762 matches
-
cu mare bucurie prietenul Haralampy. Ai văzut că n-a durat atât de mult sărăcia? Vor scădea prețurile... Ay, ce-o să mai huzurim! Iacă-tă: am mai făcut un pas către UE... Așa că bine le face, fi-r-ar ai... Fi-ți-ar ambrozia a naibii, că mă face să zic tomna ce gândesc! Ia mai toarnă-mi o bărdacă... Scuză-mă. Păi, sigur că e normal: să le cumpere, că doar n-o să umble pe jos ca Badea Cârțan, în toată nenorocirea obezității
De la isterie la bâzâială by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11469_a_12794]
-
Fondator: Nelu ZUGRAVU 7/1, 2012 Doresc să trec în acest text de la Ambrozie la Augustin într-o problemă care-i pune laolaltă. Despre ce este vorba? Despre opera de catehizare. Personal, cred că tot ceea ce Ambrozie<footnote Am tratat chestiunea aceasta pe larg în Anton Adămuț, Filosofie și Teologie la Sfântul Augustin, Editura
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Fondator: Nelu ZUGRAVU 7/1, 2012 Doresc să trec în acest text de la Ambrozie la Augustin într-o problemă care-i pune laolaltă. Despre ce este vorba? Despre opera de catehizare. Personal, cred că tot ceea ce Ambrozie<footnote Am tratat chestiunea aceasta pe larg în Anton Adămuț, Filosofie și Teologie la Sfântul Augustin, Editura Academiei Române, București, 2009, 65-97, precum și în Anton Adămuț, Note asupra pragmatismului ambrozian, C&C, 5-1/, 2010, 11-30. footnote> a realizat în practică va
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
baptizomeni sau fotizomeni; f) în dimineața Învierii, competentes sunt botezați și miruiți, apoi primesc Sfânta Împărtășanie; înainte de afundarea în apa baptismală se cere candidatului la botez o mărturisire expresă a credinței în Sfânta Treime (acest rit, comun pe vremea lui Ambrozie și Augustin Răsăritului și Apusului, s-a păstrat în rânduiala catolică); g) competentes devin acum infantes și, de-a lungul Săptămânii Mari, primesc zilnic învățătura mistagogică. La Liturghia din duminica de după Sfintele Paști apar în veșmânt alb (Domenica in albis
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
nulli dubium est, gemino pondere nos impelli ad discendum, auctoritatis atque rationis. Cronologic, credința precedă rațiunii. Pentru a înțelege un lucru, trebuie în prealabil să admitem credo ut intelligam. În mai multe locuri Augustin afirmă întâietatea credinței, la fel ca Ambrozie: De ordine, I, 9, 26: tempore auctoritas, re autem ratio prior est; De Trinitate, VIII, 5, 8: priusquam intelligamus, credere debemus; In Ioannis Evangelium, XL, 9: credimus ut cognoscamus, non cognoscimus ut credamus. În toate aceste pasaje este vorba însă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
care și-au dat seama ce înseamnă decadența, „primul care a văzut și a simțit profunda decrepitudine a lumii antice, primul care a înțeles că de la ea nu mai era nimic de sperat”<footnote Henri-Irénée Marrou, op. cit., 292. footnote>. La Ambrozie lucrul acesta este de regăsit, la Augustin este evident! Augustin, până la urmă, experimentase cam tot! Este și motivul în virtutea căruia își permite să judece mai orice. Ambrozie nu a fost în această situație! Ca rest, și ca într un soi
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
nu mai era nimic de sperat”<footnote Henri-Irénée Marrou, op. cit., 292. footnote>. La Ambrozie lucrul acesta este de regăsit, la Augustin este evident! Augustin, până la urmă, experimentase cam tot! Este și motivul în virtutea căruia își permite să judece mai orice. Ambrozie nu a fost în această situație! Ca rest, și ca într un soi de compensație, Augustin păstrează studium sapientiae, îl recomandă celorlalți și-l practică el însuși. Printre catecumeni pot fi, oricând, și filosofi!, admite episcopul. Argumentul acesta este cel
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
după Maja nudă de Goya, corcită cu Girafa în flăcări de Dali, pregătindu-se să înfulece oarece din Farfuria verde și sticla neagră de Picasso... Oribilă arătare! De-o visezi, mori în somn... Mi-am dat seama imediat de efectele “ambroziei de... Bistrița” asupra psiho-logicii lui Haralampy, știind că tocmai se întorsese din zonă, așa că i-am zis: -Du-te repede acasă! Vezi că te caută o doamnă în negru cu coasa pe umăr... * * * Comentariu-răspuns la întrebarea de la începutul acestui text: Aflată
Jocuri noi pe o temă veche by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13015_a_14340]
-
mânăstirea vremii, la scaunul lui Dumnezeu nu-i nimeni, ciobanul cu oile trece: Împăcat, Împăcat, Împăcat! Și verdictul zeiței Demeter se-aude: vinovat, vinovat, vinovat! În noaptea aceasta de iarnă, când tu ești vie de mine și-mi ningi cu ambrozie viața, când Daniil Îl ține la ușă pe Domn, stau de vorbă cu capra Amaltheia și-mi spun: nu te-nfrupta, Poete, din acest corn al abundenței cu nemăsurare, nepentensul gândului doare! Sleiește apa Styxului și pune-l pe Caron
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
epitetul Îmi desenează un zâmbet pe buze. Undeva, Într-un colț, Îngerul albastru Își acordează harfa. Oare pe struna cântă sufletul Poetului la moment aniversar? George Filip: Sufletul meu cântă pe o struna imaginara, Într-o catedrală fără auditoriu. Lira, ambrozia, Parnasul sunt noțiuni abstracte. Și mai cred că poeții sunt cei mai mari păcătoși prigoniți din rai, din EDEN, deci, să cânte suferind pasurile altora, să-i mintă pe oameni că ei respira Într-un Parnas, când de fapt poeții
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 14, studiu introductiv, traducere, note și indici de Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu și Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în col. PSB, vol. 12, Editura IBMBOR, București, 1988, p. 47. footnote>. Sfântul Ambrozie, referindu-se la aceeași idee și același simbolism, precizează: „în acea trecere a evreilor (prin Marea Roșie), în care egiptenii au pierit, iar evreii au scăpat, a fost anticipată încă de pe atunci închipuirea Sfântului Botez. Căci, ce altceva învățăm zilnic în
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
bună pentru baia duhovnicească și pentru paharul mântuirii. Așadar, precum Moise, adică proorocul, a aruncat lemnul în acel izvor, tot așa preotul aruncă în această fântână baptismală semnul crucii Domnului și apa se face dulce (potrivită) pentru har”<footnote Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Sfintele Taine, cap. III, 10-14, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Ene Braniște, PSB, vol. 53, Editura IBMBOR, București, 1994, pp. 11-12. footnote>. Moartea față de păcat, săvârșită substanțial în botez, se prelungește în viața duhovnicească
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
tomul II din Poezie română contemporană, 2000, sunt cuprinse șase texte) - aici ne aflăm în fața unui poem: Poetul F. M. Cu barba lui inocentă / ca un trandafir răsturnat // vorbește gesticulează înfulecă / bucăți de pâine și de text / bea mici înghițituri de ambrozie / înghite iarăși vorbește surâde / însă mai cu seamă țopăie / țopăie ca un pițigoi // la poarta primăverii având culoarea unui birou / pe nisipul orășenesc spulberat de claxoane / pe scrumul propriei sale umbre / zumzăitoare cum o albină // poetul F. M. cel atât de
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
vârf. Îi datorez Făgărașului această lecție valoroasă și promit că am să-l las să mă păcălească și cu altă ocazie. Munții aceștia, știu bine, mă vor aștepta la locul lor, gata oricând să-mi toarne o nouă cupă de ambrozie pe gât și să-și râdă de delirul meu naiv, în care am ajuns sa mi-i închipui nu doar ca pe niște simpli munți, ci ca pe niște hâtri și înțelepți profesori. :: The One, octombrie 2011 Frumos mod de
Cum mi-am petrecut ziua de naștere by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82437_a_83762]
-
reportaj de televiziune despre abundența de prune din acest an... E ultima toamnă în care rumânașii se mai pot dezlănțui în tradiție națională împrejurul cazanelor gemând și bocind agresate de borhotul dornic să dea amurgurilor damful trăsnind salivant a înfocate ambrozii de Bistrița ori de Turț... Alte ziceri televizate Renate Weber: Cred că nu e o exagerare dacă spunem că domnul Maior a avut un gen de relație privilegiată cu SRI, sau mai degrabă SRI cu dumnealui, că dumnealui prelua ce
ârâiala generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10211_a_11536]
-
emoționată spunea o prezentatoare de știri - parcă de la Antena 1... Să le fie într-un ceas bun, că sunt amândoi simpatici și parcă-ar fi doi porumbici... - Guguștiuci, dragu' lu' mama, îl corectează soacră-sa. - Bine, mami - mai tornă-mi o ambrozie... l Domnul ministru Gheorghe Barbu, la Jurnalul TVR1 din 08.05, ora 19.00): - "Mă voi zbate să crească pensiile și veniturile adiționale..." Aghiuță: - Doamne-ajută! Antichrist: - Măgarule! Îți smulg coada... Nu ți-e rușine? Șase luni la smoală! Hai!... (Coincidență-știre
Comisii, răfuieli și coada lui Aghiuță by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10630_a_11955]
-
antropologie ortodoxă, Ediția a II-a, studiu introductiv și traducere: diac. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 1999, p. 41. footnote> în explicarea hainelor de piele, fiind identificate cu: trupurile muritoare și diferențiate sexual (Filon, Origen după Epifanie, Didim, Ambrozie); hainele propriu-zise (Irineu, toți antiohienii); semnul corupției și mortalității (lpolit, Origen, Augustin). Dintre toate aceste păreri Sfântul Grigorie de Nyssa oscilează pe urmele lui Origen între corporalitatea animală (Filon) și mortalitatea corpului (Metodiu)<footnote Ibidem. . footnote>. De la textele lui Origen
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
1979), când a spus că în fiecare avort sunt două morți: copilul nenăscut și sufletul mamei.<footnote Pr. Al. F. C. Webster, Un cuvânt împotriva avortului în Biserica și problemele vremii, An I, Nr.1, Iași, 1998, p. 8. footnote> Sfântul Ambrozie al Milanului înfierează practicarea avortului de către cei bogați, care vor să-și păstreze integral averea: (Ă) de teamă să nu-și piardă avuțiile, leapădă fătul din pântece și prin licori ucigașe sting făgăduința urmașilor în acea parte a trupului menită
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
care vor să-și păstreze integral averea: (Ă) de teamă să nu-și piardă avuțiile, leapădă fătul din pântece și prin licori ucigașe sting făgăduința urmașilor în acea parte a trupului menită să nască, răpind viața abia semănată<footnote Sf. Ambrozie al Milanului, Omilii la Hexaimeron, V, XVIII, 58, apud Jean-Claude Larchet, Etica procreației, trad. de Marinela Bojin, Edit. Sophia, București, 2003, p. 110. footnote>. Despre problema avorturilor vorbește și marele ierarh al Bisericii noastre Sfântul Vasile cel Mare. El hotărăște
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
profundă, ca sărbătoarea Sfântului Grigorie Teologul. Nici nu a fost canonizat în același grad ca Sfântul Vasile sau celălalt sfânt Grigorie. Aceștia doi, împreună cu Sfântul Atanasie și Sfântul Ioan Hrisostom, au devenit Marii Părinți Răsăriteni, asemănător celor patru Părinți latini, Ambrozie, Augustin, Grigorie și Ieronim<footnote Anthony Meredith S. J., Gregory of Nyssa, în col. „The Early Church Fathers”, edited by Carol Harrison, Routledge, London, 1999, p. 129. footnote>. Îndrăzneala sa speculativă și așa-zisa îndatorare a sa mai puternică față de
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
la moarte“, „Osânda“) la comedia de actualitate („Nea Mărin miliardar“). calendar multiconfesional Biserica Ortodoxă Română 6 decembrie - Sf. Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei (Dezlegare la pește); 7 decembrie - Duminica a XXVII-a după Rusalii. Sf. Mc. Filofteia de la Curtea de Argeș; Sf. Ambrozie, episcopul Mediolanului; (Dezlegare la pește); 9 decembrie - Zămislirea Sf. Fecioare de către Sf. Ana; Sf. Proorocița Ana; 10 decembrie - Sf. Mc. Mina, Ermoghen și Eugraf; 12 decembrie - Sf. Ierarh Spiridon, episcopul Trimitundei; Sf. Mc. Sinet; Sf. Mc. Alexandru, arhiep. Ierusalimului. Biserica
Agenda2003-49-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281808_a_283137]
-
Nicolae; 7 decembrie - Duminica a 2-a din Advent; 8 decembrie - Neprihănita Zămislire a Sfintei Fecioare Maria. Biserica Greco-Catolică 6 decembrie - Sf. Nicolae, arhiep. în Mira Liciei (†325); 7 decembrie - Duminica 27 d. Rusalii, 10 d. În Sf. Cruci. Sf. Ambrozie, arhiep. 9 decembrie - Conceperea Sf. Fecioare Maria de către Sf. Ana (Neprihănita Zămislire); 11 decembrie - Sf. Daniel Stâlpnicul. Biserica Evanghelică 7 decembrie - A doua duminică din Advent. Biserica Reformată 7 decembrie - A doua duminică din Advent. Cultul Mozaic 6 decembrie - Vaiețe
Agenda2003-49-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281808_a_283137]
-
părinți după trup ai Domnului). Sf. Mc. Iuliana; Sf. Mc. Temistocle; 24 decembrie - Sf. Cuv. Mc. Eugenia (Ajunul Crăciunului); 25 decembrie - Nașterea Domnului - Crăciunul; 26 decembrie - Soborul Maicii Domnului; Cuv. Nicodim de la Tismana (Harți). Biserica Ortodoxă Sârbă 20 decembrie - Sf. Ambrozie. Cuv. Grigorie sârb; 21 decembrie - Duminica a 27-a după Rusalii. Cuv. Patapie. (Duminica copiilor); 23 decembrie - Sf. Ioan sârb; 25 decembrie - Cuv. Spiridon. Biserica Romano-Catolică 21 decembrie - Duminica a 4-a din Advent; 25 decembrie - Nașterea Domnului, Crăciunul; 26
Agenda2003-51-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281862_a_283191]
-
ci îi numește și mari dascăli, adică îi așează între cei mai de seamă, cei mai destoinici tâlcuitori ai dumnezeieștilor învățături. Roma le asociază în plus, dintre orientali, pe Sfântul Atanasie, și îi plasează în frunte pe înțelepții latini, Sfântul Ambrozie, Ieronim, Augustin și Grigorie cel Mare14. Aceștia patru sunt numiți de teologii catolici și Marii Părinți ai Bisericii 15. Puțini dintre credincioșii ortodocși fac distincție între Sfinții Părinți și Scriitorii bisericești, iar în Occident, uneori, așa cum am precizat mai sus
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
membri ai clerului obișnuit și, în această calitate, s-au manifestat ca organizatori de biserici, de instituții pentru asistența socială, de viață monahală, de mănăstiri, de educație și cultură, ca Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Ambrozie, Sfântul Chiril al Alexandriei, Sfântul Niceta de Remesiana etc. Alții au strălucit prin învățătura și cultura lor bogată sau au fost creatori de știință teologică, ori de ramuri ale acesteia, ca Origen, Eusebiu, Părinții capadocieni, Ieronim, Fericitul Augustin, Sfântul Maxim
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]