247 matches
-
a crezut? Că n-am Încredere În el pentru că e evreu? — Sunt obișnuiți cu asta, scumpo. Atunci mă duc să-i spun că-mi place de el, că Întotdeauna mi-au plăcut evreii. Mabel Warren Începu să Înjure cu venin amarnic și obscen, dar În surdină. — Ce-ați spus? — N-o să mă părăsești În starea asta până când nu-l găsești pe doctor, așa-i? Uite, compartimentul meu este la capătul culoarului. Acolo e și nepoata mea. Eu mă duc Înăuntru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
ce hoțește s-au furișat între noi, dar asta-i o simplă datorie, iar mie mi se spune mereu că sunt un om curajos. O, cîndva, după un lung răgaz, răfuindu-se cu ticăloșia, urmașii noștri, își vor aminti cu amarnică rușine timpul acela ciudat, cînd cinstea noastră cea de toate zilele se numea curaj... Evgheni Evtușenko din poemul Convorbire cu un scriitor american, 1960 (traducere publicată în revista Ateneu în anii '70) Mare, greoaie, cu botul ei imens, de cetaceu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
permanență. Noroc cu bunul Dumnezeu. Care, de acolo de la el, din cerul acela înțesat de îngeri îngerași și steluțe sclipitoare, m-o fi văzut cât pătimesc pentru supușii mei. Și, pesemne ca să mă izbăvească de toată truda și chinul meu amarnic, mi-a trimis un ditamai semnul divin în timpul somnului de după-amiază. Acest semn, căci despre semne este vorba, avea forma și conținutul unei diarei feroce. E adevărat, la prânz înghițisem pe nerăsuflate o farfurie de mazăre stricată, dar, dacă acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
bătrânelor curve (căci cine altele dacă nu ele presimt mai viu sfâșietoarea descărnare și primejdia fatală a decrepitudinii), ca și de tusea Înfundată și smiorcăielile docherilor, că Bandura nu mai știa ce să creadă, dacă era chiar tuse sau bocetul amarnic al marinarului, un surogat de plâns bărbătesc, precum erzațul său de oftături și lacrimi cu care‑și Îngâna vorbele ( Își auzea glasul cu detașare, ca pe un fonograf strident, iar În sinea sa răsfoia albumul acela de familie În rânduiala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
mama și fiul deja sunau la ușă, veseli, gălăgioși, de pe umbrelele lor șiroia apa. Fiecare în felul lui căuta să-și ascundă stinghereala. Înainte de a porni la drum, au acceptat să bea o cafea la Carmina. Poate se mai domolește amarnica asta de ploaie, a spus Sidonia și, în rochia ei foarte simplă și sobră, îmbrăcată înadins, părea de-a dreptul copilăroasă. Au intrat pe poarta îngustă, scârțâia din balamale, poate se umflase de umezeală. Au pătruns în curte, stătuse ploaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
coboară din al treilea cer și se plimbă prin Cetatea lui Cristos din mijlocul lacului Acherusius, Pavel ajunge și în „ținutul patimilor”, situat la apus. Aici, răvășit de priveliștea chinurilor la care sunt supuși cei păcătoși, izbucnește într-un plâns amarnic și cere îndurare. Arhanghelul Mihail intervine pe lângă Isus, iar Acesta coboară pentru a doua oară în iad, dar acum nu pentru a-i elibera pe „locatari”, ci pentru a le acorda un „răgaz” (refrigerium) de o zi: duminica. Nu intru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
să se facă nevăzut pe uliță în jos, spre devale. 5 Stelian îl petrecu din urmă cu privirea pe cuscrul său și vru să intre înapoi în curte, dar tocmai atunci de peste drum, din curtea vecinului Mitică izbucniră niște bocete amarnice. Intrigat, el se uită atent, străduindu-se să-și dea seama ce se petrece. Prin gardul cu uluci înalte, înghesuite unele într-altele era, însă, greu de văzut ceva și Stelian așteptă până când poarta se deschise și din dosul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
serviciul lui, Virgil nu mai avea destul timp ca să se ocupe și de treburile gospodărești, astfel că greul cădea mai mereu pe umerii Marianei. Așa se făcea că seară de seară, când revenea în sfârșit acasă, Mariana îi aducea reproșuri amarnice și uneori îl amenința chiar să le lase pe toate baltă și să-și ia lumea-n cap. Virgil tăcea și înghițea, știind că supărarea soției sale era îndreptățită și temându-se în sinea sa ca nu cumva să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
politic nu aveau să se prăbușească peste noapte; aveau să moară ei, poate, și de acest regim țara tot n-avea să scape. Puterea sovietică era prea mare, pentru ca o biată țărișoară ca România să se desprindă cu ușurință din amarnica-i îmbrățișare... 4 În noul său serviciu de la Vidra, Virgil reuși să se acomodeze cu destulă ușurință. Experiența anilor petrecuți la secția financiară din Brănești își spuse cuvântul și îl ajută să devină, în scurtă vreme, șef al serviciului buget
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Minodora era prea micuță pentru a satisface poftele lor bestiale. Scăpase de ceea ce era cel mai oribil din toate ororile : violul copilului sub ochii mamei imobilizate. Am rostit o mulțumire Celui de Sus. O mulțumire că ne scutise de această amarnică probă. Nu bănuiam ce va urma. Dar, bunul Dumnezeu m-a mai ocrotit încă de una din cele mai mari și cumplite pedepse nemeritate ce s-ar fi putut abate asupra mea. Numai El a putut hotărî ca măruntaiele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
dacă nu ar fi invocate onoarea și cinstea în justificarea intervenției sale. Pentru a dovedi contrariul afirmațiilor sale, Glasul Monahilor publica pe două coloane opinia arhimandritului anti cremațiune din 1909 și cea pro cremațiune din decembrie 1934, demascând astfel pe "amarnicul înșelător". Concluzia la această întâmplare amenda nu doar poziția arhimandritului, ci și lipsa de reacție a forurilor conducătoare ale Bisericii Ortodoxe Române: "Iată-l pe sâmbrașul diavolului! Cântăriți-i credințele! Înțelegeți neobrăzarea cu care stă de vorbă cu "Biserica", prețuiți
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de obicei, începătorii, și dialoguri vii, de meșter bun, schițele fără umor sînt passe-partout-urile mahalalei, așezată în ele cu tot tipicul, sordid și, cîteodată, fraged, de lume dinainte de păcat, promisă, însă, lui. La coana Tecla, unde nimeresc într-o noapte amarnică doi liceeni, se consumă o scenă minimalistă, concentrată, între "dugheana-i închisă în as'noapte; dumnealui a murit!" și nevoia, de-a face, totuși, rost de bani, pentru cele cuvenite, creștinește, stăpînului locului: "Dincolo... la profesoară-i... tare cald... Nu
Poezii, în fond by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7901_a_9226]
-
gripa aviară, noua fantomă care bîntuia Europa. Păsăretul din Deltă dădea țipăt de moarte; lebede, gîște, rațe, pelicani, cocostîrci, pescăruși, cormorani, porumbei, găini, cocoși, curcani, de-a valma, de pe coclauri, de pe plaiuri și din curțile oamenilor necăjiți, sfîrșeau răpuși, de amarnicul virus "foarte agresiv" sau pe rugurile aprinse ale noii Inchiziții sanitar-veterinare; necesară, se spunea. N-au fost victime printre stăpînii păsăretului, din fericire. Totuși, a venit prima directivă europeană în piețele noastre și, o dată cu ea, prima victimă: eterna frumoasa/ duioasa
Noi directive by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7560_a_8885]
-
și stăpîn). Ele trebuie să fie autentice (nefalsificate, se precizează; cu dreptul de autor plătit la zi, adăugăm), fără anomalii de miros, aspect sau consistență (și cum să constați "anomalii de miros", dacă "produsul" e în vid? adică, în neant? amarnică e și metafizica pieței de lactate, azi) și fără să fie transportate sau prezentate în ambalaje murdare, ruginite sau improprii. Clientul păstrează eticheta, iar în cazul în care se îmbolnăvește din cauza produsului lactat, el poate să se adreseze DISPV sau
Noi directive by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7560_a_8885]
-
și televiziune, discoteci și hore (adică, manele) în sat: maneliștii de azi au preluat de la vechii "doinitori" ("doinași"?) cîteva instrumente cu coarde, la care au adăugat "clapele" (acordeon și orgă), păstrînd, însă, de la vechii maneliști versurile simple și adînci, fără amarnicele contorsionări stilistice de la Curtea Dorului: cîntecele "bătrînești" s-au retras prin te miri care unghere din munții patriei (la Soveja, prin codrii Vrancei, găsea Alecu Russo, exilat acolo de fanariotul Mihail Sturza, balada "Miorița"), iar maneaua a triumfat și s-
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
originii lui, însă regele nu se lasă înduplecat: Zeii din cer/ de m-ar ruga, și nu dau îndărăt! (10) După ce află în sfârșit ce s-a întâmplat cu el și cum toate acțiunile lui au contribuit la împlinirea sorții amarnice, transformându-l în jucăria divinităților crude, eroul continuă să lupte cu puterile ostile: abia acum/ pot să-i înfrunt! [...] Scuip viața/ dată de zei, o zvârl din mine,/ nu-mi trebuie nici sufletul, nu vreau/ lumina lor, nici cugetul, - mă
Orbire și cunoaștere by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4670_a_5995]
-
versantul vestic al masivului Gilău, în bazinul superior al Someșului Cald, citesc într-o astfel de scriere, când undele lacului de acumulare scad, din funduri de ape răsar turla și zidurile vechii biserici de piatră. Atunci, probabil ca într-o amarnică vrajă, zidirile celor de demult se înalță iarăși spre Cer și își cer iarăși locul lor uzurpat de sub Soare. Revin, cu o majestuoasă nepăsare la timpul și vremurile scurse, iarăși spre vechile lor rosturi, încercând să aminteasc doar că a
Dintre ape... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10775_a_12100]
-
atitudine fundamental opusă știutului și momentanului conformism. Autenticul Galaction e cel din Jurnal, restul a fost pură figurație, sigur, câtuși de puțin stimabilă. Autorul nuvelei Moara lui Călifar, ca și prietenul său, acum agonic, N. D. Cocea, trăiesc "într-o amarnică deznădejde". Comuniștii au instaurat în lume "o tiranie odioasă", ei guvernează prin samavolnicie, "înscenări criminale, procese scandaloase și crime peste crime". Cocea mai credea într-un apropiat cataclism, aștepta războiul american (,Vin americanii"), "adică focul universal care va arde cangrena
între amăgire și dezamăgire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10216_a_11541]
-
21 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului NAI De multe ori suntem porniți, năvalnici, Să despicăm în patru, iute, firul, Îi refuzăm încrederii tot girul Și repede ne pomenim năprasnici. Se luptă crunt zenitul cu nadirul Și-n confruntare se vădesc amarnici, Doar noi rămânem resemnați și pașnici, Iar arma noastră e doar trandafirul. Când toamna ne amenință cu moina Și se răcește codru-ntreg și plaiul, Își pierde jocul mingile și oina, Prin frunzele ce-și răvășesc alaiul. Atunci se-aude-n tânguire
NAI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384333_a_385662]
-
zeci, sute și mii și albe și negre, maro, cenușii, Dreptunghiuri, triunghiuri, pătrate și sfere Venind de departe, vorbind de alte ere” .......................... *** ,,Pioasă, genunchii i-am pus pe pământ Și ochii și fața și gura-mi rosteau în cuvânt „Ce amarnică-i truda !” Dar, iar am plecat pe malul apei înspumat Pietricele s-adun : albe și negre, maro cenușii Să le dau strălucire, să le fac roșii-aurii” Este vizibilă formația filozofică a poetei (a absolvit Facultatea de Filozofie, secția Psihologie, din
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
scherlăie speriați și să o lase în pace pe prințesă. Apoi, căpitanul trase câteva jeturi de raze în cercurile albastre care o înlănțuiau pe prințesă. - Permiteți-mi, prințesă, să vă eliberez și să cer scuze în numele Măriei Sale care, la mânie, amarnică pedeapsă a dat chiar și fiicei sale mult iubită! - Pedeapsă nemeritată, căpitane! - Să nu-l mai supărăm, prințesă! Înțelepciunea și bunătatea lui sunt nemărginite, iar noi, cu toții, credință și supunere să-i dăm! - Văd că ești bine instruit! Îmi pare
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
daltă-ntr-un zid. Te uiți pe sub chipu-mi urmărind o nălucă eu tac și ascult doar tăceri de vinil, pereții scobesc pe sub pielea-ți de nucă strângându-ți la piept alinări de copil. Ce joc prins în oase e amarnica viață! dispari și apari,azi bătrân,mâine prunc, nu-i cale să-ntorci veșnicia din ceață scrisoare pe lespezi de uitări care plâng. Autor Doina Bezea Acest poem este dedicat tuturor celor care au ca și mine un părinte bolnav
SCRISOARE PE LESPEZI DE UITĂRI CARE PLÂNG de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382623_a_383952]
-
lună... Singurătate Doar uită-te la tine, Privind tăcut la stele, Visând să te apropii De Ea, apoi de ele, Dar imima ți-e plină, De-un gând necruțător, Că vei rămâne veșnic Un singur călător... Dorință Simt focul cel amarnic trosnind în gândul meu Și mă gândesc într-una să-l sting nu-i așa greu, Să-mi potolesc simțirea cu minunate stele, Să îmi hrănesc uimirea cu una dintre ele. Să-mi amintesc mereu cum nopțile sunt grele, Când
DORINȚĂ (VERSURI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383332_a_384661]
-
SONETE CU RĂSUNETE 8 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1989 din 11 iunie 2016 Toate Articolele Autorului te-ai strecurat pe tâmpla mea cu vara ploilor din noi eu n-am să plâng din streșini de cuvinte amarnicul durerilor ..în doi .. e simplă calea ea nu doare nici pragul de alei cu flori din tei pogoară-se ades la tine șiragul dintre aripi anii mei apoi poți să te duci alene sonete cu răsunet să culegi și să
SONETE CU RĂSUNETE 8 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383617_a_384946]
-
mai puțin al oamenilor de cultură autentici? - La o întrebare asemănătoare am răspuns și profesorului și etnologului Gheorghe Țigău din Piatra Neamț, un om admirabil, prin niște ,,catrene ale înțelepciunii” pe care îngăduiți-mi să le repet: Sânt copleșit de un amarnic gând Că-n țara mea ne vor robí stăpânii Și parc-aud pe Dante cuvântând: ,,Lăsați orice speranță”, voi, românii. În lumea noastră, cum se știe, Atât de plină de năduf Sunt nulități ce stau în puf Și-artiști ce
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]