86 matches
-
plătească comedia ambițiilor patriotico-democratice c-o datorie publică de 600 de milioane și mai bine. Foarte tragic ia "Romînul" întîmplările din Italia. Destul credem atât pentru astăzi pentru ca să înțelegem cu toții la ce pericole espune o națiune cei cari, luptând pentru ambițiuni personale, și chiar cei cari, luptând pentru că vor binele îndată și întru toate pe deplin, pierd inteligența politică, nu mai văd câțiva pași mai departe etc. Lăsăm ca, înșii cititorii noștri să cugete, să compare și să-și reguleze calea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dunărene s-ar surpa ca un castel de cărți de joc. E o curioasă contrazicere aceea pe care ne-o prezintă spiritul d-lui Gladstone. Acest bărbat de stat într-o zi denunță prin niște termeni de-o violentă extraordinară ambițiunile puterilor pe cari dânsul le privește ca închinate politicei intereselor și a doua zi tot el scoate la lumină proiecte de remanieri europene în cari face abstracție de toate interesele, de toate ambițiile, de toate pasiunile omenești, proiecte în cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
auză și ei acel glas al poporului care geme din cauza luptelor noastre; să auză acel glas care zice: destul cu atacurile personale, îndurați-vă, aruncați-vă ochii asupra noastră, a poporului. Protestăm în contra luptelor voastre. Luptați pentru principii, nu pentru ambițiunile voastre personale. Frumos și bine zis. Dar natural e din parte-ne s-auzim seria de principii pe cari le apără prințul și noii săi amici, de ex. ziarul "Romînul"? Dacă le-am ști ne-am uni poate cu ele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să aibă și ea aceleași defecte ce le are părintele, aceeași ridicare la nivelul secolului al 19, același aer de civilizațiune și gravitate cari din nenorocire sunt numai o mască ce ascunde adeseori numai foarte rău tendința cea adevărată și ambițiunea personală. Asemenea cum Kant cu sistema lui filozofică a ridicat ca din nimica o oaste de ex- și aplicatori ai săi, tot așa, în analogie, după criticele numitului domn trebuia să, se ivească o școală întreagă de critici sau criticastri
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
moși-strămoși ale națiunei, pe cari domnii politici pe picior mare ar vrea să le vadă secularizate, deși secularizarea, de ar fi posibilă, nu e decât în dreptul guvernului României. Știu eu că domnii o văd că așa este și că numai ambițiunile și șansele ce li prezintă viitorul în spe și federalismul monstruos ce-l proiectează unii din slavi îi fac să nu vadă că așa este. Știm noi că sunt domni cari odată erau pentru unirea strânsă a Bucovinei cu Viena
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
măsuri de a se forma în toate ținuturile comisiuni de revizuire, la a căror compunere s-au numit boieri de prima clasă, care până atunci rămăseseră oarecum inerți și depărtați de afacerile comune; cu această atenție, către notabilii din localitate, ambițiunea lor fu dirijată spre binele comun. Între acestea, spre mai mare succes, în descoperirea abuzurilor presupuse, s-a numit în fiecare comisie câte un funcționar rus, în calitate de procuror, comisiunile de revizuire curmând și acțiunea abuzurilor, au descoperit următoarele: 1. S-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
scriitorul realizează, în spiritul epocii, o „fiziologie” a ciocoiului pe care îl definește în aspectele caracteristice, la modul generic: „Ciocoiul este totdeauna și în orice țară, un om venal, ipocrit, laș, orgolios, lacom, brutal, până la barbarie și dotat de o ambițiune nemărginită”. Romanul este structurat pe o temă generalumană, aceea a setei de parvenire dobândită prin orice mijloace necinstite. Aspectul realist al vremii zugrăvit în roman se reflectă in antiteza dintre destrămarea boierimii și emanciparea ciocoimii. Ca modalitate compozițională scriitorul Nicolae
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
sens, lordul Beaconsfield era Îngrijorat, de fapt, de restrângerea dreptului de liberă navigație pe Dunăre. Liniștindu-și colegul de dezbateri În privința libertății comerțului, contele rus Șuvalov Încerca să-i convingă pe distinșii interlocutori că „problema Basarabiei” nu este una de „ambițiune și de interes”, ci o „cestiune de onoare” pentru Guvernul Imperial. Gorceakov adăuga la rândul său că cele trei districte basarabene fuseseră cedate Moldovei prin Tratatul din 1856, act internațional Încălcat de români În 1859, când au Înfăptuit unirea, și
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
sociologie cu un "adevărat manifest intelectual în care-și expune succesiv sistemul, metoda și ambițiile universitare"34. Atunci a descris pentru prima oara sistemul său Sociologie, Politica, Etică, al cunoașterii sociologice pe care trebuie bazată acțiunea socială: " Dacă avem vreo ambițiune, este sa întemeiem un Seminar de sociologie și etică pe care să îl punem în legătură cu Instituțiile de cercetare științifică similare din Apus. Un seminar de sociologie, așa cum l-am cunoscut în studiile din Germania, unde profesorul și studenții discuta și
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
terapeutice ale băilor de mare. De altfel, încă din timpul primei sale vizite în Dobrogea din octombrie 1879, Domnitorul Carol își afirma dorința de dezvoltare rapidă a acestei regiuni: Voiu iubi Dobrogea cum iubescu România din care face acum parte. Ambițiunea mea, stăruințele mele vor fi de a da acestei țări desvoltarea morală și materială la care-i dă tot dreptul admirabila sa posițiune"520. La începutul anului 1879, din cauza faptului că trupele ruse s-au retras din Dobrogea abia în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în textul lui Radu Rosetti, cu scopul de a actualiza originalul sub aspect lingvistic, la 100 de ani după prima publicare, și de a-l face mai accesibil contemporanilor noștri, iubitori de istorie. Astfel, cuvinte ca: opiniune, relațiune, pozițiune, religiune, ambițiune, cetățan, imitează, confirmațiune, excluziune, extorsiune, mediațiune, a încunjura etc. au primit forma modernă: opinie, relație etc. Datorită devine datorată, îndatorit - îndatorat ș.a. Dar s-au păstrat termeni originali ca: nimică, închizășluiește, predomnire, de altmintrelea, extracte, mântui, oareșcare, oareșcum, șădere, trebuințe
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ochii asupra delapidărilor, asupra samavolniciilor și asupra tuturor actelor lui de o adâncă imoralitate. Ca preț al slugărniciei sale, fu lăsat să facă ce voia până când indignarea generală, mult timp comprimată, făcu explozie. Domnul Țării Românești, bărbat neinteresat și fără ambițiuni, arătă mai puțin devotament către Rusia și fu de atunci înfățoșat de ea ca un domn nemernic și incapabil să ocârmuiască. Sub acest pretext, (Rusia) a voit să se-amestece în toate actele administrației lui, să influențeze niște hotărâri ale
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
director Th. Nastasi, secțiune a Teatrului Național din Cernăuți. În anii 1929-1930 revista apare la fiecare premieră cu subtitlul Revistă program administrată și redactată de Teatrul Național din Cernăuți, iar în Program citim: „Liberi de orice angajament, navem de satisfăcut ambițiuni sau de apărat vreun anumit curent de idei... Ne vom strădui să croim o cale mai netedă culturii românești.” Au mai colaborat: Cristofor Vitencu, Otilia Cazimir, Eugen Liteanu, N. Roșca, Mircea Streinul, Radu Boureanu, G.M. Zamfirescu. * Spectatorul, Cernăuți, 1927, o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Carol de Hohenzollern ca pe un domnitor vremelnic și nu erau puțini aceia cari întrevedeau reîntoarcerea lui Alexandru Ioan I pe tronul pierdut la 11 februarie 1866. Dar Cuza declarase categoric și de repețite ori că nu mai are nici o ambițiune și că niciodată nu va turbura liniștea țării cu aspirația de a relua tronul. De aceea el refuză să primească locul din Cameră. În ședința de la 27 februarie președintele dă citire următoarei scrisori: „Domnule Președinte, Am primit depeșa din 1
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de Constantin Bacalbașa sunt reproduse după: „Relațiuni asupra evenimentelor petrecute la Ploiești în ziua de 8 august curent“, TRC., an. VIII, nr. 845, 13/25 au gust 1870, p. 1. orașe din Moldova și Muntenia, însă ploieștenii, nerăbdători sau având ambițiunea de a fi început ei cei dintâi, au pornit mai înainte de vreme.21 Valul antidinastic creștea. Ministerul Manolache Costache Epureanu primește la Cameră un vot de neîncredere pe la jumătatea lui decembrie 22, iar domnitorul, de voie de nevoie 23, însărcinează
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
74 bucureștii de altădată 32. Vasile Pogor. Oare o asemenea stare de lucruri nu pune în pericol chiar existența noastră națională? Ar trebui cineva să fie orbit de patimi sau trădător țării, ca să o tăgăduiască. Noi, cari nu aveam altă ambițiune decât de a trăi liberi ca cetățeni români în patria noastră, și a vedea onoarea, viața și averea fiecăruia garantate prin instituțiunile țării; noi, cari ne-am săturat de a vedea că datoriile Statului sporesc în aceeași proporțiune în care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
începând de la sfârșitul lunii aprilie 1877, corespondenții de presă străini D-na Maria Rosetti, soția lui C.A. Rosetti, ia conducerea unui spital pentru răniți.104 Rușii nu se mai sunt în stare dc a învinge singuri după cum le era ambițiunea. După ce au cerut, tot la fel micii Serbii, istovită după rezbelul ce făcuse, ca să lupte din nou, același ajutor îl cere și de la Grecia. Iar Munte negrul era mereu în luptă. La începutul lui august, Serbia intră din nou în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
contestă maghiarilor pretențiile similare, așa după cum scrie Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , În 1852, În Istoria românilor din Dacia Superioară. Maghiarii, afirmă el, revendică gloria de a fi promotorii civilizațiunii În răsăritul Europei ș...ț Cu o ambițiune proprie caracterului unguresc, ei se bucura de aceasta, această inimiciție adevărată sau prepusă a Rusiei le infla superbia că ei au o misiune mare de a Împlini, că ungurismul e un op grandios providențial, are de a salvare lumea, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-se la importanța covârșitoare a Dunării în procesul de dezvoltare a statului român, a cerut de la tribuna congresului ca gurile fluviului să aparțină în continuare adevăratului lor posesor, poporul român, dând în același timp asigurări că "România nu are altă ambițiune decât aceea de a fi păzitoare credincioasă a libertății Dunării la gurile ei și totodată de a se putea opri asupra îmbunătățirii instituțiunilor și la dezvoltarea mijloacelor ei materiale"20. Cuvântarea sa a fost urmată de aceea a primului ministru
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
si, ca revistă-program, la fiecare premieră a Teatrului Național din localitate în perioada 1929-1930. În primii doi ani are subtitlul „Revista săptâmânală pentru propagandă artistică și literară”. Considerându-se „liberi de orice angajament”, redactorii afirmă că nu au „de satisfăcut ambițiuni sau de apărat vreun curent de idei” și că urmăresc un singur țel: să croiască „o cale mai netedă culturii românești, care pătrunde atât de greu în aceste părți încă înstrăinate ale României” (Cuvânt înainte, 1/1927). Rubrici: „Cum se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289818_a_291147]
-
smeadă și prelungă, palid sub părul lui negru și dat pe spate, cu ochii galeși, cravată lavalieră la gât - și În bătaia tuturor vânturilor... ...Prin 1908, În toiul avatarelor unei existențe Încă boeme, dar, lucru curios, preocupat totuși de o ambițiune unică: aceea ca să-mi trec neapărat toate clasele liceului, dar În par ti cular, adică cu un minimum de școlaritate - și asta nu la gândul vreunei viitoare cariere În viață, ci dintr-o simplă prejudecată sau conformism de natură mic-burgheză
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și de tipografie, În tovărășia plăcută a câtorva oameni de gândire și de condei, m-am găsit, prin 1919, cel mai aferat și mai aplicat spre realizări de ordin, oricum, mai Îngust decât ale prietenilor mei de pe atunci, cu vocații, ambițiuni sau veleități altfel afirmate și mai cu spor, pentru persoana lor, realizate. Emanoil Bucuța, Nae lonescu, Virgil Madgearu, Dim. Gusti, Ion Răducanu și Încă alții erau și ei Înhămați la acea Întreprindere de amatori cu pretenții de realizatori (s-ar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-se războiul nostru În felul cunoscut, după pacea strâmbă de la Buftea, ne-am Întors cu toții, nedu meriți, În Bucureștiul ocupației nemțești din vara lui 1918, zeloși fie care după rosturi noi, parcă altele decât cele avute - dar mai ales cu ambițiuni adânc reformatoare pentru biata țară și pentru viitoarele generații. Printre acești reformatori trebuie să amintesc aci - ca pe un pescuitor dibaci din acele vremuri cu apele atât de tulburi - pe M.B., fost șef de cabinet al lui Ionel Brătianu și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
caracteristice profilului publicației, sunt ale unui om plăcut, blajin, de lume. În nuvele el se fixează asupra cadrului local, alegându-și personajele din mediile satului și orașului ardelean. Conflictele sunt însă schematice, maniheiste, apăsat moralizatoare (Animă pentru animă, Amor și ambițiune, Colibă și palat). În unele narațiuni se insistă asupra obiceiurilor, datinilor, elementelor de literatură populară (Pricoliciul, Marți seara). Prozatorul are gustul observației bonome, oarecare vervă ironică și autoironică, găsește când și când tonul, cuvântul simplu, firesc (O călătorie la nuntă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
etc., animat de femei. Căci numai astfel se poate înțelege ceea ce urmăresc femeile prin asociațiile ce le constituie: lupta pentru revendicări. Frontul Feminin șF.F.ț, constituit de curând și pus sub conducerea unui select comitet de doamne, urmărește pe deasupra ambițiunilor mărunte individuale, solidarizarea tuturor organizațiilor feminine sub un front unic. Redăm părți din manifestul publicat al Frontului Feminin, din care se poate desprinde esențial, scopul, motivele și importanța noii mișcări feminine. D-na prezidentă N. dr. Bogdanovici a convocat în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]