent de conser vator la Varșovia (s-a născut în Polonia). A cântat pe scene renu mite din Polonia și din alte țări euro pene
Printr-un hazard, în vizită la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]
-
a se turna un film pe această temă nu a mai fost decât un pas. Peter LaFleur (interpretat de Vince Vaughn) este un individ nu prea abil, dar plin de șarm. El este proprietarul unui club sportiv, cu o sală amărâtă de gimnastică, a cărei clientelă este formată din câțiva ratați: un tip care se crede mare pirat, un individ jigărit care visează să cucerească o majoretă celebră, un obsedat de sporturi obscure, un tânăr cam sărac cu duhul și un
Agenda2004-49-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283136_a_284465]
-
totul. Se consuma, (cel puțin așa reiese din acest jurnal de bătrînețe) în sfera presei românești transilvane, pe care o citea cu atenție, consemnînd impresiile, pe care, probabil, le și împărtășea factorilor de decizie. În iunie 1895, cînd "m-a amărît rău" un inutil articol al lui Bogdan-Duică i-a comunicat - prin intermediar - lui Rusu-Șirianu (conducătorul ziarului) că, prin astfel de articole, gazeta "numai discredita se poate. I-am spus să convoace pe redactori pe mîine la 5 ore la conferință
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
acest timp al autodefinirii noastre? Ceea ce descoperă vrea să împărtășească și altora; uneori vrea să le dea forță manualului de istorie. La o sută de ani de la desființarea șerbiei (Tribuna, 10/22 august 1885 va scrie: "Maghiarii pot să ne amărască zilele, pot să ne împingă în dușmănie, dar nu ne vor face să uităm (subl. aut.) că prințul Eugen de Savoia ne-a scăpat de jugul turcesc, împăratul Iosif ÎI ne-a făcut pe noi înșine și împăratul Francisc Iosif
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
În fine, vei vedea."? Dar boala lui Blecher evolua. În septembrie îi scria că "am un os necrozat chiar lîngă vertebrele atacate și că ar trebui poate scos pe cale chirurgicală" încît într-o altă scrisoare mărturisea că e atît de amărît că scrie romanul numai pentru a isprăvi un lucru început. La sfîrșitul aceleiași luni îl înștiința că M. Sebastian, vizitîndu-l, a luat cu el manuscrisul viitorului roman, pe care l-a citit la Roman fiind tulburat de valoarea lui și
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
griji mărunte și ne necăjește cu plictiseli și oboseli minore. Acasă, grijile lui nu erau chiar neînsemnate: fusese aspru criticat de un celebru cronicar danez al vremii pentru cea mai recentă piesă a sa. Ironia comentariilor trebuie să-l fi amărît. În călătorie însă necazul se topește, e vindecat de contactul cu un alt fel de cotidian, viu, alert, pestriț, nou, interesant. Și Andersen chiar visează într-o noapte că piesele sale criticate de răutăciosul cronicar se joacă și se citesc
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
români (cu excepția lui P. P. Carp) au refuzat apelul bătrînului rege Carol I ca țara, în virtutea tratatelor încheiate, încă în 1883, cu Tripla Alianță (Puterile Centrale), să intre în război alături de aceste țări. S-a decis neutralitatea și regele era amărît că, după 48 de ani de domnie, e înfruntat de fruntașii politici, refuzîndu-i-se cererea exprimată în termeni rugători. În țară s-au creat trei curente de opinie. Unul, condus de Take Ionescu, N. Filipescu, Delavrancea, cerea, imperios, intrarea noastră imediată
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
a pleca eu la Londra. 19 iulie, 2012 Prietenul meu devotat, finul Ion Gheralia, mi-a împrumu tat o mașină mică a norei lui (Mondeo parcă, oricum, mai mare și mai puternică decât Trabantul meu de pe vremuri) să merg la Amărăști. Mi-a prins bine și le mulțumesc. Am plecat pe la ora 5 dimineața, să evit traficul, așa cum plecam odinioară cu Trabantul. Maria Rosetti, Universitate, Militari - șoseaua București -Pitești, Slatina, Găneasa, Drăgășani și Amărăști. Pe șoseaua București Pitești, mașini de mare
În România, Germania şi la Olimpiadă. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
Trabantul meu de pe vremuri) să merg la Amărăști. Mi-a prins bine și le mulțumesc. Am plecat pe la ora 5 dimineața, să evit traficul, așa cum plecam odinioară cu Trabantul. Maria Rosetti, Universitate, Militari - șoseaua București -Pitești, Slatina, Găneasa, Drăgășani și Amărăști. Pe șoseaua București Pitești, mașini de mare performanță, scumpe și cu șoferi impertinenți, îngâmfați și neciopliți, puși pe conflicte. Oare toți au obținut aceste mașini prin muncă cinstită, sau prin hoții? - m-am întrebat fără să vreau. Ostentativ, unii au
În România, Germania şi la Olimpiadă. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
cu Ana, soția lui, ne-au așteptat la Drăgășani cu drag și am petrecut o seară minunată, cu vin de... Padina (deal paralel cu dealul Amărăștilor), fără economie. 20 iulie, 2012 Ne-am sculat de dimineață, pentru a ajunge la Amărăști, în ziua cea mai importantă a anului pentru amărășteni - Sfântul Ilie, ziua comunei. Mă simt foarte atașat de amărăștenii mei și am încercat ca aproape în fiecare an să ajung la Amărăști, în această zi mare. Casa mea este încă
În România, Germania şi la Olimpiadă. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
am sculat de dimineață, pentru a ajunge la Amărăști, în ziua cea mai importantă a anului pentru amărășteni - Sfântul Ilie, ziua comunei. Mă simt foarte atașat de amărăștenii mei și am încercat ca aproape în fiecare an să ajung la Amărăști, în această zi mare. Casa mea este încă neterminată, multe bălării în curte și... secetă mare. Totuși, prunii sunt plini cu prune, viile cu struguri, merii cu mere. Pe acea vale binecuvântată de Dumnezeu, așa cum spunea mama mea, niciodată seceta
În România, Germania şi la Olimpiadă. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
mă aștepta cu drag și cu vin bun, rece. Cum să te poți abține de la câteva pahare? Seara, am mers la zăvoi, unde era, ca de obicei, spectacol mare. Cântăreți renumiți din zonă, precum Petrică Mâțu Stoian și Haiducii de Amărăști, au cântat cu talent cântece oltenești, sau jucat hore cum se jucau când eram eu copil - a fost frumos. Primarul Costel Drăghici (din familia Mărgăriteștilor, fini ai Costenilor) și toți prietenii mei m-au primit cu drag. Mam întâlnit cu
În România, Germania şi la Olimpiadă. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
Ionică, un alt fin (după obiceiul oltenesc) și om de încredere mi-a adus ouă (adevărate, cu gălbenușul galben intens, nu cum sunt cele din comerț, fie ele chiar biologice), nuci și vin din via lui. Întotdeauna când ajung la Amărăști, finul Ionică îmi aduce bunătăți locale, care pentru mine sunt cele mai bune din lume. Ce mult mi-a lipsit aerul condiționat la micuța mașină Mondeo! Totuși, cu geamurile lăsate, drumul de la Amărăști la București (via Vâlcea) a fost...suportabil
În România, Germania şi la Olimpiadă. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]