76 matches
-
hăinuțe“, „plimbărică“, „supiță“, „bârfuță“, „glumiță“ etc. Știu. Degeaba bombăn. Foarte multe telespectatoare adoră acest tip de emisiuni. Ce pot pentru ca să spun? Sunt drăguțe. Sunt fete bune. Sunt ale noastre.) Cu „fascinant“ e altceva. E unul din nenumă ratele englezisme (sau americanisme) ale culturii noastre contemporane. Fascinating, ca și great sunt cuvinte prin care anglo americanii înțeleg să arate cât de intens pot participa la o conversație care, de fapt, nu-i interesează. „Tocmai m-am întâlnit cu John!“ „Fascinating! “ sună răspunsul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Maya Simionescu, Omagiu lui George Emil Palade, Sabina Ispas, Documente ale spiritualității românești în arhivele de folclor din America, Radu Varia, Brâncuși în America ș.a. Ion Comșa alcătuiește Cronologia relațiilor diplomatice româno-americane, iar numărul 7-8/2003 cuprinde răspunsuri la ancheta Americanism sau europeism în gândirea politică actuală, datorate unor personalități precum Mihnea Gheorghiu, Virgiliu N. Constantinescu, Mihai Drăgănescu, Octavian Paler, Al. Zub. Se inserează traduceri din literatura americană: Iordan Chimet - patru cântece populare americane, George și Monica Dan - poeme de Stephen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289258_a_290587]
-
să se prefigureze, dar nu însoțite numaidecât de un efort mental, ci de un fior emoțional. Pentru a depăși confuziile, se cuvine acceptat adevărul că românii americani sunt americani, și încă autentici, din toate punctele de vedere, că „americanizarea” și „americanismul” lor se raportează la o scală complicată și de mari dimensiuni, delimitată de argumente specifice, scală care îi privește, înainte de toate - sau chiar numai -, pe ei înșiși. Ei sunt și se consideră, mai întâi, americani. Ipostaza de români americani este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
emigranții, chiar și după ce ei deveneau americani. în fiecare perioadă, Noul Continent arăta altfel și reprezenta altceva pentru virtualul emigrant. Așadar, cel eșuat pe un țărm al Atlanticului sau al Pacificului s-a confruntat cu dificultăți specifice emigrației și cu „americanismele” epocii. Apoi, fiecare emigrant venea cu limitele și complexele lui, care nu trebuie evitate ori tratate tangențial. * Referindu-ne la emigrația română în America, socotim necesară reluarea unei întrebări, căreia nu i s-a răspuns încă, deși a fost formulată
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
avut nevoie întotdeauna de cei veniți din afară, care nu reprezentaseră numaidecât un excedent în țara lor de origine, noii imigranți nu erau primiți cu entuziasm de nativi, indiferent dacă aceștia din urmă erau asimilați întru totul sau își afișau americanismul ca pe o virtute personală. Așa cum se recunoaște de altfel, „as sincere as some of the Americanizers were, in the end they imposed a standard of immigrant performance that left those who did not conform extremely vulnerable to nativist attacks
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
psihică, motivația emigrării etc. Dincolo de dificultățile pe care le ridica “însușirea” identității americane în fața celui abia venit, „ineditul” pe care i-l oferea America - deci confortul și civilizația - îi atenua suferința, înlesnindu-i adaptarea. în paralel sau înaintea „convertirii” la americanism, fiecare român s-a confruntat - numai el știe cum - cu „eliberarea” de vechea sintalitate, efort care se încheie, de regulă, cu o „suprapunere” ce evoluează către un presupus melanj, a cărui consistență este una mozaicală. Această aparentă descuamare nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
poată pretinde ori constitui într-o țară sau în ceva asemănător, bazate pe o societate distinctă. De obicei, procesul americanizării este privit din perspectiva celor care deja au devenit sau care se pretind a fi americani. Dar cum putem cântări americanismul fiecărui fiu al Lumii Noi, chiar dacă el, americanismul, este declarat, deci recunoscut, ori numai subînțeles? Americanizarea trebuie cercetată și din punctul de vedere al celui supus procesului, deci al imigrantului. O asemenea abordare a făcut obiectul mai multor investigații, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în ceva asemănător, bazate pe o societate distinctă. De obicei, procesul americanizării este privit din perspectiva celor care deja au devenit sau care se pretind a fi americani. Dar cum putem cântări americanismul fiecărui fiu al Lumii Noi, chiar dacă el, americanismul, este declarat, deci recunoscut, ori numai subînțeles? Americanizarea trebuie cercetată și din punctul de vedere al celui supus procesului, deci al imigrantului. O asemenea abordare a făcut obiectul mai multor investigații, fără a se elucida însă toate temele relevate de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
America: 1984-1995, Centrul de Studii și Documentare, A 65-a aniversare a gazetei „Solia”, Evoluția noilor comunități ale românilor-americani, Relațiile românilor americani cu „țara veche” etc. în același timp, cei interesați de cunoașterea unor personalități ale acestei componente etnice a americanismului vor putea citi intervenții ca Arhiepiscopul Valerian D. Trifa, scriitor de limbă română, Stelian Stănicel: om adevărat și prieten la nevoie, Arhiepiscopul Nathaniel, Traian Lascu, Eugene S. Raicu, Părintele Vasile Hațegan, un român-american exemplar etc. O valoare deosebită o are
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
influență, realizarea "Statelor Unite ale Europei" a devenit o necesitate vitală în momentul în care, după perturbările provocate de un război care a fost cît pe ce să arunce Europa în haos și barbarie se profilează un dublu pericol, "bolșevismul" și "americanismul" care amenință identitatea acesteia. Briand, aflat atunci la apogeul gloriei sale internaționale, urmărește cu simpatie acțiunea militantă a acestor propagatori ai ideii europene. Din 1926, el încurajează cu căldură inițiativele lui Coudenhove-Kalergi și în anul următor devine chiar președintele de
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
literare”), Ovid Densusianu („Vieața nouă”), Mihail Dragomirescu („Convorbiri critice”), E. Lovinescu, C. Rădulescu-Motru („Noua revistă română”), N. D. Cocea („Facla” și „Viitorul social”). Aceștia îi imputau poporanismul și „țărănismul”, respingerea modernismului, a „intelectualizării” și „urbanizării” literaturii române, dar acuzau concomitent „americanismul” sau „mercantilismul” (plata colaborărilor). Apogeul manifestării lui polemice în V.r. se înregistrează în reprimanda aplicată lui Duiliu Zamfirescu pentru opiniile din discursul de recepție la Academia Română. Contribuțiile lui G. Ibrăileanu, foarte substanțiale, în sine o operă critică, s-au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
devină noul absolutism, asta-i altceva, poate la fel de periculos ca vechile puseuri absolutizante, care urau de moarte zeflemeaua relativizantă pe motiv de disoluție antinațională etc. Eu sunt pentru măsură în toate, pentru valorizarea negativului, pentru naționalismul luminat - respirând europenitate, nu americanism -, pentru decență, respect pentru tradiția locului, disponibilitate dialogală, ecumenism și voință constructivă. Sunt, deci, PENTRU multe, și nu neapărat ÎMPOTRIVA altora, așa cum se spune. Restul - e destin." l În revista CONTRAFORT (nr. 5-6/ mai-iunie 2003), Vitalie Ciobanu este prezent cu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
Republica Federativă Marea Columbie, care cuprindea Venezuela, Noua Grenadă, apoi și Ecuadorul; în 1925, a creat statul Bolivia și a organizat guvernul din Peru, iar un an mai târziu a convocat o conferință a republicilor nou create, marcând începuturile pan-americanismului. Idealist, Bolivar a visat la crearea unei federații a Anzilor prin unirea fostelor colonii din America Latină. calendar multiconfesional Biserica Ortodoxă Română 20 iulie - Duminica a V-a după Rusalii. Sf. Măritul Prooroc Ilie Tesviteanul; 22 iulie - Sf. Mironosiță și întocmai
Agenda2003-29-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281256_a_282585]
-
de multe ori asociată așa-zisului Ťoptzecismť, atunci când nu a fost trecută cu vederea. D-na Codruț aparține însă cel mult prin vârstă biologică Ťgrupului optzecistť; căci nu Ťzgomotul și furiať, aglomerarea haotică de lucruri, senzații, fragmente de lectură, anglicisme, americanisme, teribilisme mai mult sau mai puțin ieftine constituie universul acestei poezii. Ci mai degrabă contrariul lor, adică discreția, finețea, profunzimea și, mai ales, nota cu adevărat distinctivă a poeziei autentice: harul poetic". Observ aici o contradicție: între ghilimelele ironice aplicate
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
de multe ori asociată așa-zisului Ťoptzecismť, atunci când nu a fost trecută cu vederea. D-na Codruț aparține însă cel mult prin vârstă biologică Ťgrupului optzecistť; căci nu Ťzgomotul și furiať, aglomerarea haotică de lucruri, senzații, fragmente de lectură, anglicisme, americanisme, teribilisme mai mult sau mai puțin ieftine constituie universul acestei poezii. Ci mai degrabă contrariul lor, adică discreția, finețea, profunzimea și, mai ales, nota cu adevărat distinctivă a poeziei autentice: harul poetic". Observ aici o contradicție: între ghilimelele ironice aplicate
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
care bugetul public este consumat abuziv și clientelar în instituții fictive, în proiecte mimetice, născute din semidoctism și complexe culturale netratate la vreme, în care Cântarea României renaște sub înfățișarea noilor ofensive ale culturii de masă, un amestec bizar de americanism periferic, de manelism interlop și de insolență analfabeto-narcomană, în care oamenii de afaceri sînt complet dezorientați în relația cu bunurile simbolice și cad victimă impostorilor de tot felul și nenumăraților colportori de falsuri, în care fosile ale proletcultismului și tot
Muzeul Florean în 2008 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7770_a_9095]
-
patriotic de sub fălci stâncoase și pântece vitejești, scene de club «îndrăzneț», cu mici numere de magie bleagă, jocuri vesele de societate, în care jucătorii nu se distrează decât pe ei înșiși, glume de gang, dansuri din buric, manele autentice și americanisme «de fițe», totul într-o atmosferă de iarmaroc periferic. Nu. Nu se va întâmpla nimic cu adevărat nou. Pentru că nu se poate întâmpla nimic nou cu aceiași oameni. Or, oamenii vor rămâne aceiași: în alte combinații, pe alte scaune, gata
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2892_a_4217]
-
profilul lor moral, mai curînd decît cel intelectual. Hannah Arendt e fără îndoială un nume de notorietate în Europa și în România, dar McCarthy, Rahv, poate chiar și Wilson ori Trilling, nu. Explicația nu constă doar în europenismul primeia și americanismul depărtat geografic al celorlați, ci ține mai curînd de mentalitate. Intelectualul american simbolizat de unul din cei numiți mai sus poate părea suspect pe Bătrînul Continent: militant pînă la naivitate uneori, detașat pînă la imoralitate alteori, idiosincratic pînă la exasperare
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
care bugetul public este consumat abuziv și clientelar în instituții fictive, în proiecte mimetice, născute din semidoctism și complexe culturale netratate la vreme, în care Cântarea României renaște sub înfățișarea noilor ofensive ale culturii de masă, un amestec bizar de americanism periferic, de manelism interlop și de insolență analfabeto-narcomană, în care oamenii de afaceri sînt complet dezorientați în relația cu bunurile simbolice și cad victimă impostorilor de tot felul și nenumăraților colportori de falsuri, în care fosile ale proletcultismului și tot
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
că, prin urmare, era cazul să se lepede chiar și de sine, cum promisese în Aviograma de la “75 H.P”. Nu era singurul, căci și Gheorghe Dinu-Stephan Roll vorbea la timpul trecut, cam în aceeași epocă, despre “vocabularul nostru de americanisme”, acum dezavuat... Este ca și firească, așadar, înmulțirea în confesiunile sale liric-programatice a sintagmelor de inspirație bretoniană, ce aduc aminte de dicteul automat: poemul e definit ca “succesiune de hazarduri”, se invocă “partea revelatoare a hazardului”, “acele “armonii deșteptate de
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
existența literaturii și a spiritului critic. Al doilea: identificarea dintre estetic și canon nu este a celor care mi-au comentat "lista" de la Editura Aula drept una canonică; este a reacționarului Harold Bloom. Și, dacă e să aleg între două americanisme, aleg Canonul occidental. Iar, dintre criticii de peste ocean, pe Edmund Wilson și Lionel Trilling. Două vechituri, e drept. Fără cel mai mic regret după noutatea multiculturalistă, în oricare dintre versiunile ei. Dar aici începe o altă discuție.
Dl. Borbély față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15077_a_16402]
-
s-a ocupat, duminica trecută, de olimpici. Invitația trimisă acestora, de un prost-gust și un umor involuntar cum de mult nu i-a mai fost dat Cronicarului să citească, merită reprodusă aici: În această invitație, amestec de metafore, stil publicitar, americanism și urme de limbă de lemn, cel mai amuzant lucru este că Strada Chiristigiilor nr.11-13, care, prin rezonanța ei caragialiană strică tot efectul poetic gîndit de primarii sectorului 2, a fost scrisă cu un corp de literă mai mic
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
multă vreme. Există, deci, o fascinație față de ceea ce a fost "celălalt", interzisul. Și nu mă puteți împiedica să spun că găsesc obositor și enervant, periculos, să vezi în România extraordinara și adesea chiar scandaloasa admirație, fascinație pentru lumea americană, pentru "americanism". Când m-am dus într-un oraș ca Târgu-Jiu, cum mi s-a întâmplat în 1994, în unele locuri nu era nimic altceva de băut decât Coca Cola. E o adevărată nebunie. Nu puteam bea un pahar de apă minerală
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
și altele, ne va spune viitorimea. Una peste alta, ba cu un meci de tenis cedat strategic, ba cu un fursec, ba cu o recepție bine pusă la punct, omul s-a descurcat. Făcea, adică, figură bună, jura pe valorile americanismului cu dezinvoltura cu care jura doar pe regulamentul de tenis. Ceea ce în superficiala lume diplomatică internațională chiar contează. Surprinzător, în 1996 rezistă la post, deși puterea politică e preluată de niște indivizi care urlau în gura mare că vor schimbarea
Amurgul graseiaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12845_a_14170]
-
am cunoscut pe Temistocle Popa, un domn elegant, dichisit și sfătos... Pe atunci am apreciat la el lipsa de frustrare. Înțelegea că lumea muzicală este într-o mare schimbare. Eu eram un puști răzvrătit. Lucram la radio și difuzam doar americanisme. Erau anii 90 când nimeni nu mai asculta muzică românească. Cred că acum s-a stins împăcat văzând că totuși clasica muzicală românească încă-și are ascultători. Cu vreo 20 de ani în urmă l-am avut invitat în emisiunea
Dan Negru, cu sufletul răvășit: ”Drum bun”-VIDEO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/71583_a_72908]