142 matches
-
mare măsură de caracterul instantaneu și de automatizare; din cauza limitării indicilor funcționali ai vederii (În special câmpul vizual, acuitatea vizuală), imaginea perceptivă rămâne În mare măsură imprecisă, parcelară, cețoasă, afectând memoria vizuală operațională și structurarea perceptiv-motrică a spațiului grafic. Elevii ambliopi manifestă frecvent tendința compensatorie de a Însoți sau de a Înlocui explorarea vizuală printr-o investigație tactil-chinestezică; În plus, aceștia trebuie să depună un efort suplimentar de concentrare și de mobilizare a experienței anterioare, pentru a fi În măsură să
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
include În grupul lor și de a comunica cu ei, cunoașterea de către educatori a alfabetului Braille - pentru a facilita comunicarea -, adaptarea sarcinilor școlare atât din punctul de vedere al gradului de dificultate, cât și al modului de prezentare grafică (pentru ambliopi) sau În limbaj Braille pentru cei cu cecitate, familiarizarea cu echipamentele de scriere și cu mijloacele didactice specifice, oferirea suportului necesar În situații care privesc gradul de siguranță a elevilor. În cadrul activităților de predare-Învățare În clasele unde sunt integrați elevi
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
descriptiv (de exemplu: drept Înainte, mai În față, la stânga etc.), În funcție de poziția corpului elevului. Fiți cât mai clari În indicații și evitați folosirea unor termeni care oferă informații inutile pentru elevi, cum ar fi: chiar acolo, aici, aceasta etc.; - pentru ambliopi, tipăriți textele cu caractere mari și cu efecte vizuale care să permită citirea ușoară; - așezați elevii cu dizabilități vizuale departe de sursele de lumină și de preferință În fața clasei; - ajutați elevii să se familiarizeze cu spațiul fizic al clasei și
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
deficiențe psihice și cu legile, metodele și tehnicile educării și reeducării lor, a instruirii și adaptării lor la muncă". Oare defectologia se rezumă doar la copiii cu deficiențe psihice? Nu, autorul adaugă imediat: "Defectologia se ocupă de surdomuți, orbi și ambliopi, logopați, debili mintali și deficienți motori". Așa cum vom vedea, categoriile de subiecți de care se ocupă defectologia este chiar mai mare. După Emil Verza, "psihopedagogia sau defectologia este știința psihopedagogică ce se ocupă de persoanele handicapate, de studiul particularităților psihice
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
inversul scopului urmărit. Încadrarea corectă a subiectului în grupul din care face parte Dacă, în cazul copiilor cu cecitate, lucrurile sunt limpezi și nimeni nu se îndoiește că locul lor este într-o școală de profil, când vine vorba despre ambliopi, de foarte multe ori părinții insistă ca ei să fie primiți în școala de masă. Fie pentru că școala de profil se află la distanță mare de localitatea de reședință și părinții nu vor să lase de sub grija lor copilul atât
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
În funcție de data apariției orbirii, reprezentările vizuale sunt păstrate în memorie la cei la care handicapul a survenit după vârsta de 3 ani. Pentru a păstra aceste amintiri este nevoie ca ele să fie stimulate. Același lucru este valabil și la ambliopi. Stimularea se face prin asocierea reprezentărilor vizuale cu asocierea recepției auditive, olfactive, tactile, precum și prin descrierea verbală a respectivei imagini. Păstrarea în memorie sau prin resturile de vedere a imaginii este importantă nu numai pentru o percepție mai apropiată de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
continuare.) Reprezentările vizuale, câte au rămas, reprezintă un "punct tare". De asemenea, trebuie folosite cât mai mult simțurile valide, precum și gândirea. Având memoria și atenția puternic dezvoltate 84 ele având rol de orientare și de alertă -, intelectul nevăzătorilor și al ambliopilor poate deveni capabil de performanțe remarcabile. În lipsa aferentației date de stimulările optice, gândirea lor este pregnant abstractă, în privința generalizărilor și a sintezelor, însă săracă sau cu impresii eronate și/sau lacunare, la nivel concret. Astfel încât tocmai raționamentele ar fi de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
învață copiii lor a unor oligofreni și, cu atât mai evident, a unor deficienți comportamentali, dar nu se opun niciodată primirii celor cu tulburări de vedere. De asemenea, și conduita elevilor este, de obicei, prevenitoare față de colegii lor nevăzători sau ambliopi, spre deosebire de relațiile cu alte cazuri, cum ar fi, de pildă, deficienții de limbaj, pe care chiar s-ar putea să-i îngâne, să râdă de ei sau să-i batjocorească. Un rol deosebit trebuie să-l aibă tiflotehnica. Realizările majore
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
2005. Condillac [Étienne Bonnot de Condillac], Tratatul despre senzații, Editura Științifică, București, 1962. Ciolac, Mirela, Psihopedagogia deficienților de auz, Universitatea "Aurel Vlaicu" Arad, 2006. Cosmovici, Andrei, Psihologie generală, Editura Polirom, Iași, 1996. Damaschin, Dorin, Defectologie, Teoria și practica compensației, Nevăzători, ambliopi, orbi-surdomuți, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1973. David, Daniel, Metodologia cercetării clinice, Fundamente, Editura Polirom, Iași, 2006. Dehelean, M; Dehelean, Pompilia; Dehelean, Liana, "Conceptul nosologic al tulburărilor de personalitate", în Niriștean, Aurel (coord.) Tulburările de personalitate, Interpretări doctrinare și condiții
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Cu toate astea, nu se acomodează cu America. Iar cortina, În loc să cadă peste autoare, cade pe noi. Bănuiesc că Amanda a adunat cîteva informații despre Kabul (senzația este că n-a pășit vreodată pe-acolo, iar dacă da, atunci e amblioapă) pentru că-i trebuia un fundal exotic, așa cum se fac la Hollywood filmele despre Africa, cu lei și Redford, a așezat În prim-plan doi evrei suspecți de homosexualitate (dac-ar fi fost și handicapați negri, s-ar fi tradus deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
seama dacă sesizând accentul homo(fob) plasat de Leac În text - deși ilustrația lui Sorin era explicită - au sunat și au solicitat posturi. I-am programat pe toți la interviu Într-un bar, curioși să vedem cum arată. Foarte mulți ambliopi. I-am lăsat să aștepte, studiindu-i, apoi am plecat. Leac, fără nici o concluzie. Dar cu un gând: un club al homosexualilor orbi! Ce chestie! Și Încă un exemplu, datorat lui Cătă, care nu s-a putut abține să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
atașarea morfemelor de plural. 3 Prin această sintagmă denumesc acele adjective care pot funcționa și ca substantive și la care există o singură intrare în DOOM2: alemanic adj. m., s. m., pl. alemanici; adj. f., s. f. alemanică, pl. alemanice; ambliop adj. m., s. m., pl. ambliopi; adj. f., s. f. amblioapă, pl. amblioape. Ele formează o categorie puțin diferită de acele substantive provenite prin conversiune din adjective, care au intrări separate de adjectiv (activ, antialergic, antigripal, deodorant, sugativă etc.). 4
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
această sintagmă denumesc acele adjective care pot funcționa și ca substantive și la care există o singură intrare în DOOM2: alemanic adj. m., s. m., pl. alemanici; adj. f., s. f. alemanică, pl. alemanice; ambliop adj. m., s. m., pl. ambliopi; adj. f., s. f. amblioapă, pl. amblioape. Ele formează o categorie puțin diferită de acele substantive provenite prin conversiune din adjective, care au intrări separate de adjectiv (activ, antialergic, antigripal, deodorant, sugativă etc.). 4 Multe dintre aceste substantive denumesc limbi
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
care pot funcționa și ca substantive și la care există o singură intrare în DOOM2: alemanic adj. m., s. m., pl. alemanici; adj. f., s. f. alemanică, pl. alemanice; ambliop adj. m., s. m., pl. ambliopi; adj. f., s. f. amblioapă, pl. amblioape. Ele formează o categorie puțin diferită de acele substantive provenite prin conversiune din adjective, care au intrări separate de adjectiv (activ, antialergic, antigripal, deodorant, sugativă etc.). 4 Multe dintre aceste substantive denumesc limbi sau idiomuri: azeră, coreeană, creolă
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
funcționa și ca substantive și la care există o singură intrare în DOOM2: alemanic adj. m., s. m., pl. alemanici; adj. f., s. f. alemanică, pl. alemanice; ambliop adj. m., s. m., pl. ambliopi; adj. f., s. f. amblioapă, pl. amblioape. Ele formează o categorie puțin diferită de acele substantive provenite prin conversiune din adjective, care au intrări separate de adjectiv (activ, antialergic, antigripal, deodorant, sugativă etc.). 4 Multe dintre aceste substantive denumesc limbi sau idiomuri: azeră, coreeană, creolă, cumană, dayacă
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
analiza și sinteza acesteia, rolul mișcărilor oculare și dominanța vizuală. Ei dezleagă misterul vederii separate, cu fiecare ochi, a păsărilor, și misterul preluării de către un singur ochi a vederii la oamenii cu un ochi absent. Ei dezvăluie secretul "ochiului leneș" (ambliop), care se datorează tulburării de vedere a unui ochi în perioada critică a primilor ani ai copilăriei, și demonstrează că ochiul dominant se dezvoltă foarte de timpuriu, iar procesul este ireversibil. Cercetarea lor deschide noi posibilități de tratament al cataractei
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
literatura română. Limbi moderne. Craiova, 15 mai 1976. Craiova, RUCr, 1976, 126 p.; Comunicări. Secția filologie. Craiova, 15 mai 1977, Craiova, RUCr, 1977, 124 p. [87] POGONSCHI, ANA, Gramatică și compunere. Manual pentru clasa a II-a a școlilor de ambliopi. București, EDP, 1977, 68 p. [88] POP, MARIA, Scrierea corectă la clasa I, Tribșc, 7, nr.175, 1977, 4. [89] POPESCU, CONSTANTIN TH., Curs de limba română contemporană - Sintaxa propoziției, Suceava, [f.e.], 1977, 212 p. multigr. (Institutul pedagogic Suceava
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Pentru studenții străini, București, EDP, 1981, 252 p. (Ministerul Educației și învățămîntului). [170] ILUȚIU, VICENȚIU, Nichita Stănescu: “Cîntec”. în: MITL, p. 224-226. [171] IONESCU, ELENA; TRANDAFIR, CONSTANTINA; ZORILĂ, AMELIA, Limba română. Manual pentru clasa a II-a a școlilor de ambliopi. București, EDP, 1981, 204 p. [172] IONESCU, MARIA I, Comentariul de text - modalitatea de bază în studierea literaturii la ciclul gimnazial, BFV, l, nr. l, 1981, 128-131. [173] IONESCU, VALENTINA, Greșeli tipice de ortografie și punctuație. Preocupări pentru prevenirea și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Romanian for You, Versiune engleză de Lia Pop. Seria a II-a. Anul II. Lecțiile IV - XII. în: TribRom, 10, nr. 197206, 1981, p. 11. [252] POGONSCHI, ANA, Gramatică și compunere. Manual pentru clasa a III-a a școlilor de ambliopi. București, EDP, 1981, 66 p. [253] POP, LIANA; MOLDOVAN, VICTORIA; MUREȘANU, ILEANA; PRUNEA, DOINA, Dezbatere: Predarea limbii și literaturii române ca limbă străină (Cluj-Napoca, 19 - 21 septembrie 1980). în: BulSȘF, 1981, p. 134-135. [254] POP; MARIUS, Petre Ispirescu: “Tinerețe fără
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de la admiterea în liceu] [31] BRĂDIȘTEANU, GEORGETA, Eleonora Zamșa, Limba română, învățare, testare. București, Editura Arhetip, 1997, 392 p. în: LLR, 27, nr. 2, 1998, p. 61. [32] BUCETESCU, CONSTANȚA, Limba română: manual pentru clasa a III-a: școli de ambliopi / Nicolae Gheorghe, Constanța Bucetescu. - București: Editura Didactică și Pedagogică, 1998 [33] BURCEA, ILIE, Proiecte de tehnologie didactică. Teorie literară, literatura cultă, literatura populară și noțiuni de cultivare a limbii. București, Editura Național, 1998, 93 p. [34] BURLACU, IOANA, Concepția pedagogică
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și Marin Preda. București, Editura Univers, 1998, 190 p. [114] IONESCU ELENA; VALENTINA JERCEA, Limba română, clasa a VI-a, E.D.P., București, 1998. [115] IONESCU, ELENA; TRANDAFIR, CONSTANTINA; ZORILĂ, AMELIA, Limba română. Manual pentru clasa a II-a. Școli de ambliopi. București, EDP, 1998, 200 p. [116] IONIȚĂ, FLORIN, Iar despre cărțile de școală. [Despre cartea "Consultații la Literatura Româna (pentru gimnaziu, admiterea în licee și școli profesionale)" de Vasile Sari, Dorina M.Pruncu, Timișoara, Eurobit, 1996, 142p.]. - în: Vineri, v.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
lectură. Clasa a II-a. București, Aramis, 1998, 64 p. [194] PENEȘ. MARCELA, Caligrafie. Clasa a II-a (caiet). București, Aramis, [f.a.], 80 p. [195] PETRESCU, A.; GHEORGHE, N., Limba română. Manual pentru clasa a IV-a, școli speciale de ambliopi. București, EDP, 1998, 176 p. [196] PETRESCU, MARIA, Antologie de texte literare: pentru clasa a II-a / [cuprinde: lectura suplimentară recomandată elevilor care termină clasa I și versiunea integrală a textelor învățate în clasa a II-a, indiferent de manualul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
limba română după manualele alternative? în: LL, 43, nr. 2, 1998, p.108-114. [246] ȘERDEAN, IOAN, Didactica limbii române în școala primară. București, Teora, 1998, 280 p. Include bibliogr. și glosar. [247] ȘTEFAN; M.; GHEORGHE, N., Abecedar pentru școlile de ambliopi. București, EDP, 1998, 232 p. [248] TABARCEA, CEZAR (COORD.); VLAD, CARMEN; MUSTĂCIOSU, MARIA; OPRIȘOR, GEORGETA, Gramatica limbii române pentru bacalaureat, admitere în licee și facultăți. București, Editura Constelații, 1998, 292 p. [ediție revizuită]. [249] TEMPLE CH. ș.a, Proiectul Lectura
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a) Licee tehnologice Anexă 2 NOMENCLATORUL meseriilor pentru care se asigura pregătirea profesională prin școală profesională Anexă 3 NOMENCLATORUL meseriilor pentru care se asigura pregătirea profesională prin școală profesională - învățământ special Saltelar-plăpumar-tapițer 3 d.vi. LEGENDĂ: d.vi. - deficiențe vizuale (ambliopi și nevăzători) d.a. - deficiențe auditive (surzi și hipoacuzici) d.mo. - deficiențe motorii d.mi. - deficiențe mintale NOTĂ: Pentru includerea unei meserii noi într-o școală profesională specială - pentru elevi cu deficiențe - inspectoratele școlare vor solicita: a) recomandarea Comisiei de expertiză
HOTĂRÂRE nr. 458 din 6 iunie 2000 privind aprobarea nomenclatoarelor ocupatiilor, meseriilor ��i specializărilor pentru care se asigura pregătirea profesională prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128991_a_130320]
-
Suceava Fălticeni Grădiniță specială 152. Teleorman Alexandria Școală specială de fete 153. Teleorman Plosca Școală specială de băieți 154. Timiș Lugoj Școală specială 155. Timiș Neveanu Școală specială 156. Timiș Timișoara Școală profesională specială 157. Timiș Timișoara Școală specială de ambliopi 158. Timiș Timișoara Școală specială "Constantin Bufan" 159. Tulcea Tulcea Grădiniță specială cu internat 160. Tulcea Isaccea Școală specială cu internat 161. Tulcea Tulcea Școală specială cu internat 162. Tulcea Zebil Școală specială 163. Vâlcea Babeni Școală specială 164. Vâlcea
HOTĂRÂRE nr. 261 din 17 aprilie 2000 (*actualizata*) pentru reorganizarea instituţiilor, sectiilor de spital şi a celorlalte unităţi de protecţie speciala a copilului în cadrul serviciilor publice specializate din subordinea consiliilor judetene sau a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127992_a_129321]