190 matches
-
oricând pasibile de modificări imprevizibile, numai trecerea timpului o poate dovedi. E drept că autoarea exprimă oarecare prudență în capitolul introductiv, dar pe parcurs se lasă furată de senzaționalismul intrinsec fenomenului studiat, iar concluzia e „resemnată”, fatalistă față cu o „americanizare” generalizată, la nivelul culturii populare manipulate comercial și impuse mediatic. C. opinează, în deschiderea studiului său: „Dacă lumea postmodernă este una a realităților multiple, a micilor narațiuni, a nonliniarității, lumea post/postmodernă este lumea diverstismentului generalizat”. Prima parte a frazei
CONSTANTINESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
Modernitatea, cuplu blestemat, se află în banca acuzaților pentru a răspunde de faptele lor în fața Tribunalului Spiritului. Nu intrăm în detaliile acestor diatribe cu majuscule, pe care le cunoaștem și le apreciem cu toții. Împotriva civilizației mecanice, a societății industriale, a americanizării, a culturii maselor, a uniformizării societății, a omului unidimensional, a societății de consum, a producției de serie, a Tehnostructurii totalitare, a "aristocraților Tehno-științei" etc. Cu tehnè ca cercetare a naturii, provocare și minimalizare a Ființei, contrariul poièsis-ului, Heidegger a redat
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
multiple, și putând exista înapoieri sau întoarceri la stadii anterioare de dezvoltare; societățile nu devin mai raționale, mai secularizate, pe măsură ce se industrializează (credințele și practicile religioase persistă în ciuda industrializării și modernizării intense); schimbarea culturală produsă prin modernizare nu înseamnă neapărat americanizarea societății (de fapt Statele Unite prezintă tabloul unei societăți mai tradiționaliste decât țări la fel de prospere din Nordul Europei). Iar ipoteza că dezvoltarea economică produce schimbări majore în sistemul de valori și în mentalitatea unei societăți, se confirmă prin studiile cele mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și ea a fost avantajată. În al doilea rând, regulile de funcționare ale globalizării, ca și ideologia de întemeiere, sunt dezvoltate tot de către cei puternici, pentru a corespunde cu interesele lor. În aceste sens se poate spune că globalizarea înseamnă "americanizare". Dacă cele mai dezvoltate state ale lumii ar fi fost Germania sau Japonia, am fi putut vorbi despre "germanizare" sau "japonizare". În orice caz, atunci când vorbim despre globalizare, chiar când parcurgem literatura de profil, trebuie să facem distincția între cele
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
ale teoriei modernizării sunt: 1. Modernizarea este un proces realizat în trepte/stadii succesive (a se vedea teoria lui Rostow); 2. Modernizarea este un proces de omogenizare (a se vedea teoria convergenței); 3. Modernizarea este un proces de europenizare și americanizare (aceste societăți au avut o creștere economică constantă și o stabilitate a democrațiilor, fiind luate ca model sau impunându-se drept model); 4. Modernizarea este un proces ireversibil și „contagios” - odată pornit el nu mai poate fi oprit și este
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
între teoria globalizării și cea a modernizării în încercarea amândurora de a explica dezvoltarea socială. Cea mai importantă trăsătură regăsită în ambele teorii accentuează un anume tip de „etnocentrism” - faptul că direcția ce trebuie imprimată este cea specifică proceselor de „americanizare”/„europenizare” (în termeni de dezvoltare tehnologică și economică, dar mai ales în termeni de promovare a valorilor specifice democrațiilor occidentale). Pe această coordonată, există însă și o diferență semnificativă: teoria modernizării este mult mai normativă, subliniind foarte clar cum trebuie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
teritoriale, ascensiunea nelimitată a tehnologiei, libera circulație a capitalului și a persoanelor, alinierea în perspectiva unei guvernări mondiale. Un proces complex de multiplicare a legăturilor și a interconexiunilor dintre statele care compun sistemul mondial. (Robert Robertson) Globalizarea înseamnă, de fapt, americanizarea, care poate însemna ceva bun sau o amenințare fundamentală. (Thomas Friedman) Proces prin care distanțele geografice devin un element mai puțin important în stabilirea și evoluția relațiilor transfrontaliere de natură economică, politică și socio-culturală. Exportul unui model de existență socială
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
politică liberală în economie, cu prezența activă a sectorului privat, statul rămânând prezent în domeniile sociale și în elaborarea de strategii de dezvoltare. SUA. Doctrina americană în privința globalizării era exprimată prin: „globalizarea îndreaptă lumea pe calea Occidentului” sau „globalizare egal americanizare”. George W. Bush și Bill Clinton vedeau că globalizarea și comerțul liber vor servi drept vehicul pentru exportul valorilor americane. În 1999, G.W. Bush susținea că „liberalizarea economiei creează dependență de libertate, iar aceasta duce la așteptări legate de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
asigura autonomia fermierilor de combustibili pentru mașinile agricole și, foarte important, sunt regenerabili și biodegradabili; uniformizarea ofertei alimentare și a dietei, instrument principal hipermarketul, standardizarea ambalajelor sunt și efecte pozitive, dar și negative ale liberalizării piețelor globale. Este evidentă tendința „americanizării” comerțului și a consumului alimentelor care sunt componente specifice societății de consum și uniformizării spațiului; semipreparatele alimentare, tendință a lanțului alimentar modern, modifică gestiunea timpului în familie: bucătăria își pierde din importanță: se reduce ca suprafață, ca timp petrecut de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Întrebările Încep să se prefigureze, dar nu Însoțite numaidecît de un efort mental, ci de un fior emoțional. Pentru a depăși confuziile, se cuvine acceptat adevărul că românii americani sînt americani, și Încă autentici, din toate punctele de vedere, că „americanizarea” și „americanismul” lor se raportează la o scală complicată și de mari dimensiuni, delimitată de argumente specifice, scală care Îi privește, Înainte de toate - sau chiar numai -, pe ei Înșiși. Ei sînt și se consideră, mai Întîi, americani. Ipostaza de români
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu cît, pentru el, acei americani continuau să rămînă români. Auzind că se simțeau bine „acolo”, deci se acomodaseră, devenind cu adevărat americani, ilustrul studios nu putea accepta că pentru ei cunoașterea limbii engleze era condiția sine qua non a „americanizării”, deci a asimilării de către o societate În care nu se intra oricum. Supraviețuirea, deci americanizarea, incumba acceptarea unor condiții impuse din afară, dar Însușite ca un act de voință individuală. În momentul În care a Înțeles că românii americani erau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acolo”, deci se acomodaseră, devenind cu adevărat americani, ilustrul studios nu putea accepta că pentru ei cunoașterea limbii engleze era condiția sine qua non a „americanizării”, deci a asimilării de către o societate În care nu se intra oricum. Supraviețuirea, deci americanizarea, incumba acceptarea unor condiții impuse din afară, dar Însușite ca un act de voință individuală. În momentul În care a Înțeles că românii americani erau cetățeni ai Statelor Unite, el conceda, recunoscînd că „am spus tuturor românilor, de la Început și pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
români americani reprezenta, În cazul lor, o opțiune personală. Nu la fel erau tratați și nici nu se comportau ca atare cei deveniți americani prin imigrare. Problema lor fundamentală, după ce optaseră pentru o nouă patrie, deci o altă identitate, era americanizarea, sinonimă Întru cîtva cu altoirea sau răsadul. Spunem Întru cîtva, deoarece americanizarea presupune mai Întîi o asimilare și o aculturație, dificile, dacă nu imposibile, din considerente obiective și nu puține. „The Americanization”, intrată ca paragraf distinct În sumarul Istoriei Americii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
erau tratați și nici nu se comportau ca atare cei deveniți americani prin imigrare. Problema lor fundamentală, după ce optaseră pentru o nouă patrie, deci o altă identitate, era americanizarea, sinonimă Întru cîtva cu altoirea sau răsadul. Spunem Întru cîtva, deoarece americanizarea presupune mai Întîi o asimilare și o aculturație, dificile, dacă nu imposibile, din considerente obiective și nu puține. „The Americanization”, intrată ca paragraf distinct În sumarul Istoriei Americii, pare, la prima vedere, a exclude un eventual pat al lui Procust
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai toți de la țară - era Îngrijorarea generală - și se Îngrămădesc În orașele mari. Astfel se adună În America un imens proletariat, cu o droaie necrezută de copii, care hoinăresc pe străzi neîngrijiți și făgăduiesc o prea frumoasă sporire a criminalității”. Americanizarea celor considerați „the New Americans” nu a fost, după o anumită dată, simplă și lăsată la voia Întîmplării. „New and strange and frightening - to many Americans - was the flood of immigrants who arrived in the United States during the Progressive
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Întocmai o experiență inițiatică, proprie Însușirii unei noi sintalități, românul ajuns și stabilit În America accepta, nu ca pe un privilegiu, desigur, lupta cu sine, pentru intrarea și adaptarea cu realitățile Lumii Noi. Această apropiere, care nu e sinonimă cu americanizarea, dar este o servitute acceptată și indispensabilă, nu este ușoară, iar reușita ei a depins Întotdeauna de o multitudine de circumstanțe: vîrstă, educație, cunoașterea limbii engleze, profesie, mediul de unde venea (sat sau oraș), situația familială, structura psihică, motivația emigrării etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
seamănă cu o „renunțare”, cu o „ecloziune” sau cu o „expulzare”, Întrucît ființa rămîne, din punct de vedere fizic măcar, aceeași. Pentru imigrantul ce plonja pe coasta sudică a Manhattanului, cu gîndul de a nu se mai Întoarce de unde plecase, americanizarea nu a fost o umilință, ci o dorită baptizare, fără vreo legătură cu religia sa. De altfel, America a fost și a rămas un imens baptiseriu, pe care Îl „traversează” nou-veniții pentru ablațiunea inițiatică, necesară nu atît igienei exterioare, cît
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o dorită baptizare, fără vreo legătură cu religia sa. De altfel, America a fost și a rămas un imens baptiseriu, pe care Îl „traversează” nou-veniții pentru ablațiunea inițiatică, necesară nu atît igienei exterioare, cît mai ales unei restructurări interioare. Începutul americanizării seamănă cu un mulaj fragil, a cărui coajă se sparge foarte ușor dacă nu e Întreținută de cel care a acceptat-o. Așa cum s-a remarcat adeseori, americanizarea nu este numai o politică de stat, ci și o dorință de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
necesară nu atît igienei exterioare, cît mai ales unei restructurări interioare. Începutul americanizării seamănă cu un mulaj fragil, a cărui coajă se sparge foarte ușor dacă nu e Întreținută de cel care a acceptat-o. Așa cum s-a remarcat adeseori, americanizarea nu este numai o politică de stat, ci și o dorință de „implicare” și de „abandonare” a imigrantului. O eventuală Împotrivire, chiar și circumstanțială, deci justificată În unele cazuri, este sortită eșecului. „Să cauți să reziști «americanizării» și să crezi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a remarcat adeseori, americanizarea nu este numai o politică de stat, ci și o dorință de „implicare” și de „abandonare” a imigrantului. O eventuală Împotrivire, chiar și circumstanțială, deci justificată În unele cazuri, este sortită eșecului. „Să cauți să reziști «americanizării» și să crezi că poți exista În America În stare de «ghetto», observa cineva trecut prin această experiență, ar fi cu neputință și fără folos”. Imigrantul român ajuns la gurile fluviului Hudson s-a trezit confruntat cu un „ritual” complicat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fenomenul de «absorbție» (the merging process) și relația «simbiotică» (the symbiotic relation). Aceste două procese caracterizează dezvoltarea istorică «interioară», deci a grupului românilor-americani În sine, dar și relația «exterioară», cu societatea americană căreia Îi este parte componentă”. În același timp, americanizarea românilor era grevată, așa cum am menționat deja, de tendințele „antiimigraționiste” anglo-saxone, care erau provocate de balcanismul primilor imigranți, În ochii cărora imaginea românilor era deformată. Și azi pot fi observate, Încă, „anume tendințe «etnocentriste», care generează conflict și antagonism, În loc să
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
vor mai face și alte jertfe, toate cîte se vor cere bunilor cetățeni americani, și din partea tinerilor generații care se ridică acum din sîngele emigranților plecați din patria lor carpatină”. Deși refuzată un timp, iar mai apoi privită cu reticență, americanizarea a devenit o realitate de neevitat și pentru imigranții români, astfel Încît astăzi se apreciază că „din cei 146.393 foști imigranți din grupul etnic, În 1930, 71% dețineau sau solicitaseră cetățenia americană” și marea majoritate vorbeau englezește. A fost
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
englezește. A fost nevoie deci de un timp de acomodare, de acceptare și de asumare a identității americane. Explicațiile acestei Întîrzieri le-am menționat și nu mai revenim asupra lor. Important de reținut este faptul că, la un moment dat, americanizarea imigranților români a Încetat de a mai fi o „problemă”, atît pentru România, cît și pentru SUA, dar mai ales pentru imigranții Înșiși. Oficialitățile guvernamentale bucureștene au Înțeles că nu era oportun și nici posibil să se opună ori să
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lor Întrucît ele pot fi lesne sesizate. Oricum, după ce decenii de-a rîndul românii ajunși În America s-au constituit Într-o „problemă”, cu repercusiuni asupra țării de origine și asupra celei noi, treptat ei au „descoperit” drumul ineluctabil, adică americanizarea, cu avantajele ei firești, dar și cu pierderile provocate de schimbarea identității. Concluziile recente la care a ajuns Joseph J. Barton evidențiază că „the Romanian immigrants and their descendents have entered the middle class with an impressive rapidity. The Romanian
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
-și păstra identitatea m-a impresionat de cîte ori am Întîlnit-o În rîndul emigranților”, conchizînd că „Refuzul de a-și nega trecutul [...] Îmi spune că mă găsesc În prezența unei conștiințe”. PÎnă a se ajunge Însă la situația de azi, americanizarea a fost un proces cu o evoluție complexă și adeseori contradictorie, care a dat naștere la fel de fel de interpretări și concluzii. Să ne amintim că Ioan Podea se arăta foarte descurajat de nereușita Încercării de a se constitui o comunitate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]