46 matches
-
pe situația de enunțare (ambreiori), fie pe alte elemente ale enunțului (cotext). Distingem astfel două clase de unități, care își corespund într-un mod destul de simetric, în funcție de tipul de reperaj implicat. Pentru deicticele de timp, de exemplu: Reperul este enunțarea (ambreiori) Reperul este enunțul acum astăzi ieri mîine peste trei luni etc. în acel moment în ziua aceea în ajun a doua zi trei luni mai tîrziu La fel se întîmplă și în cazul deicticelor spațiale, dar sistemul este mult mai
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
distincție fundamentală între două moduri de enunțare, două planuri ale enunțării, unul ambreiat și unul non-ambreiat, în funcție de relația ce se stabilește între enunț și situația de enunțare. 1. Două tipuri de enunțare Enunțurile ambreiate Putem produce un enunț care conține ambreiori și care are legătură cu situația de enunțare; vorbim atunci de enunț ambreiat. Cel mai adesea, acest tip de enunț conține, pe lîngă ambreiori, și alte urme ale prezenței enunțiatorului: aprecieri, interjecții, exclamații, ordine, interpelări ale co-enunțiatorului... Fragmentul următor este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
situația de enunțare. 1. Două tipuri de enunțare Enunțurile ambreiate Putem produce un enunț care conține ambreiori și care are legătură cu situația de enunțare; vorbim atunci de enunț ambreiat. Cel mai adesea, acest tip de enunț conține, pe lîngă ambreiori, și alte urme ale prezenței enunțiatorului: aprecieri, interjecții, exclamații, ordine, interpelări ale co-enunțiatorului... Fragmentul următor este un exemplu tipic de enunț ambreiat: Sebastian are viitorul în față. A învățat multe anul trecut în Sierra Nevada, odată cu decepția ocupării locului șase
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
astăzi"). Enunțurile "ambreiate" constituie imensa majoritate a enunțurilor produse. Ne imaginăm cu dificultate o conversație în care nu ar exista trimiteri la mediul enunțării sau interpelări ale co-enunțiatorului. Enunțurile non-ambreiate Putem, de asemenea, produce un enunț care să nu aibă ambreiori, care să se prezinte ca total rupt de situația de enunțare: este vorba în acest caz de un enunț non-ambreiat. Enunțurile non-ambreiate nu sînt identificate în raport cu situația de enunțare, ele se străduiesc să construiască universuri autonome. Bineînțeles, ele au un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o simplă capelă în care familia își depunea ofrandele, mormîntul lor deveni cu timpul înconjurat de o adevărată casă funerară constituită din mai multe săli cu pereții bogat împodobiți. Le Monde, 29 ianuarie 1997 În fragmentul prezentat nu găsim nici un ambreior; asistăm la dispariția cuplul Eu-Tu iar reperajul temporal și spațial se face cu ajutorul unui reper oferit de text ("vechiul Egipt"), care ține de competența enciclopedică (vezi cap. 3). Nu există nici verbe la prezentul deictic care ar putea indica
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Absolut ca și numărul de aur, frumos și pur ca și cerul și vîntul, obiect de iubire la încheietura aceleia care o poartă, Corynthe marchează timpul perfecțiunii sale. MICHEL HERBELIN PARIS Acest text, constituit din două fraze, este lipsit de ambreiori. Prima frază este la perfectul simplu, a doua la un prezent non-deictic. Aici perfectul simplu marchează nu atît un trecut, cît o epocă mitică, separată de prezentul actual. Alegere care corespunde strategiei ce guvernează întreaga publicitate: să obții un ceas
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
perfectul simplu, în mod excepțional, este folosit izolat. 3. Două sisteme de enunțare A privilegia sistemul și nu elementul Pentru a afla dacă un enunț aparține sau nu planului ambreiat, nu este suficient să verificăm dacă el conține sau nu ambreiori, adică elemente ca "eu", "acum trei zile", "acum" etc. Ceea ce contează este sistemul enunțiativ în care se dezvoltă și nu prezența unui element particular. Nimic nu ne împiedică să găsim un eu + verb la perfect simplu, dar în acest caz
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
trei zile", "acum" etc. Ceea ce contează este sistemul enunțiativ în care se dezvoltă și nu prezența unui element particular. Nimic nu ne împiedică să găsim un eu + verb la perfect simplu, dar în acest caz eu nu funcționează ca un ambreior care se opune unui tu: există un eu pentru că se presupune că personajul povestirii coincide cu enunțiatorul-narator, iar acest "eu" poate fi ușor înlocuit printr-o non-persoană. La fel, se întîmplă des ca un enunț non-ambreiat să fie construit cu ajutorul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
căuta fericirea sub identitatea unui bărbat dispărut, a cărui sosie este. L'Officiel des spectacles, nr. 2 607, 1996 În aceste două texte scurte, verbele sînt la prezentul indicativului; dar nu este vorba de un prezent deictic, adică de un ambreior care ar desemna momentul enunțării: nu am putea adăuga "în acest moment". Este un prezent care se sustrage timpului: se evocă niște fapte fără a le fixa într-o opoziție trecut/prezent/viitor. De altfel, aceste texte nu conțin ambreiori
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ambreior care ar desemna momentul enunțării: nu am putea adăuga "în acest moment". Este un prezent care se sustrage timpului: se evocă niște fapte fără a le fixa într-o opoziție trecut/prezent/viitor. De altfel, aceste texte nu conțin ambreiori: nici "eu", nici "tu", nici deictice de timp sau loc. Prezentul non-deictic este adesea utilizat pentru legendele fotografiilor sau titlurile de articole. O "aplatizare" a textului Folosirea prezentului non-deictic ca paradigmă de bază a unei narațiuni non-ambreiate prezintă totuși unele
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
1) un titlu scris cu majuscule; - (2) o prezentare a întreprinderii care propune postul, scrisă cu caractere bold; - (3) tipul de post, scris cu majuscule bold; - (4) descrierea profilului postului; - (5) cerințele pentru a putea candida. Partea (2) permite interpretarea ambreiorului "noi" ("astăzi noi recrutăm pentru Direcția Comercială") ca pe un subiect colectiv compact, adică enunțiatorul care semnează textul la sfîrșit: Bertrand Faure. Utilizarea lui "noi" pentru a desemna nu o sumă de indivizi, ci un subiect colectiv nu are nimic
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Absolut ca și numărul de aur, frumos și pur ca și cerul și vîntul, obiect de iubire la încheietura aceleia care îl deține, Corynthe marchează timpul perfecțiunii sale. În textul citat nu există nici urmă de enunțiator, co-enunțiator sau alți ambreiori. Stabilind o ruptură cu situația de enunțare, enunțarea situează în absolut ceasul Michelin Herbelin, ca și cum acesta ar exista independent de orice relație publicitară. Textul nu face loc cititoarei-consumatoare decît în mod indirect, sub forma unei non-persoane: "obiect de iubire la
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
caracterizează prin faptul că se face o diferență clară între cele două situații de enunțare, cea a discursului care citează și cea a discursului citat. În exemplul "Mama buba, mama doarme sus" există astfel două sisteme de reperaje distincte pentru ambreiori: prezentul de la "mama doarme" se referă la momentul în care copilul telefonează (situația 2) și nu la momentul în care citim acest fapt divers (situația 1). Dat fiind că referentul unui ambreior este identificat cu ajutorul mediului fizic al enunțării sale
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
există astfel două sisteme de reperaje distincte pentru ambreiori: prezentul de la "mama doarme" se referă la momentul în care copilul telefonează (situația 2) și nu la momentul în care citim acest fapt divers (situația 1). Dat fiind că referentul unui ambreior este identificat cu ajutorul mediului fizic al enunțării sale, în momentul în care schimbăm mediul, ambreiorii nu pot fi interpretați fără ajutorul discursului care citează. Acestuia din urmă îi revine sarcina de a explicita referința ambreiorilor din discursul pe care îl
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
care citează. Astfel, în fraza: Acum trei zile, Paul a spus ca tu vei veni mîine. "tu" este co-enunțiatorul discursului care citează, iar "mîine" se referă la ziua posterioară enunțării care citează (Paul nu a putut să spună "mîine"). Dincolo de ambreiori, desemnările și evaluările aparțin discursului care citează. Într-o frază ca "Paul mi-a spus că acest imbecil de Jules a sosit", responsabilitatea aprecierii "acest imbecil" este atribuită, în principiu, raportorului, și nu lui Paul, dar acesta din urmă poate
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
acest tip de discurs raportat, insula este perfect integrată sintaxei frazei: numai tipografia ne permite să observăm că nu este asumată de către raportor. Discursul direct cu ajutorul lui "că" Putem identifica frecvent DD după introductori de DI (verb + că). Cînd există ambreiori, ei sînt reperați în raport cu discursul citat, așa cum se obișnuiește în DD. Procedeul, foarte utilizat în Evul Mediu, este în plină expansiune în presa actuală 36: Emanuel, 28 de ani, avansează cîteva explicații: "Înțeleg plîngerile care li se fac cîteodată profesorilor
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de portrete modelate de televiziune și bazată mai mult pe emoție decît pe certitudini. Astăzi iubim ceea ce "simțim". Aderăm la ceea ce ne face să vibrăm. Le Monde, 30 septembrie 1987 Ghilimelele care încadrează cuvîntul "simțim" sînt asociate unui "noi" și ambreiorului "astăzi": într-adevăr, "astăzi" apropie cititorul și tinerii (îi face să împartă aceeași situație de enunțare), iar persoana I are ca efect atenuarea distanței dintre enunțiator, co-enunțiator și non-persoană (vezi cap. 11). Utilizarea ghilimelelor este specifică unei enunțări care caută
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și pe care co-enunțiatorul ar trebui să o cunoască. Există totuși cîteva diferențe majore între proverb și slogan. În timp ce un proverb poate fi interpretat în afara oricărui context particular, multe sloganuri sînt ancorate în situația de enunțare. Ele pot să conțină ambreiori și nume proprii care, din motive diverse, sînt inseparabile de niște contexte particulare. În sloganuri următoare: "Pensia dumneavoastră poate conta pe noi"42 (Asigurările Athena), "Cu Carrefour sînt mai optimist"43, "SFP, primul factor de încredere"44, numele proprii Carrefour
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
proprii de locuri ("Antibe", "Esclainvillers", "Ailly-sur-Noye") sau de persoane ("Adams", "Carter", "Sretenovic" etc.); substantive cu determinant nehotărît ("o locuitoare de 82 de ani", "un tip bine"), cu determinant hotărît ("mingea", "Antibezul"), cu determinant demonstrativ ("această octogenară" etc.), pronume ("el", "lui"), ambreiori ("astăzi"). Această diversitate de tipuri de desemnare nu implică o diversitate echivalentă a referenților. Putem astfel găsi desemnări diferite ce se referă la același individ, de exemplu în (2): Carter = jucătorul de la Pau = el... Antibezul = Adams = victima... sau în (1
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
parte, el realizează această operație printr-o formulă ("on insiste un peu") conformă, prin tonul său și prin modul de ambreiere, cu scenografia cerută. Este un proces reflexiv care vine să autentifice gestul de scuză. Trecînd de la narațiunea didactică fără ambreiori la comentariul modalizator ambreiat în stil vorbit, enunțiatorul operează o recentrare a discursului său. Recentrarea intervine într-un loc strategic din punct de vedere textual: la început de paragraf și la două treimi din pasaj, în momentul în care cititorul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în La Langue au ras du texte, Grésillon A. și Lebrave J.-L. (ed.), Presses Universitaires de Lille, 1984. INDEX A act de limbaj 62, 65, 77 aluzie 209 ambreiat (plan) 135, 146, 152 ambreiere enunțiativă 125, 206, 278, 282 ambreior 29, 129, 135, 221 anaforă vs cataforă 237, 239, 240 aranjare în pagină 98 articol hotărît (determinant) 221, 233, 234, 266 articol nehotărît (determinant) 54, 221, 231 asertor 206, 207 aserțiune 23, 28, 166, 208, asociativă (anaforă) 253 asumare 64
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]