117 matches
-
ca femeie. Mi-a și spus că reclama ei preferată este: “L’Oreal, pentru că meriți!” - Oare noi n-am merita? - Dumneavoastră sigur că da! - Și tu nu...?! Dar amândouă avem familii greu de ținut. Nu știu cum le dă Dumnezeu la toți amețiții câte un stejar de care să-și sprijine spatele. Un stejar așa ca noi... îmi zâmbește și mă ia de braț, cordială. - Noi, femeile bărbate... - Ca Zoie... - Mai degrabă ca ea, nu ca Doamna Bărbat... care e atât de feminină
DE IERI... de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/De_ieri_mirela_borchin_1384630681.html [Corola-blog/BlogPost/347212_a_348541]
-
valurile uriașe și suflul vântului le stingeau flăcările și jeturile fierbinți, iar vântul rece, salvat de Mărțișor, începu să-i lovească cu harapnicul (cel cu care mâna norii). Generalii luptau ca besmeticii, în neștire, încasând lovitură după lovitură. Văzându-i amețiți, Mărțișor se gândi să le dea lovitura de grație, făcând salturi uriașe prin aer (cizmele fermecate, săracele), răsucindu-se și zvârlind din picioare cu forță în țeasta fălcosului de Vânt Fierbinte, care se rostogoli până la ușă, cu sângele șiroind din
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423776427.html [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
pentru că omul nu vrea să împartă nici măcar durerea. Se ridică, se agață din nou de scară și după o jumătate de oră de chin și jale ajunge pe scaunul de primar. Deschide microfonul si zice: - Ma simt foarte obosit și amețit!...A fost o zi care se vrea amintită!... Aveam în plan ca să dezbatem „ Strategia Locală pentru Dezvoltare Durabilă”... O să vă spun câte ceva, pe repede înainte, forma prescurtată, despre „Strategia Locală pentru Dezvoltare Durabilă”... după care plecăm acasă. Aplauze... cu un
PRIMARUL, EP.7 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1492154088.html [Corola-blog/BlogPost/378132_a_379461]
-
sunt în pericol de înec, aproape pierind, dar e de-ajuns o rază de soare la momentul potrivit, de care să mă prind. Da, o simplă, efemeră rază de soare și hop, m-am ridicat în picioare precum un viteaz amețit de vin, precum un artist zguduit de destin, la renunțări, la înfrângeri alergic, și merg iarăși înainte, mai hotărât și mai energic. O rază de soare fragilă și blândă care să-mi mângâie părul rărit, barba căruntă și amintirile înduioșate
RAZĂ DE SOARE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1461075647.html [Corola-blog/BlogPost/342920_a_344249]
-
sunteți, în frunte vreți ca să ieșiți? Nu puteți! Nu-nțelegeți că sunteți momeala, și rău o să-mi sfârșiți? Samsarii ce v-au cumpărat, din cozi ei va scurtat puțin. Durerea n-ați simțit, au ei grijă, știu să vă țină amețiți, Vor să fiți răi, iar dacă-mi turbați, în lanțuri ei vă țin. Asigurați veți fi, în cușcă o să stați, răsplata-i pe măsură; Poate-nvățați, că spune și-n sfânta scriptură: dacă săpați Groapa celui ce pâinea i-ați
DULĂII DE IERI ŞI DE AZI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Dulaii_de_ieri_si_de_azi_marin_voican_ghioroiu_1332528456.html [Corola-blog/BlogPost/362089_a_363418]
-
care le-am adunat o viață întreagă, insinuările din anchetele speciale ale Securității mă determină să le acord toată încrederea. Labiș către Portik: „Nu, n-am fost beat. E adevărat că am băut după-amiază și în seara aceea, dar nici măcar amețit n-am fost."; Nu am căzut singur, am fost îmbrâncit din spate de cineva. Nu aveam intenția să iau tramvaiul din mers, fiindcă trebuia să văd mai întâi în ce tramvai și în ce vagon urcă ea". Maria Polevoi îl
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Stela_covaci_moartea_lui_nicolae_labi_stela_covaci_1329878388.html [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
cârpe, proaspăt scoase în cerdac,Suntem înveliți în zdrențe, dar ne credem în bumbac,Și ne cernem năzuințe, singuri, în al nostru veac.Ne-mbătăm cu gânduri stranii, stinse în aurolac,De la aburii lui Bachus, mai izbim câte-un copac.Amețiți de lovitură, pornim iar contraatac,Ne luptăm cu dulci himere-n traiul nostru cel buimac,Însă n-avem nicio șansă-s ca semințele de mac.Gustăm porția de viață cu efect elegiac,Râdem - nu e râsul nostru, ci un zâmbet
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
pretins că Labiș a fost împins din tramvai in seara accidentului: - "Cum a dat nenorocirea asta peste capul tău?...Ai fost beat?" - "Nu, n-am fost beat. E adevărat că am băut în după-amiaza și în seara aceea, dar nici măcar amețit n-am fost", a răspuns Labiș. - "Cum ai putut să cazi sub tramvai treaz?" - "Nu am căzut singur, am fost îmbrâncit din spate de cineva..." - "De cine, îl cunoști?" - "Nu știu cine a fost. N-am avut timp să mă uit înapoi
Nicolae Labiș () [Corola-website/Science/297551_a_298880]
-
În joc acesta urmărește o povestea unui viitor distopic, întunecat, în care umanitatea a devenit sclavul Combine-ilor, o rasă extraterestră misterioasă. "Concerned" urmărește în mare același fir epic prezent în "Half-Life 2", însă prin ochii lui Gordon "Frohman", un amețit căzut ca din Lună, ce ajunge în City 17 căteva săptămâni înaintea lui Freeman. Frhoman este extrem de naiv și, spre deosebire de restul oamenilor, s-ar părea că se simte bine trăind sub conducerea administratorului totalitarist, Dr. Breen, și a extratereștrilor. Acesta
Concerned () [Corola-website/Science/313684_a_315013]
-
ea a luat cursuri la clasa "Florent" și apoi lecții cu Yves Le Moign, după care a aderat la școala națională superioară ale artelor si technicelor teatrală. Ea era încă studentă când Jean-Louis Thamin a angajat-o pentru a juca "Amețitul" cu Roland Alb și Jean-Pierre Lorit. După sfârșitul școlii ENSATT în 1988, televiziunea i-a oferit roluri importante în filme, cum ar fi "Sniper" sau "Edward, și fiicele sale". În "Cap în aer", un serial în 30 de episoade, difuzat
Valérie Karsenti () [Corola-website/Science/337161_a_338490]
-
greu cuvânt, în cazul unui partid. Deci nu pot să fiu de acord cu dumneavoastră, pentru că, dacă e să ne gândim la interesul național, era un motiv minor din punctul meu de vedere pentru care să vă dați demisia. Doi amețiți care lucrau într-o bază militară și știau foarte bine care sunt regulile au fotografiat, au fost reținuți; nu văd în aceasta un motiv atât de grav care să vă facă pe dumneavoastră să vă dați demisia. Practic, undeva în
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
era nimic bun și nimic rău, ci doar ceva ce nu mai fusese acolo niciodată. Am tras mașina pe dreapta și am oprit motorul. - Ți-e rău? a întrebat Melania. - Nu, nu, am doar nevoie de puțin aer, am răspuns amețit. M-am dat jos din mașină. Ploaie, ploaie. Mă simțeam de parcă n-aș fi fost eu. Am respirat aerul proaspăt și ud, dar nu a avut nici un efect. Am ocolit mașina și am deschis ușa din stânga. - Să mă dau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
a băut sau vărsat butoaiele cu băuturi, apoi, înarmîndu-se cu ciomege, coase, drugi și alte instrumente, au atacat și cartierul unde se aflau cazacii. Comisarul poliției și ofițerul, care dispunea numai de treizeci de cazaci, nu puteau domoli furia tulburătorilor amețiți. Ofițerul a fost dat jos de pe cal; mai mulți cazaci au primit lovituri de pietri și comisarul era să fie ucis cu un drug de fier. În fine s-a comandat foc. Doi țărani fură uciși și mai mulți răniți
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țeava de eșapament venea tot În dubă, și era și căldură mare, că era În august. Și după ce o oprit duba, ne-o legat, doi cu doi, cu cătușele, și ne-o scos pe toți afară, că o fost unii amețiți... Io n-am avut amețeli, da’ mulți dintre ei o avut. No, după ce și-o revenit, o urcat și ne-o dus. Când am ajuns În Gherla, n-am știut că unde suntem... Am intrat pe po’rtă... La Gherla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
animal fioros în colivia sa, am simțit un întuneric în suflet și apoi o șiroire pe picioare de parcă aș fi făcut pe mine; nu se întâmplase asta, ci era ceva legat de venele mele. Dar m-am simțit întru totul amețit, în fiece nerv al trupului, când am văzut cu ce ne confruntam, și mi s-a înnegurat privirea. Pasărea părea a fi înrudită direct cu cea care pogora asupra lui Prometeu o dată pe zi. Sperasem că va fi o pasăre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
nu era una lăudabilă. Dar depășise deja etapa În care făcea totul din datorie sau din răzbunare - ajunsese indiferent. În dimineața aceea depășise ultimul prag, ajungând să se Întrebe de ce naiba se afla aici, și dacă nu cumva tipul acela amețit care bântuia pe coridoarele Facultății de Drept nu era sosia lui. El rămăsese În mansarda care dădea spre cilindrul enigmatic al gazometrului, asamblând bucăți și componente de metal, pentru a face să sară În aer simbolurile inamice. Ieși o fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
și dincolo de el e o pantă destul de abruptă, Îmbrăcată În iarbă; jos, pe fundul văii, se vede un drum forestier Însoțit de un pîrÎu ca un fir de ață. Ulcerosul Portofel se uită În jur cu mirare, sîntem amîndoi la fel de amețiți de peisaj: — Pfiii, să fiu al dracului dacă mai vreau să plec din armată... — Aha, le scrii acasă că te-ai retras la tratament În Elveția. RÎde. CÎinii vin după noi, se hîrjonesc și ni se freacă de picioare. Poate
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cască ciocul hipnotizată la unul cu Sam Brown, iar tu la unul cu Depeche Mode. Probabil că cel mai mare șoc l-ați avut În fața unei papetării de cartier ale cărui rafturi sînt pline de chestii mici și colorate, Încît amețiți sucindu-vă gîturile În toate direcțiile - deasupra unuia e o reclamă pe care scrie mare Hardtmuth. Așa că a patra seară vă găsește sudați Într-o complicitate bizară de toate aceste mirări trăite Împreună, pe o terasă de pe malul Vltavei, bînd
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cu Herculane. O exagerare, nu are cum să semene, pentru că Herculane, la fel ca Sighișoara, la fel ca restul României, seamănă cu Ceaușescu, semănă cu un cimitir, seamănă cu fundul unei mări venusiene. Vă plimbați pe străzile În pantă pînă amețiți și intrați la un moment dat, pentru că e penultima zi și oricum nu mai aveți ce să faceți cu banii care v-au mai rămas, În barul unui hotel, atrași de șirul de sticle de Cinzano și Martini și Ballantines
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
personajul, dând seama despre universul Închis, Înăbușitor, acaparator, dureros. Un coleg, acum departe, peste ocean, profesorul Cătălin Mamali, Îmi scrie: „Mă bucur de premiul unei valori literare de excepție și a unei conștiințe morale puternice: Herta Müller. Mai există unii amețiți de invidie care pun tot felul de pseudoîntrebări despre autoarea al cărei har se simte În largul lui și În germană și În română. Câți autori se pot mișca cu aceeași strălucire În două limbi? Poetica ei este În același
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
incidența ideologicului. Ion Damian, protagonistul din Drum deschis (1960), își face autocritica pentru abaterile sale profesionale și pentru relația platonică cu o profesoară („Sunt vinovat că am avut încredere în ea, fără să o cunosc, și m-am lăsat nițel amețit “) și este de două ori iertat de cea mai vajnică acuzatoare a sa , tovarășa Lisaveta: prima oară aceasta îl iartă pe linie de partid, menținându-l într-o funcție de conducere, pentru ca mai apoi să-l ierte și în calitate de soție, reprimindu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288400_a_289729]
-
țeava de eșapament venea tot în dubă, și era și căldură mare, că era în august. Și după ce o oprit duba, ne-o legat, doi cu doi, cu cătușele, și ne-o scos pe toți afară că o fost unii amețiți... Io n-am avut amețeli, da’ mulți dintre ei o’ avut. No, după ce și-o’ revenit, o’ urcat și ne-o’ dus. Când am ajuns în Gherla, n-am știut că unde suntem... Am intrat pe po’rtă... La Gherla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
construiești casa în care vei sta, că altfel, la iarnă, dai ortu' popii, clar?! Până atunci o să-ți faci o colibă sau un bordei. Ai înțeles?! Și cară-te odată de acolo, nu mai sta ca o momâie-n drum, amețitule! Hai, mișcați-vă!! Gata, șofer, mergem mai departe! Abia atunci am înțeles de ce ne spusese nouă să urcăm primii în mașină. A pornit fără să mai salte oblonul din spate. Dar n-am mers prea mult. Cam după vreo două sute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
petrecerea de inaugurare se va termina până la ora 17. Am rugat-o pe Margareta să mă ducă atunci direct la Visby. (Am început să sar peste mese ca să mai slăbesc.) Acum e trei și jumătate dimineața și sunt, contrar obiceiului, amețit (cu măsură!). N-am putut să pricep de ce a trebuit M. să se oprească la o stație de benzină să umple rezervorul când acesta era pe jumate plin. A trebuit să pierd timpul, m-am dus la toaletă, am cumpărat
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
tras acum ca o buturugă, nu mai lupta de loc. Cînd ajunge la un metru de mal Victor observă că era un somn imens și că acesta s-a eliberat de acul mulinetei și acum era liber total. Numai că amețitul nu-și dădea seama de situație. Victor s-a prostit de tot și a început să strige: Uuă, uuă, scapăăă, scapăăă, uăă. Țopăia și juca tontoroiul. Deodată sare în apă pe somn și-l înșfacă zdravăn țipînd: Trageți-mă afară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]