2,715 matches
-
toate fazele Analizei pe ciclul de viață. Această compatibilitate este asigurată prin folosirea perspectivelor arhetipale din Teoria Culturală. Cunoașterea metodologiei ACV îngăduie achiziționarea unor competențe procedurale de tip ‘know how’ pentru dezvoltarea durabilă. Un produs industrial are asociat și impactul ambiental descris în studiul ACV al produsului (firește, în condițiile în care studiul nu a fost distorsionat prin malpraxis). Analiza pe ciclul de viață al produsului este instrumentala. Gândirea artefactelor industriale pe ciclul de viață a devenit parte a felului în
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ACV al produsului (firește, în condițiile în care studiul nu a fost distorsionat prin malpraxis). Analiza pe ciclul de viață al produsului este instrumentala. Gândirea artefactelor industriale pe ciclul de viață a devenit parte a felului în care conceptualizam chestiunile ambientale, și calea pe care abordăm gestionarea problemelor ambientale. Analiza pe ciclul de viață este parte dintr - un weltanschauung post-modern. Analiza pe ciclul de viață este situată la intersecția celor trei tipuri de cunoaștere umană : teoretică, tehnico-productivă, si prudențială. Lectură “Raportului
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
studiul nu a fost distorsionat prin malpraxis). Analiza pe ciclul de viață al produsului este instrumentala. Gândirea artefactelor industriale pe ciclul de viață a devenit parte a felului în care conceptualizam chestiunile ambientale, și calea pe care abordăm gestionarea problemelor ambientale. Analiza pe ciclul de viață este parte dintr - un weltanschauung post-modern. Analiza pe ciclul de viață este situată la intersecția celor trei tipuri de cunoaștere umană : teoretică, tehnico-productivă, si prudențială. Lectură “Raportului dezvoltării umanității” din anul 1997, -document oficial al
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
dezvoltării umanității” din anul 1997, -document oficial al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), care-i clarificarea și continuarea temelor Agendei 21-, dezvăluie că o națiune devine bogată numai când stăpânește perfect cele trei tipuri de cunoaștere. Instrumentele de analiză ambientală care încorporează aspecte foarte distincte ale cunoașterii, așa cum este Analiza ciclului de viață al produselor, percepută de cercetătorii domeniului ca fiind “fascinantă și sofisticată”, este instituționalizata în proiectul dezvoltării durabile. Strategia IPP adopta această cultură organizațională în parcurile industriale. Metodologia
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
percepută de cercetătorii domeniului ca fiind “fascinantă și sofisticată”, este instituționalizata în proiectul dezvoltării durabile. Strategia IPP adopta această cultură organizațională în parcurile industriale. Metodologia pentru ‘etichetele ecologice’ și metodologia ExternE pentru energie se bazează pe ‘metodologia caii de impact ambiental’, pe lângă o mulțime de calcule și de soft-uri. Să notam că soft-urile comercializate actualmente pentru a se putea realiza cu ele un studiu ACV, deși sunt situate la prețul de circa 20 000 de euro per an și
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
cu ele un studiu ACV, deși sunt situate la prețul de circa 20 000 de euro per an și per computer personal, sunt într -un mod supărător, dar poate deloc surprinzător, total lipsite de transparență în ceea ce privește ‘metodologia caii de impact ambiental’. Pe ce fel de ideologie se sprijină metodologia caii de impact ambiental? Cronologic, metodologia caii de impact ambiental a fost elaborată și documentata de Rachel Carson. Deși cartea ‘Silent Spring’ (‘Primăvară tăcută’). a fost și rămâne sursă unei lecturi emoționale
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
20 000 de euro per an și per computer personal, sunt într -un mod supărător, dar poate deloc surprinzător, total lipsite de transparență în ceea ce privește ‘metodologia caii de impact ambiental’. Pe ce fel de ideologie se sprijină metodologia caii de impact ambiental? Cronologic, metodologia caii de impact ambiental a fost elaborată și documentata de Rachel Carson. Deși cartea ‘Silent Spring’ (‘Primăvară tăcută’). a fost și rămâne sursă unei lecturi emoționale, privind retrospectiv putem spune că best- sellerul ‚Silent Spring’ era prima ‘analiza
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
și per computer personal, sunt într -un mod supărător, dar poate deloc surprinzător, total lipsite de transparență în ceea ce privește ‘metodologia caii de impact ambiental’. Pe ce fel de ideologie se sprijină metodologia caii de impact ambiental? Cronologic, metodologia caii de impact ambiental a fost elaborată și documentata de Rachel Carson. Deși cartea ‘Silent Spring’ (‘Primăvară tăcută’). a fost și rămâne sursă unei lecturi emoționale, privind retrospectiv putem spune că best- sellerul ‚Silent Spring’ era prima ‘analiza de propagare și analiza de expunere
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
în care omul, obligat de presiunea supraviețuirii, este capabil să identifice o nouă configurație de vectori cauzali. Într-adevăr, sprijinită pe o bibliografie enumerata pe 55 de pagini, cartea ‘Primăvară tăcută’ propunea prima definiție operațională a unei categorii de impact ambiental. Folosind o analogie de tip Blaga - Cassirer, (inventată, independent, de Lucian Blaga în 1936, si de Ernst Cassirer în 1938), putem declară categoria de impact ambiental în identificarea finală a indicatorului de categorie (‘endpoint’) drept analogul unui vector bipolar cu
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
de pagini, cartea ‘Primăvară tăcută’ propunea prima definiție operațională a unei categorii de impact ambiental. Folosind o analogie de tip Blaga - Cassirer, (inventată, independent, de Lucian Blaga în 1936, si de Ernst Cassirer în 1938), putem declară categoria de impact ambiental în identificarea finală a indicatorului de categorie (‘endpoint’) drept analogul unui vector bipolar cu ‚originea’ definită că o încărcare ambientală în Ecosfera, provocată de activități antropice în Tehnosfera, ‚extremitatea’ fiind definită că impact ambiental reprezentabil, conceptualizat, în Sfera Valorilor. Se
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Blaga - Cassirer, (inventată, independent, de Lucian Blaga în 1936, si de Ernst Cassirer în 1938), putem declară categoria de impact ambiental în identificarea finală a indicatorului de categorie (‘endpoint’) drept analogul unui vector bipolar cu ‚originea’ definită că o încărcare ambientală în Ecosfera, provocată de activități antropice în Tehnosfera, ‚extremitatea’ fiind definită că impact ambiental reprezentabil, conceptualizat, în Sfera Valorilor. Se vorbește uneori despre miracolul și profunzimea cunoașterii în ‚saltul cuantic’ al electronului din atomul de hidrogen când emite linia lui
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
1938), putem declară categoria de impact ambiental în identificarea finală a indicatorului de categorie (‘endpoint’) drept analogul unui vector bipolar cu ‚originea’ definită că o încărcare ambientală în Ecosfera, provocată de activități antropice în Tehnosfera, ‚extremitatea’ fiind definită că impact ambiental reprezentabil, conceptualizat, în Sfera Valorilor. Se vorbește uneori despre miracolul și profunzimea cunoașterii în ‚saltul cuantic’ al electronului din atomul de hidrogen când emite linia lui spectrala cărămizie. Dar, incontestabil, ‚saltul cuantic’ nu translatează electronul dintr-un tip de cunoaștere
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
miracolul și profunzimea cunoașterii în ‚saltul cuantic’ al electronului din atomul de hidrogen când emite linia lui spectrala cărămizie. Dar, incontestabil, ‚saltul cuantic’ nu translatează electronul dintr-un tip de cunoaștere, în alt tip de cunoaștere. Introducerea categoriei de impact ambiental de către Rachel Carson, -aceasta este lectură pe care o facem noi ‚Primăverii tăcute”, marchează o tranziție mult mai semnificativă decât ‚saltul cuantic’. Categoria de impact ambiental, în care, plecând de la măsurarea încărcării ambientale prin metodele științelor naturale, se ajunge la
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
dintr-un tip de cunoaștere, în alt tip de cunoaștere. Introducerea categoriei de impact ambiental de către Rachel Carson, -aceasta este lectură pe care o facem noi ‚Primăverii tăcute”, marchează o tranziție mult mai semnificativă decât ‚saltul cuantic’. Categoria de impact ambiental, în care, plecând de la măsurarea încărcării ambientale prin metodele științelor naturale, se ajunge la evaluarea impactului ambiental prin metodele cunoașterii prudențiale ne demonstrează existența unei tranziții de la un tip de cunoaștere, la un alt tip de cunoaștere: un „salt cuantic
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
tip de cunoaștere. Introducerea categoriei de impact ambiental de către Rachel Carson, -aceasta este lectură pe care o facem noi ‚Primăverii tăcute”, marchează o tranziție mult mai semnificativă decât ‚saltul cuantic’. Categoria de impact ambiental, în care, plecând de la măsurarea încărcării ambientale prin metodele științelor naturale, se ajunge la evaluarea impactului ambiental prin metodele cunoașterii prudențiale ne demonstrează existența unei tranziții de la un tip de cunoaștere, la un alt tip de cunoaștere: un „salt cuantic” care valorifica spațiul cauzal în interesul supraviețuirii
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Carson, -aceasta este lectură pe care o facem noi ‚Primăverii tăcute”, marchează o tranziție mult mai semnificativă decât ‚saltul cuantic’. Categoria de impact ambiental, în care, plecând de la măsurarea încărcării ambientale prin metodele științelor naturale, se ajunge la evaluarea impactului ambiental prin metodele cunoașterii prudențiale ne demonstrează existența unei tranziții de la un tip de cunoaștere, la un alt tip de cunoaștere: un „salt cuantic” care valorifica spațiul cauzal în interesul supraviețuirii optime a speciei noastre. Trebuie să recunoaștem că problema abordării
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
demonstrează existența unei tranziții de la un tip de cunoaștere, la un alt tip de cunoaștere: un „salt cuantic” care valorifica spațiul cauzal în interesul supraviețuirii optime a speciei noastre. Trebuie să recunoaștem că problema abordării corecte a ‘caii de impact ambiental’ este în primul rând o chestiune ideologică. Este vorba aici despre ideologia relației dintre ‘înțelegerea realității’, și construcția unor reprezentări ontologice pentru cauzalitate, ceea ce Deborah Bird Roșe -cercetătoare australiană în Ecologie Industrială și Antropologie- numește acum a fi ‘ontologia conectivității
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
că Ecologia Industrială poate fi realmente implementată că știința a dezvoltării durabile, numai dacă „piratează” codurile culturii populare. Faconda stereotipurilor din cultura populară degenerează frecvent în taxonomia maniheista, unde inventarul existențial este clasificat în Bun (‚Good’) și Rău (‚Evil’). Etichetele ambientale și gestionarea ambientală a organizațiilor, economice sau nu, încearcă să producă o congruenta de semnificații între adjectivele Ecologic și Bun, pentru orice produs, serviciu, ori comportament cetățenesc respectuos față de valorile mediului înconjurător. Ca tip particular de analiză a sistemelor, Ecologia
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
poate fi realmente implementată că știința a dezvoltării durabile, numai dacă „piratează” codurile culturii populare. Faconda stereotipurilor din cultura populară degenerează frecvent în taxonomia maniheista, unde inventarul existențial este clasificat în Bun (‚Good’) și Rău (‚Evil’). Etichetele ambientale și gestionarea ambientală a organizațiilor, economice sau nu, încearcă să producă o congruenta de semnificații între adjectivele Ecologic și Bun, pentru orice produs, serviciu, ori comportament cetățenesc respectuos față de valorile mediului înconjurător. Ca tip particular de analiză a sistemelor, Ecologia Industrială ne forțează
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
carbon cu industrii care emit gaze cu efect de seră, deversări de lichide reziduale și mari cantități cumulate ale unor deșeuri solide eliminate de industrii, dar imposibil de reciclat, ignorarea agresivă de către investitori atotputernici sau doar « mafioți locali » a siturilor ambientale cu valoare recreaționala și hedonica, perturbarea unor vaste arii de habitat. Capitolele Ecologiei Industriale propun căi de rezolvare efective pentru stoparea acestei deteriorări, soluții ideologice primare, în sensul că sunt realmente niște idei eficiente, care pot să fie credibil înscrise
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
mult decât o simplă știință. Căci, prin principiul ei fundamental : „Din leagăn până la mormânt” („From the cradle to the grave”), adică din „baptisteriul” produselor industriilor (care nu mai sunt ‚produse industriale’ în sens clasic), și până la momentul lor „sepultural” -depozitul ambiental, groapă ecologică, incineratorul, sau buclele de reciclare totală din parcurile industriale cu tehnologie simbiotica-, “Ecologia Industrială” edifica o arhitectură ontologica a noilor artefacte - produse ce nu sunt detrimentale pentru om ori pentru ecosistemele planetei. Aceste reprezentări ale ’ontologiilor de artefacte
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
celebra Agenda 21, ‘parcurile industriale’ nu pot capătă ființă concretă la ora actuală, într-o țară realmente democrată, decât prin alocarea terenurilor de către comunitățile locale, ori de către autoritățile regionale (județene, în condițiile României), respectândându-se prioritățile de pe o listă de ’teme ambientale’ prezente pe, -folosim mai întâi abrevierea frecvent întâlnită în documente electronice și pe hârtie consacrate dezvoltării durabile-, LA 21, acronimul expresiei ‚Local Agenda 21’, adică o ‘Agenda 21 locală’. Se știe că taxonomia unei Agende 21 locale trebuie să fie
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
frecvent întâlnită în documente electronice și pe hârtie consacrate dezvoltării durabile-, LA 21, acronimul expresiei ‚Local Agenda 21’, adică o ‘Agenda 21 locală’. Se știe că taxonomia unei Agende 21 locale trebuie să fie organizată astfel încât să cuprindă și ‘teme ambientale’, ori subiectele de salvgardare ale teritoriului. Una dintre aceste ‘teme ambientale’ ce reflectă percepția societala despre „calitatea mediului ambient” se cheamă ‘folosirea terenului’. Deci în mod automat, un ‘parc industrial’ care folosește corect, -din punctul de vedere al Ecologiei Industriale-
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
LA 21, acronimul expresiei ‚Local Agenda 21’, adică o ‘Agenda 21 locală’. Se știe că taxonomia unei Agende 21 locale trebuie să fie organizată astfel încât să cuprindă și ‘teme ambientale’, ori subiectele de salvgardare ale teritoriului. Una dintre aceste ‘teme ambientale’ ce reflectă percepția societala despre „calitatea mediului ambient” se cheamă ‘folosirea terenului’. Deci în mod automat, un ‘parc industrial’ care folosește corect, -din punctul de vedere al Ecologiei Industriale-, terenul pe care l-a primit este un ‘parc industrial ecologic
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
marină daneză, este numit atât ‘parc industrial’, cât și ‘parc eco-industrial’. Kalundborg mai este citat în studii semnate de autori foarte diferiți, ca exemplificare pentru conceptele : “simbioza industrială localizată”, “coagulare industrială” (’industrial cluster’), “complex industrial echilibrat din punct de vedere ambiental”, si “ecosistem industrial localizat”, ori ‚pol de competență în Ecologia Industrială’. Am scris despre această reușită evidență a Ecologiei Industriale în cartea noastră precedentă: „Mediul ambient și exergia”. Reamintim că la Kalundborg, uzina electrică Asnaes, inițial funcționând exclusiv pe cărbune
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]