72 matches
-
să se prefigureze, dar nu Însoțite numaidecît de un efort mental, ci de un fior emoțional. Pentru a depăși confuziile, se cuvine acceptat adevărul că românii americani sînt americani, și Încă autentici, din toate punctele de vedere, că „americanizarea” și „americanismul” lor se raportează la o scală complicată și de mari dimensiuni, delimitată de argumente specifice, scală care Îi privește, Înainte de toate - sau chiar numai -, pe ei Înșiși. Ei sînt și se consideră, mai Întîi, americani. Ipostaza de români americani este
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
emigranții, chiar și după ce ei deveneau americani. În fiecare perioadă, Noul Continent arăta altfel și reprezenta altceva pentru virtualul emigrant. Așadar, cel eșuat pe un țărm al Atlanticului sau al Pacificului s-a confruntat cu dificultăți specifice emigrației și cu „americanismele” epocii. Apoi, fiecare emigrant venea cu limitele și complexele lui, care nu trebuie evitate ori tratate tangențial. * Referindu-ne la emigrația română În America, socotim necesară reluarea unei Întrebări, căreia nu i s-a răspuns Încă, deși a fost formulată
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
avut nevoie Întotdeauna de cei veniți din afară, care nu reprezentaseră numaidecît un excedent În țara lor de origine, noii imigranți nu erau primiți cu entuziasm de nativi, indiferent dacă aceștia din urmă erau asimilați Întru totul sau Își afișau americanismul ca pe o virtute personală. Așa cum se recunoaște de altfel, „as sincere as some of the Americanizers were, in the end they imposed a standard of immigrant performance that left those who did not conform extremely vulnerable to nativist attacks
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
psihică, motivația emigrării etc. Dincolo de dificultățile pe care le ridica „Însușirea” identității americane În fața celui abia venit, „ineditul” pe care i-l oferea America - deci confortul și civilizația - Îi atenua suferința, Înlesnindu-i adaptarea. În paralel sau Înaintea „convertirii” la americanism, fiecare român s-a confruntat - numai el știe cum - cu „eliberarea” de vechea sintalitate, efort care se Încheie, de regulă, cu o „suprapunere” ce evoluează către un presupus melanj, a cărui consistență este una mozaicală. Această aparentă descuamare nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
poată pretinde ori constitui Într-o țară sau În ceva asemănător, bazate pe o societate distinctă. De obicei, procesul americanizării este privit din perspectiva celor care deja au devenit sau care se pretind a fi americani. Dar cum putem cîntări americanismul fiecărui fiu al Lumii Noi, chiar dacă el, americanismul, este declarat, deci recunoscut, ori numai subînțeles? Americanizarea trebuie cercetată și din punctul de vedere al celui supus procesului, deci al imigrantului. O asemenea abordare a făcut obiectul mai multor investigații, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În ceva asemănător, bazate pe o societate distinctă. De obicei, procesul americanizării este privit din perspectiva celor care deja au devenit sau care se pretind a fi americani. Dar cum putem cîntări americanismul fiecărui fiu al Lumii Noi, chiar dacă el, americanismul, este declarat, deci recunoscut, ori numai subînțeles? Americanizarea trebuie cercetată și din punctul de vedere al celui supus procesului, deci al imigrantului. O asemenea abordare a făcut obiectul mai multor investigații, fără a se elucida Însă toate temele relevate de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
America: 1984-1995, Centrul de Studii și Documentare, A 65-a aniversare a gazetei „Solia”, Evoluția noilor comunități ale românilor-americani, Relațiile românilor americani cu „țara veche” etc. În același timp, cei interesați de cunoașterea unor personalități ale acestei componente etnice a americanismului vor putea citi intervenții ca Arhiepiscopul Valerian D. Trifa, scriitor de limbă română, Stelian Stănicel: om adevărat și prieten la nevoie, Arhiepiscopul Nathaniel, Traian Lascu, Eugene S. Raicu, Părintele Vasile Hațegan, un român-american exemplar etc. O valoare deosebită o are
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Convorbirilor literare” spre spiritul academizant, scientist, este elogiată personalitatea lui A.I. Odobescu, se exprimă dezacordul față de atitudinea culiselor vieții politice și gazetărești cu privire la interesul național, este deplânsă pierderea independenței de gândire și de acțiune a scriitorilor, cauzată de spiritul mercenar (Americanism literar) și se afirmă încrederea față de perspectivele literaturii române sub semnul originalității. Cel mai important studiu inclus în volum este micromonografia Titu Maiorescu, tipărită într-o primă formă în 1910, când Maiorescu împlinea șaptezeci de ani, și reluată cu multe
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
Maya Simionescu, Omagiu lui George Emil Palade, Sabina Ispas, Documente ale spiritualității românești în arhivele de folclor din America, Radu Varia, Brâncuși în America ș.a. Ion Comșa alcătuiește Cronologia relațiilor diplomatice româno-americane, iar numărul 7-8/2003 cuprinde răspunsuri la ancheta Americanism sau europeism în gândirea politică actuală, datorate unor personalități precum Mihnea Gheorghiu, Virgiliu N. Constantinescu, Mihai Drăgănescu, Octavian Paler, Al. Zub. Se inserează traduceri din literatura americană: Iordan Chimet - patru cântece populare americane, George și Monica Dan - poeme de Stephen
REVISTA ROMANO-AMERICANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289258_a_290587]
-
intense schimburi și contacte între Lumea Veche și Lumea Nouă, în care americanizarea Europei (căreia unii îi răspund cu un antiamericanism furios, de multe ori identic antiamericanismului multor universitari americani, de stânga sau de dreapta, în funcție de definiția de lucru a americanismului) și europenizarea Americii s-au completat și potențat reciproc. În ultimele decenii, americanizarea și europenizarea concurează atât între ele, cât și - separat ori în diverse combinații - cu alte curente, printre care se numără globalizarea și toate reacțiile provenite din centrele
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
șmecherii idioate. —Sunt și veterinar. Esmé Începu să-și tragă nasul. — Pe bune? Nu ești doar actor? Îl măsură din priviri Încercând să-și dea seama dacă să aibă Încredere În el sau nu. —Pe bune, aprobă Harry, folosind acest americanism pe care-l disprețuia În mod normal. Apoi Începu să vorbească cu cățelușul. Salut, cățelușule drăgălaș, ești cam bolnăvior, nu-i așa? Îi deschise gura și se uită cu un ochi de expert la gingii, atingându-le ușor. Apoi, Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
mai era și problema podelei. Nu, după părerea ei linoleumul anilor ’50 nu era nici prietenos, nici amuzant, nici plin de istorie. Spunea despre el că arată ca niște „râuri de vomă“. „Pardon“, Îi spusese el. „Vomă? E cumva un americanism și ăsta?“ Ea continuase să-i spună cum vrea o podea din dale de calcar incrustate cu mici creaturi marine fosilizate. El glumise atunci: „Și, mă rog frumos, pentru ce? Ca să se Împrietenească cu pastele scăpate pe jos Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
că era cazul s-o supraveghez mai îndeaproape, am însoțit-o pe Sheba în a doua ei escapadă la biserică. O notiță pe anunțul din vestibulul bisericii anunța slujba de dimineață ca „the God Lord AM“. I-am semnalat acest americanism strident Shebei, dar ea abia a schițat un zâmbet. Mai târziu, când pastorul Des i-a chemat pe credincioși în față pentru „cina cea de taină“, am rămas trăsnită s-o văd ridicându-se. La început am crezut că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
îmbrăcat în pantalonii scurți, din catifea reiată și jerseul cafeniu care alcătuiau uniforma școlii lui. Ochii săi rotunzi, căprui, o măsurau pe Hattie cu nedumerirea unui tânăr sălbatic. Hattie se uită la el și-i spuse: — Îmi plac knickerii tăi. Americanismul desprins de pe buzele lui Hattie îi făcu pe toți cei de față să-și dea seama, în mod obscur, de ciudata ei nonapartenență, de calitatea ei de apatridă, de lipsa unei limbi natale și a unei țări natale. Adam se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fiecare dintre cei prezenți va fi fost filoxerat în viață, mai mult sau mai puțin, de (ne)vi no vatul simbol. Premiile Mediafax 20 le-au luat cei trei președinți care ne-au marcat tranziția, cu sau fără mineriade, kaghebisme, americanisme, axe, parataxe și alte alea (Iliescu, Constantinescu, Băsescu), apoi Angela Gheorghiu și Gheorghe Hagi, Mugur Isărescu, Ion Țiriac, Dan Șucu și Cristian Tudor Popescu, alături de părintele Nicolae Tănase („Pro Vita“, Valea Plopului, jud. Prahova) și înduioșătoarea copilărime păstorită de domnia sa
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
împuțit, sper că o să visezi lagărul de concentrare de la Ohrdruf. Ar fi trebuit să-ți dau un brânci într-o groapă cu var când am avut prilejul. Cu foarte, foarte multă stimă, Al tău. Bernard B. O’Hare Președinte - Post Americanism Copii la indigo expediate pe următoarele adrese: J. Edgar Hoover, F.B.I., Washington, D.C., Director, Central Intelligence Agency, Washington D.C. Redactor Șef, Time, New York. Redactor Șef, Newsweek, New York. Redactor Șef, Revista Infanteriei, Washington, D.C. Redactor Șef, Revista Legiunii, Indianapolis, Indiana. Anchetator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
publicitate a lumii."146 Creel a insistat asupra faptului că activitățile departamentului său nu constituiau propagandă, ci erau exclusiv educaționale și informative. Dar faptele l-au contrazis. Creel a organizat, printre altele, turnee, a tulburat apele cu broșuri despre "Evanghelia Americanismului", a înființat un serviciu de știri în slujba guvernului, s-a asigurat că producătorii de film primesc fragmente din puținul material filmat în timpul războiului și că filmele transmit o imagine pozitivă a Americii.147 Comitetul pentru Informații Publice a trezit
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
simplă anexă a planului Marshall, care i-a pus pe linia unui Wiederaufbau, a unei reconstrucții doar în plan material. Crima lui Hitler ar fi fost aceea de a fi distrus în război toată intelectualitatea Germaniei - îi mărturisea un interlocutor. "Americanismul" a venit să se așeze tocmai în acest loc pustiit de catastrofa războiului. " Este teribil de interesant ce-mi spui. Mă bucur să aud că ei înșiși încep să-și dea seama de propria lor precaritate. În 1948, Adenauer ar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care stau la București din motive ușor de înțeles, nu mai vreau să fiu mediatizat. Refuz anumite metode de mediatizare, precum caraghioslâcuri de tipul celor o sută de români. Sunt lucruri pe care eu le refuz din start. Ierarhizările acestea, americanismele acestea... Moldovenii sunt mult prea serioși în acest sens și sper să nu-i atingă morbul neseriozității. E un lucru bine știut că înainte de '90 îi copiam pe ruși, iar după '90 pe americani. Ce ni se întâmplă? Avem cumva
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
inutile. În acest sens, se poate aminti situația bine cunoscută a imigranților din SUA, care împrumută în limba lor maternă multe cuvinte din engleză, pentru a arăta cât de bine s-au adaptat la cultura americană. La noi, avalanșa de americanisme din „romgleza“ contemporană are drept unică justificare snobismul; bilingvismul nu este real, este doar o „poză“. În paranteză fie spus, același fenomen s-a înregistrat și începînd de pe la jumătatea secolului 19, când snobii foloseau franțuzisme în exces. Alta este situația
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sălii: Autorul la rampă! Autorul la rampă! Și acolo făcea, roșind, plecăciune după plecăciune. Știa deja că trebuie să comprime și să Împartă acțiunea roomanului În trei sau patru acte, cu linii clare de demarcație; că va trebui să exagereze „americanismul“ necizelat al eroului său pentru amuzamentul englezilor; și că va trebui să găsească poveștii un final pozitiv. În roman, Christopher Newman, un american bogat, autodidact, un inocent În străinătate, aflat la Paris, primea Într-o primă instanță permisiunea rubedeniilor aristocrate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Îl convinse că ar fi trebuit să pună mai devreme Întrebarea. Seamănă mai degrabă cu Peter Ibbetson, decât cu Trilby. — A, păi asta e bine, spuse el ușurat. Întotdeauna am preferat Peter Ibbetson. — Dar Trilby a ajuns best-seller. Detest acest americanism barbar! spuse el apăsat. — Bestseller? Ce-i cu el? — Amestecă, În același termen, cantitatea și calitatea. Și e greșit gramatical - adică modul În care e folosit. Înțeleg că ziarele americane publică acum ceea ce se cheamă „listă de best-seller-uri“, numerotată de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de organele lui în contra unei biserici ce domnește de-o mie de ani pe pământul nostru; a trebuit ca organul din Strada Doamnei să numească mincinos pe un arhipăstor al bisericii, pentru ca ultima consecuență a discompunerii spiritului public să fie americanismul, teoria de om și om fără deosebire de rasă, origine și limbă, statul rațional al mizeriei și ambițiilor personale în locul statului național și natural, în locul societății naționale, răsărite pe baze istorice, în locul limbei romanice și a originei traco-latine. Nu facem
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe scurt coprinsul acelei reviste a noastre. "Romînul" ne făcea o imputare oarecum că numisem cererea de drepturi a evreilor, adresată Congresului, un act de înaltă trădare; ne imputa asemenea plângerea noastră că prin sistemul de legi liberale cosmopolite, prin americanismul {EminescuOpX 217} demagogiei, bazat pe teoria rosettească "om și om", țara noastră a devenit o mlaștină de scurgere a elementelor economicește și moralicește nesănătoase din Apusul și Răsăritul Europei. Noi am răspuns la aceasta că n-am vorbit numai de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca egal cu egal cu toate națiile și toate civilizațiile, trebuia să stea cu toată Europa în raporturile de liber schimb și de liberă așezare reciprocă, în cari stau întreolaltă Francia si Anglia bunăoară. Ce s-au întîmplat în urma acestui americanism introdus ca sistem în viața statului nostru? Mai întîi s-a creat goluri artificiale în viața statului pentru cari se cereau cu totul alte individualități decât acelea cari s-au grămădit în ele. Un sistem reprezentativ, întins ca o rețea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]