3,192 matches
-
iertat neconditionat.Omul nu și-a cerut iertare, ci a cerut doar timp ca să plătească. Iertarea necondiționată este benefică (sănătoasă) - ne scăpa de durerea și amărăciunea sufletească pe care o purtăm în noi atunci când nu iertam. Ne scăpa de închisoarea amărăciunii despre care vorbeam. b) Iertarea trebuie să fie definitivă - pentru totdeauna. Este ceva foarte important aici de observat: am fost obișnuiți să spunem că trebuie să iertam și să uităm. Într-adevăr Biblia spune că "D-zeu aruncă în marea
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
câini care lătrau tot timpul. Zi răcoroasă de toamnă cu ploi subțiri și adieri prevestitoare de iarnă grea. Cu cocori de pe aripile cărora se scutură și bruma noastră de speranță, atât cât mai rămăsese. Cu nopți din ce în ce mai lungi și cu amărăciunea neputințelor legate de gâtul nostru. Cu întrebările sugerate de rafturile cămărilor goale. Reparații mărunte, curățatul coșului, grija pentru lemnele de foc, tăiatul, adăpostirea lor și retragerea în cea mai călduroasă cameră. Când făceau o casă, bătrânii spuneau de regulă: Să
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
mare a lui Eminescu se ridică din mâhnire. Speranța, credința, mângâierea nu par să-l încolțească pe poet așa cum o face dezamăgirea. Accentele acestei trăiri sunt profunde. Poate de aceea, din această dezamăgire limba română a strâns o capodoperă de amărăciune glacială, Luceafărul.” ,,Ca și în poezie, Eminescu posedă un număr egal de coarde la lira sa de prozator literar, iar între aceste două tulpini, poezia și proza, circulă o aceeași sevă, pentru că rădăcina e aceeași, și cum, la fel ca
SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354465_a_355794]
-
un sentiment care atinge cu aripa lui pe tot omul. Iubirea, făcând liantul care conferă bucurii și puterea de a înfrunta nebănuitele încercări ale vieții, în același timp, ea poate să facă salturi incredibile dând naștere la neliniști, îndoieli, ori amărăciuni, îndemnând să căutăm certitudini. Pe un astfel de fond își conturează și poeta Tatiana Dabija sentimentele construindu-și discursul liric din mici fragmente de oglinzi. Eul feminin îi frământă spiritul și judecata: În noaptea asta toate par deșarte -/ Din focul
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
ce mă fac?” Deodată, i se năzări că aude un tropot apropiindu-se și ieși repede în pridvor. Așteptă aproape o jumătate de oră cu sufletul la gură, dar zgomotul dispăruse de mult. „Nu-i semn bun!” - își zise cu amărăciune. Urcă pe scară în fânar, sperând că de la înălțime îl va zări pe Pătru undeva pe coline, la liziera pădurii. Din depărtări un punct se apropia vijelios de sat. Bucuroasă bătu din palme ca o fetiță: - El este, iubitul meu
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
ascuns / cu flacăra închisă / și fumul la vedere / boală plăcută / (nimeni nu moare din asta) / tratament - leacuri băbești / nu-mă-uita, săgețica, ochii cavalerului ... / otravă bună la gust / se ia de bună voie / câte lingurițe dorești pe zi / nu are contraindicații / dulce amărăciune / zbucium cununat cu bucuria / rană sălbatică / nu vrea nimeni s-o îmblânzească / dereglare de ecosistem / și dacă / ai fir pentru toate piedicile / torță pentru toate drumurile / pahar pentru toate fluviile / ai iubire / aștept să mă conving!” Carmen Tania Grigore - grupajul
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
expresie: „pe hol” în loc de în hol (caută în hol), căci atunci ar trebui să caut pe sufragerie sau pe dormitor și iată cum limba devine ilogică și nu mai exprimă gândirea, realitatea: cum poți sta pe hol sau pe sufragerie?! Amărăciunea pentru stricarea limbii și-a exprimat-o și prin scoaterea în evidență cu (sic) a „limbii de lemn” folosită și în textele de specialitate: „Pe această linie (sic) a căutărilor se înscrie (sic) și pictura bisericii din...” . Emilia ȚUȚUIANU: Am
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
la ușa Tăcerii, / Tăcerea strigă / la ușa Cuvântului, / Cuvântul strigă, / la ușa Luminii / Lumina strigă / la ușa Veșniciei...”). Meditații. Probleme. „Oare... / câte virtuți / sau patimi / ascunzi, / ale celor dispăruți, / ce-au ajuns / în tine, / cană de lut?...”. Analiză, descifrare. „Bucurie, / Amărăciune, / Durere, / Revoltă, / Neputință / Pocăință, / Resemnare, / Tristețe, / Recunoștință, / Iubire, / Totul strâns / într-o lacrimă!...”. Fulger bengal (a ploaie...). „Doru-i zbor / și zboru-i nor, / dor pe aripi călător... / Când de mine, / ți-o fi dor, / să-mi vorbești / cu glas ușor, / să
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
oricine se va decide să asiste la vreun spectacol, să-și facă mai întâi testamentul și să se grijească, dacă va crede în Christos, ca să fie gata pentru orice întâmplare.” În România, însă, ard orașe și târguri întregi, observă cu amărăciune ziaristul de la ”Timpul”: Daca, în străinătate, ard teatrele, la noi, vai! flăcările incendiului consumă orașe și târguri întregi. Sute de familii au rămas pe drumuri. Se pare că focul Sodomei și al Gomorei s-au abătut asupra țărei spre a
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
la nivel de mândrie, ceea ce astăzi numim cu dezinvoltura „greșeală de fabricație”. Ce simte lumea de azi față de toate acestea? Simte acea pasiune oarecum misterioasă și inexplicabilă în interiorul căreia poți rezista numai dacă umorul (?!) ar mai putea să ne călăuzească amărăciunea. Către toate acestea se intoarce Mesut Șenol cu o frază simplă prin care își exprima un crez: ceea ce noi numim viața noastră nu pare a fi decât o călătorie prin scris (nu prin timp). Restul nu este decât o trăire
MESUT ŞENOL – DRAGOSTEA SUPRAVIEŢUIEŞTE / LOVE SURVIVES de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344633_a_345962]
-
noroi pe ițari și pe bundiță!... întrebă prefăcut Ilia, ca și cum n-ar fi știut nimica. - Ah ce să fie nu mă mai înțeleg deloc cu iapa asta a mea bătrână!... S-a făcut tare sperioasă de la o vreme!... răspunse cu amărăciune gospodinul Costan. Referință Bibliografică: Sfințirea cozonacilor / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1193, Anul IV, 07 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
Poeții Crucii, ca Marii Sacerdoți ai Cuvântului dumnezeiesc și co-liturghisitori ai Suferinței Neamului, au plămădit în sângele, în crezul, în nădejdea, în jertfa și în dragostea lor, toată voința pătimirii, întrupată în: vânzarea, trădarea, prigoana, persecuția, defăimarea, batjocura, umilirea, biciuirea, amărăciunea, întemnițarea, calvarul Răstignirii, dar și în harul Slavei și al Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Maica Teodosia (Zorica) Lațcu a fost fiorul și fascinația “Mișcării gândiriste” și Petala de dor a Marelui Poem al Iubirii, binecuvântate de Marele Duhovnic Părintele
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
ca un acatist al voinței, pe un vălmășag de Doine. Te vindem iar cu sărutări viclene,/ prin nepăsare oarbă și prin lene./ Te biciuim cu vorbe de ocară,/ Te pălmuim cu ură ca de fiară./ Te adăpăm cu suc de-amărăciune,/ din pofte rele și din stricăciune./ Te țintuim pe cruci de nedreptate,/ prin cuiele uciderii de frate./ Iar împletim blestemele de tată,/ să-ncingem, Doamne, fruntea-nsângerată./ Tu iarăși zici, în blânda rugăminte:/ Nu știu ce fac. Îngăduie-i, Părinte”. (Golgota). Gânguritul
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
atât de mult... încât am și uitat ce s-a mai întâmplat cu mine, așa că dacă am să mă repet îmi cer scuze încă de pe acum. Evenimentele londoneze din ultimele săptămâni mi-au distras atenția dându-mi o senzație de amărăciune! V-am prezentat de curând tristele evenimente ale acelui „August în flăcări”. Am să încerc să trec în revistă cam tot ce am făcut de la penultima prezentare a „jurnalului”, adică să reiau firul normal a poveștii unei emigrante la Londra
JURNAL LONDONEZ (4) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354076_a_355405]
-
dumneavoastră ați trecut prin așa ceva. - Doamna Zbihli, dar la noi a fost cu totul altceva... - Vă spun ca la un frate, continuă ea fără să bage în seamă replica interlocutorului, nu am cu cine discuta pentru a mă descărca de amărăciunea adunată în ultimul timp... - Putem relua discuția când doriți. Acum trebuie să sune de intrare la clasă, încercă Condurache să dea o nouă ocazie reluării acestei discuții. Putem merge să continuăm la o cafea... Îi plăcea de Georgeta Zbihli ca
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354739_a_356068]
-
accepți criticile întemeiate și să te motivezi, prin ele, pe mai departe! *Răspunde cu miere, chiar dacă ți se întinde o cupă de venin! Ai atât de multe lucruri frumoase despre care să dai veste. Lasă-i pe alții să împroaște amărăciune, tu împarte doar fericire! Fii blând - ori de câte ori te gândești la alții, fii dur - ori de câte ori te gândești la tine! Fii adiere mângâietoare, suflu vindecător și ferește-te de a deveni cuțitul care se răsucește în rană, otrava care înveninează sufletul, biletul
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
Să zăbovim puțin asupra capitolului 3, numit Sonnenschein-lumina soarelui. Nădejdiile grăbite de repatriere ale ostașilor sunt din nou spulberate, grație transportului polar care-i asvârle în imperiul glaciar. Două evenimente i-au stârnit atenția eroului Aurel State, unul plin de amărăciune: tineri germani ciungi de brațul drept, din grupul celor o mie, mutilați chipurile pentru un vaccin alterat, într-un lagăr sovietic din Polonia, iar celălalt încărcat de admirație prin chipul angelic de la vizita medicală. În anticamera morții, rațiunea aștepta împăcată
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
soluție favorabilă . Superficialitatea noastră ne împiedică să vedem fidelitatea Domnului. Nu simțim, sau nu o remarcam, nu o apreciem, pentru ca totul nu se petrece în clipa dorită de noi.Cel mai adesea pentru că în mod voit ne lăsăm orbiți de amărăciune și disperare. Cum am putea să observăm și simți fidelitatea Domnului Isus, cînd el Dumnezeul nostru ne așteaptă să devenim fideli între noi, si de pește 2000 de ani nu am înțeles, ce înseamnă “iubitiva unii pe alții ?. Cu toata
INTRE CER SI PAMANT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357052_a_358381]
-
educați, silitori, roboți, într-o vâltoare controlată, nu de noi! Ne mai salvează iubirea și mai patinăm vara, ne rotim în ninsori, dar, ne trece repede, se zice maxim, în 3 zile! Și iar îmbrăcăm lucida, matura, profunda stare, cu amărăciunea că nu reușim să cucerim culmi! Plătim chiar studii, multe și complexe să ne învețe a trăi, deranjându-ne copiii cu jocul și imaturitatea în fața lecțiilor despre ce și cât să simtă! Și uite așa înaintăm, pe lângă fericirea detașării nemulțumiți
JOC de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380999_a_382328]
-
o zi o să dispară, că, deși mi-am dorit să fac ceva, nu am putut, nu a stat în puterea mea. Să mai sper? Să mai cred în sintagma că “Speranța moare ultima ?” Și, uite-așa, cu gândul înecat în amărăciune, ajung la poarta părintească, unde o idee buclucașă își pusese în cap să-mi alunge mâhnirea din suflet, salvându-mi gândul în ultima clipă. Ce credeți că a făcut draga mea idee? Mi-a șoptit dulce la ureche, spunându-mi
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
lumea nu sunt tăinuite, doar neînțelese încă de noi, oamenii, deci dezvăluirea lor se poate face în limita posibilului, a respectului față de limitele date. Iată cum s-ar putea înțelege modestia, adică buna cunoaștere a limitelor personale. Am citit cu amărăciune declarația celebrului fizician Stephen Hawking, făcută într-un interviu pentru un post de televiziune, cum că teologia nu este necesară, deoarece lumea întreagă poate fi explicată cu ajutorul științei, deci fără a invoca intervenția unui Creator; că Dumnezeu poate exista, dar
ECHILIBRUL INTRE AROGANTA SI UMILINTA de VAVILA POPOVICI, SUA în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342480_a_343809]
-
duminică, după slujba să cânte pentru tot satul care participă la hora. Tatăl fetiței de atunci, povestitoarea de acum era prieten cu tatăl lui Brâncuși de la care păstra un portmoneu dăruit de Brâncuși tatălui său, dar însoțit de sentimente de amărăciune ale lui Constantin, care le-a spus fraților lui: -”Am umblat în toată lumea și țara mai frumoasă și mai bogată că a noastră nu există!. Sunt locuri unde oamenii căra pământul cu sacul să-și pună ceapă iar aici arunci
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
DUHU-n popor, pe Ioan l-a crescut Drept ! Arhanghelul GAVRIIL : Înger, trimis al DOMNULUI, La Zaharia și Fecioara, să ducă voia Cerului ! GAVRIIL se tâlcuiește : "Erou Divin", la omenire Trimis a fost de DUMNEZEU, cu a Lui Bună-Vestire ! MIRYAM : " amărăciune" ; MARIA Harul a aflat La DUMNEZEU, Care pe FIUL, prin ea ni L-a Întrupat ! Crescutu-L-a sub teroare, cum un om nu poate duce : În Betleem, Egipt, și-n Templu ; rămas-a lângă EL la Cruce... IOAN, Mare
DE LA ZAHARIA PREOTUL, LA UCENICII DOMNULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371746_a_373075]
-
picioarele făcuse progrese, dar mai avea mult pentru recuperare și niciodată nu va mai fi cum a fost. La toate se adăugaseră și boala tatălui său , cancer pulmonar, boală care făcuse din Gheorghe, doar umbră de om. Se gândea cu amărăciune la viața pe care o pierduse din prostie, dar era tardiv, nimic nu mai putea fi cum a fost la început. Îi ceruse lui Laura încă o șansă, deși știa că viața lui sexuală era terminată, dar un sâmbure de
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378855_a_380184]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > AMĂRĂCIUNEA FERICIRII Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 2232 din 09 februarie 2017 Toate Articolele Autorului De multe ori fericirea e-amărâtă și suspină în centrul sufletului se simte ca o pasăre împușcată de armele răutății și-a invidiei agitată
AMĂRĂCIUNEA FERICIRII de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340078_a_341407]