85 matches
-
II. lakonika III. casa rece Propunerile poetului la coincidență țin de teme filozofice transpuse în decor liric cum ar fi o călătorie în Ithaka, în fapt, o alegorie a înțelegerii destinului parcurs, poate ca liber arbitru în acțiune. Remarc relativismul, ambiguizarea prin care eul cu toate dilemele, renunțările, luările de la capăt se retușeză spre final ca singur decident pe itinerar. “m-am întors prea târziu în Ithaka plecasem demult din Ithaka nădejdii, m-am întors (...) sunt acum într-o altă Ithaka-
DUMITRU PANĂ- LAKONIKA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379123_a_380452]
-
lui Marian Popa, sprijinită de telefon face pandant unui exemplar legat în piele: Le rire de Bergson.” - Imprecizia și indeterminarea sensului ar fi iar o mașinărie postmodernă întâlnită în atitudinile și reacțiile personajelor Valeriei Manta Tăicuțu. Iată un fragment de ambiguizare, liric, cum sunt multe pe parcursul lecturii, veritabile poezii: “Convingător. Am învățat să mă exprim foarte convingător. Fără concordanță cu adevărul. Că de avut am ceva, dar nici eu nu știu ce anume. O nevoie de ceva. O așteptare a ceva. Și acest
SLALOM SENTIMENTAL- ROMAN- VALERIA MANTA TĂICUȚU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379118_a_380447]
-
un filozof scrie livresc și uzeză de prețiozitate. El poate pierde la impactul cu cititorul prin neîncredere în poeticitatea sa: ori face poezie, ori logica gândirii, ori estetizează sentimente, imagini, portrete, ori interpretează pe bătrâna Sophie limpezind căile cugetării - abtractizarea, ambiguizarea nu i-ar fi la îndemână. Și totuși Dumitru Pană este și filozof și poet în volumul Lakonika, Ed. Conta, 2015 m-a surprins cu un stil original, bine dozat între cele două haruri ale minții, filozofia și poezia. Cartea
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
un filozof scrie livresc și uzeză de prețiozitate. El poate pierde la impactul cu cititorul prin neîncredere în poeticitatea sa: ori face poezie, ori logica gândirii, ori estetizează sentimente, imagini, portrete, ori interpretează pe bătrâna Sophie limpezind căile cugetării - abtractizarea, ambiguizarea nu i-ar fi la îndemână.Și totuși Dumitru Pană este și filozof și poet în volumul Lakonika, Ed. Conta, 2015;m-a surprins cu un stil original, bine dozat între cele două haruri ale minții, filozofia și poezia.Cartea
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
a lui Euthanasius. CONCLUZII a) frecvența și semnificația lui „parcă“ Un element cheie întâlnit destul de des în opera lui Mircea Eliade este adverbul „parcă“, folosit pentru a potența ideea de ambivalență a faptelor trăite de personaje. Este o tehnică a ambiguizării și a schimbării reciproce de semn, de la profan la sacru și invers, din care rezultă echivocul. În legătură cu nuvela Podul, autorul notase: „aș vrea să fac să se înțeleagă până la obsesie sensul său secret: camuflarea misterelor în evenimentele realității imediate. Să
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
Eminescu. În deschiderea numărului următor Ion Dur semnează articolul Rezistența la cultură sau Intelectualizarea kitschului, în care stabilește o diferență între „rezistența prin cultură”, manifestată înainte de 1989, și „rezistența la cultură”, instaurată în prezent. Prin ștergerea sau mai degrabă prin „ambiguizarea” graniței dintre cultură și divertisment, societatea se complace într-un „trăirism” sui-generis, atâta timp cât cultura imaginii strică imaginea culturii. Revista își propune de aceea să slujească Limba, Adevărul și Valoarea. Centrat pe centenarul lui Lucian Blaga, numărul îi are ca semnatari
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
rânduri, autorul intrând, de cele mai multe ori, abrupt în miezul faptelor. Sunt exploatate unele date ale istoriei recente, limita ficțiunii fiind plasată în imediata apropiere a unor întâmplări reale. Schemele narative simple ilustrează, voit sau nu, ideea renunțării la opacizare și ambiguizare semantică; în prim-plan este situat evenimentul, și nu comentarea, analiza acestuia. Astfel, în nuvela Celălalt asediu, cu un personaj feminin „asediat” din două direcții, dinspre iubire și dinspre moarte, e îndepărtată orice urmă de patetism, protagoniștii nu gesticulează histrionic
SUCEAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290003_a_291332]
-
între degete ismă și spun / e bine că pe aici va trece curând și factorul poștal / vom descifra împreună adresele peștilor și toată semnificația liniștei” (Timp străvechi și aer dulce). În al doilea rând, teatralitatea: generalizarea animismului conduce la o ambiguizare a relației privitor-privit; subiectul poetic devine, la rându-i, obiect, fiind contemplat în netrucata sa materialitate. De aici, acceptarea firească a propriului „rol” și inevitabila exhibare a spectacolului: „Obiectul acela din vitrină te privește / te privește dimineața și seara și
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
autorul unui ciclu numit generic Intermezzo. Cărțile seriei pun în dispozitiv, din perspectiva unei conștiințe romanești bine articulate și armate teoretic, o provocare adresată tradiției literare intimiste și mimetice, țintind redefinirea unor concepte ca sinceritate, autenticitate sau experiență. Paralel cu ambiguizarea relației dintre viață și scris, romanele ciclului Intermezzo se remarcă prin ineditul tehnicii de dramatizare a scriiturii. Rezultatul e un text cu identitate incertă, greu de atribuit fără rezerve fie ficțiunii, fie comentariului ei. În cărțile de critică, M. s-
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
etape era multiplu. În primul rând, decăderea morală era completă în momentul în care victima devenea, la rândul ei, agresor, atât față de colegi și prieteni, cât și față de propria persoană. Se miza apoi pe coimplicarea deținuților în timpul torturilor pentru o ambiguizare a vinovățiilor, care trebuia să conducă la păstrarea secretului asupra acțiunii din Pitești, dar și la învrăjbirea deținuților. Comuniștii au mizat pe faptul că nici unul dintre cei care au fost obligați să tortureze nu va avea curajul să mărturisească, însă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
care racordarea filonului magic la tema de morală beneficiază de un ,,tratament’’ epic edificator prin funcționalitatea lui umoristică. În ceea ce privește Făt-Frumos cu Moț-în Frunte, cel deal treilea ,,basm nuvelistic’’, aderența la fantastic se produce aici numai în virtutea unui progres de fermecătoare ambiguizare a leit motivului magic explorat de autor. ,,Ursita’’ face dreptate acolo unde vitregia legilor naturii a ,,însemnat’’ pe om cu defecte imposibil de înlăturat (urâțenia fizică și puținătatea minții, în cazul de față). ,,Arma secretă’’ a ,,ursitei’’ este, firește, iubirea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
până la el. Astfel, dacă eroul byronian a făcut populară, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, figura bărbatului fatal ("Fatal Man"), ulterior vor deveni mult mai pregnante în imaginarul colectiv imaginea femeii fatale și a androginului 184 semn al ambiguizării treptate a idealului sexual, astfel că înclinația așa-zicând "naturală" a animalului uman spre sadism lasă loc tendințelor masochiste ceea ce relevă, nu-i nimic dacă mă repet, triumful "artei", al "artificiului" (estetic) împotriva "naturii"185. Tot așa, plecând de la ipoteza
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
culturală bogată și aplicarea consecventă a normelor limbii literare: - nivelul fonetic e definit prin eufonie; în poezie sunt utilizate ritmuri și rime complexe; - nivelul lexicosemantic se caracterizează prin diversitate și bogăție sinonimică, prin gradul ridicat de conceptualizare a termenilor, prin ambiguizare deliberată; - nivelul morfosintactic se remarcă prin fraze complexe, elaborate; - la nivel stilistic: predilecția pentru tropi și figuri de gândire; variație stilistică, ori ginalitate. Registrul stilistic oral vizează două straturi stilistice: un strat primar, specific lite raturii populare și tuturor creațiilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
știi că / vorba arde, / verbul putrezește / iar cuvântul / nu se întrupează ci se destrupează? (N. Stănescu) metafora adjectivală este echivalată cu epitetul metaforic: Toamnă de suflet (T. Arghezi); și mă dezmierzi cu frunzați jucăușă (L. Blaga). Printrun proces de maximă ambiguizare a relației dintre cuvântul metaforic și contextul stilistic ia ființă metafora închisă/totală/ermetică. Aceasta nu stabilește niciun raport de asemănare cu un referent real, semnificațiile ei putând fi aproximate, de cele mai multe ori, numai prin relaționare cu alte poezii (poezia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
poetice pe repere ale unui univers existențial modern, pe simboluri cultural filozofice și științifice - expresivitatea limbajului poetic e generată de: lexic poetic care rezolvă criza limbajului prin revigorarea discursului, generată de limbaj autoreflexiv (metalimbaj - termeni cu sensuri noi, contextuale), de ambiguizarea voită prin tehnica sugestiei sau „ermetizarea“ discursului, de utilizarea unor termeni neo logici din domeniul filozofiei și al celorlalte arte, din sfera științelor exacte sau a unor creații lexicale originale etc. diversificarea registrelor stilistice, contaminarea acestora în același text: laic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
modernă, „romanul comportamentist“). Pluriperspectivismul/focalizarea multiplă (variabilă/difuză) se identifică prin: - Multiplicarea perspectivelor este generată de proliferarea „vocilor“ narative/a eurilor narator. - Trecerea de la un tip de focalizare la altul produce o ruptură de perspectivă (ex ternă→internă) sau o ambiguizare prin transferul de perspectivă (punctul de vedere al naratorului este înlocuit de perspectiva unui personaj focalizator, chiar dacă discursul nuși modifică indicii - discursul rămâne al naratorului, dar punctul de vedere este al personajului). - Se combină, în formule diverse, perspective convergente/complemen
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
texte, literare sau nonliterare. Intertextualitatea și colajul devin astfel procedee menite să de construiască textul, săi distrugă unitatea. Epicul își pierde ponderea, în favoarea descriptivului, care devine parte esențială a textului, determinând „amânarea“ evenimen telor sau suspendarea lor, și, implicit, indeterminarea, ambiguizarea și subiectivizarea discursului. Se creează în acest mod narațiuni mixte, fragmentare, în care pla nurile (narative, descriptive, analitice) nu se mai diferențiază, iar instanțele narative nu mai sunt delimitate. Relația dintre autor, narator, personaje și naratar se ambiguizează, având drept
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în lirism“. Poeții neomoderniști și postmoderniști (Marin Sorescu, Mircea Ivănescu, Emil Brumaru, Leonid Dimov, Mircea Cărtărescu etc.) exploateză maximal resursele lirismului narativ, fiindcă „narativul poate configura o experiență subiectivă (lirică), construiește lumi imaginare dependente de temporalitate, oferă posibilități specifice de ambiguizare și simbolizare“ (Rodica Zafiu, Narațiune și poezie). Indici textuali ai acestui tip de lirism sunt: prezența unui „nucleu“ na rativ, a unui „scenariu“ mitic, inițiatic sau ludic/parodic, frecvența verbelor, a indicilor temporalității (adverbe de timp sugerând o succesiune de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fantezistul transferă în supratemporal un fapt care în sine nu spune nimic. Montajul favorizează sensurile, care, practic, sunt repere ale poeticității. Un alt eșantion e La Piatra-Neamț sau voilà purquoi j'aimais Rosine. Scenariile lui Mihai Ursachi, unduitoare, bazate pe ambiguizări, pe alunecări în ficțional, propun ca într-o partitură muzicală tranziții subtile de la un regim expresiv la altul. Scepticul flegmatic își deplânge bunăoară fragilitatea ceea ce nu-l împiedică să circule prin galaxii; un limbaj teatral-declamator, o grandilocvență cu suport ironic
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
nu te așteptam pe tine! De ce te-mpotriveși, Mândrie, Cu ochii doar m-a întrebat. Și-a râs, cu ce sălbăticie! Când m-am trezit, m-am speriat: Fierbeam de poftă și trufie. Încântă, în astfel de texte mărturisitoare, o suavă ambiguizare, acel ceva-ce-nu-se-lămurește, ceva care insinuează tactic și prin aceasta creează alegoric. Alternează ingenios aluzii în semiton și rostiri în clar, chemări voalate și gesturi restrictive; se împletesc dorințe și reprimări, însemne din afară și din interior, repere plasticizante și simbolisme
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fizic-trupești ale gravitației și ca întrupare, prin respirație și prin balans corporal, în spațiul imaginii artistice imaterializate. Impresia de imaterialitate a imaginii corporale virtuale se produce prin recurgerea la anumite tehnici ale graficii pe computer, tehnici de sugestie și de ambiguizare vizuală, de transparentizare și de translucidizare: trăsături ale particulelor luminoase ale graficii pe computer, mai degrabă decât mecanisme ale efectului de realitate. Artista nu urmărește redarea unui univers realist-optic, ci intenționează să dizolve marginile solide ale obiectelor, să desolidifice materialitatea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de Marvin Minsky și Seymour Papert într-o lucrare de specialitate din 1968Ă. „Industrializarea simulării”, începând cu strategiile militare și terminând cu telesupravegherea, de la bănci, supermarketuri sau închisori până la Internet, se constituie în urmările ontologic-cognitive ale „mașinii viziunii”, adăugând noi ambiguizări în relația public-privat, vizibil-invizibil, interior-exterior. Evenimentul transmis „în direct”, televizat, prezentat de la distanță în timp real, este aspru criticat. Logica imaginii în cazul infografiei este incriminată de paroxism întrucât teleprezența înseamnă prezență și absență, virtualitate instituită ca realitate, adică ceea ce
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
culturală bogată și aplicarea consecventă a normelor limbii literare: - nivelul fonetic e definit prin eufonie; în poezie sunt utilizate ritmuri și rime complexe; - nivelul lexicosemantic se caracterizează prin diversitate și bogăție sinonimică, prin gradul ridicat de conceptualizare a termenilor, prin ambiguizare deliberată; - nivelul morfosintactic se remarcă prin fraze complexe, elaborate; - la nivel stilistic: predilecția pentru tropi și figuri de gândire; variație stilistică, ori ginalitate. Registrul stilistic oral vizează două straturi stilistice: un strat primar, specific lite raturii populare și tuturor creațiilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
știi că / vorba arde, / verbul putrezește / iar cuvântul / nu se întrupează ci se destrupează? (N. Stănescu) metafora adjectivală este echivalată cu epitetul metaforic: Toamnă de suflet (T. Arghezi); și mă dezmierzi cu frunzați jucăușă (L. Blaga). Printrun proces de maximă ambiguizare a relației dintre cuvântul metaforic și contextul stilistic ia ființă metafora închisă/totală/ermetică. Aceasta nu stabilește niciun raport de asemănare cu un referent real, semnificațiile ei putând fi aproximate, de cele mai multe ori, numai prin relaționare cu alte poezii (poezia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
poetice pe repere ale unui univers existențial modern, pe simboluri cultural filozofice și științifice - expresivitatea limbajului poetic e generată de: lexic poetic care rezolvă criza limbajului prin revigorarea discursului, generată de limbaj autoreflexiv (metalimbaj - termeni cu sensuri noi, contextuale), de ambiguizarea voită prin tehnica sugestiei sau „ermetizarea“ discursului, de utilizarea unor termeni neo logici din domeniul filozofiei și al celorlalte arte, din sfera științelor exacte sau a unor creații lexicale originale etc. diversificarea registrelor stilistice, contaminarea acestora în același text: laic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]