KorAP: Find »[drukola/base=amerindiană & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 >

67 matches

Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755

decât Luna la supranumele de «astru al poeților ă, astfel încât întâlnim forme de relief cu nume de poeți - Homer; scriitori - Tolstoi, Dostoevski; muzicieni - Bach, Vivaldi; pictori - Tizian, Renoir; sculptori - Michelangelo ș.a.m.d. Excepție fac 2-3 cratere : Hun Kal (în amerindiană numeralul 20)- prin centrul căruia trece meridianul de referință 20; Kuiper - numele unui planetolog ce a murit în timpul în care sonda Mariner 10 se apropia de planeta Mercur și Caloris, cel mai mare crater - ce cuprinde între frontierele sale o

De la Macro la Microunivers by Irina Frunză (2007) [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748

limbă izolată: kusunda / 205 Bibliografie specială / 206 6.10. Marea familie negro-africană (africană subsahariană) / 207 6.10.1. Familia nilo-sahariană / 209 6.10.2. Familia nigero-kordofaniană / 211 6.10.3. Familia khoisan / 214 Bibliografie specială / 216 6.11. Marea familie amerindiana / 218 6.11.1. Familia na-dené / 218 6.11.2. Familia eschimo-aleută / 218 6.11.3. Familia amerindă / 219 Bibliografie specială / 223 6.12. Familii și limbi izolate sau neclasificate / 224 6.12.1. Familia caucaziana / 224 6.12.2

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
cum ar fi Ethnologue: Languages of the World (cel mai accesat site dedicat limbilor lumii, care publică, anual, si un volum cu date actualizate). Există și instituții continentale a caror activitate este consacrată studierii unor limbi africane, asiatice, oceanice, australiene, amerindiene etc. și a caror activitate se concretizează în înregistrări, lucrări descriptive, transcrieri fonetice, adoptarea unor alfabete pentru limbi care nu dispun de scriere, realizarea de atlase lingvistice, activități de normare a unor limbi, de promovare a unor politici lingvistice de

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
El vrea să-și ia o barcă mare. De remarcat în acest exemplu este și topica rară OVS. Cuvintele pot fi formate prin incorporarea unor elemente diverse, dintre care unele pot să nu existe autonom. De exemplu, în fox (limba amerindiana din ramură algonquină din America de Nord): ne-kiis-weepi-wiiseni = eu + valoare realizată a procesului + valoare ingresivă (incoativa 170) a procesului + "a mînca" = "am terminat de a începe să mănînc"171. Indicele de fuziune, combinat cu indicele de sinteză se utilizează pentru clasificarea unei

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
de sinonimie cu cea de limbă vehiculara, care însă nu este în mod obligatoriu un pidgin, așa cum era lingua franca. Sînt considerate limbi vehiculare limbi de circulație internațională precum engleză și franceză (în instituții internaționale, turism etc.), esperanto. Quechua, limba amerindiana din America de Sud, este folosită ca limbă vehiculara între localnicii care nu vorbesc spaniolă, kiswahili e folosită cu același rol în toată Africa subsahariană, în timp ce afrikaans în Namibia și Africa de Sud și arabă literară între magrebieni, arabi și berberi. Limba mixtă apare

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
lingviști au mai inclus în această super-familie și familii sau ramuri precum elamita, sumeriana, ciukoto-kamceatkiană, eschimo-aleută, nivkhe (considerată de obicei o limbă izolată din familia paleo-siberiană), yukaghir (considerată o limbă izolată din familia uraliană sau paleo-siberiană), ba chiar și familia amerindiana 227. Lingvistul rus Nikolai Dimitrievici Andreev avansează în 1986 o teorie numită proto-boreală, care afirma că în Europa de est, în epoca mezolitica (mileniile X-VII i.C.) a trait o populatie mai veche decît cea proto-indo-europeană din care s-au dezvoltat ulterior

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
vorbite de aceste populații: - stratul 1: proto-sapiens; - stratul 2: khoisan, limbile pigmeilor, congo-sahariene, non-africane; - stratul 3 (al limbilor non-africane): indo-pacifice (și australiene), eurasiene; - stratul 4 (al limbilor eurasiene): austrice, dene-caucaziene, eurasiamericane; - stratul 5 (au limbilor eurasiamericane): afro-asiatice, dravidiene, kartveliene, eurasiatice, amerindiene; - stratul 6 (al limbilor eurasiatice): indo-hitite, uralice, altaice, ciukoto-kamciatkiene, eschimo-aleute; - stratul 7 (ramură indo-hitită): anatoliene, non-anatoliene (indo-europene)229. În volumul Originea limbilor, Merritt Ruhlen, discipol al lui Joseph Greenberg, ajunge chiar să reconstituie cîteva rădăcini lexicale pe care le consideră

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
în Asia și Asia Mică) 11.4. Coreano-japonezo-ainu (4 limbi) 11.5. Ghiliak (1 limba, gurile Amurului, insula Sahalin) 11.6. Ciukoto-kamceatkiană (5 limbi în Siberia de Nord-Est) 11.7. Eschimo-aleută (9 limbi în Canada, SUA, Groenlanda, Nord-Estul Rusiei) 12. Amerindiana (583 de limbi în America de Nord, Centrala și de Sud) Anterior, în lucrarea Language în the Americas, Stanford University Press, Stanford, 1987, Greenberg propunea următoarea clasificare: 1. Khoisan 2. Nigero-kordofaniană 3. Nilo-sahariană 4. Afro-asiatică 5. Caucaziana de Nord 6. Caucaziana de

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Nigero-kordofaniană 3. Nilo-sahariană 4. Afro-asiatică 5. Caucaziana de Nord 6. Caucaziana de Sud 7. Eurasiatica (Indo-hitită, Uralică, Yukaghiră, Altaica, Coreeană, Japoneză, Ainu, Ghiliak, Ciukoto-kamceatkiană, Eschimo-aleută) 8. Dravidiana 9. Chino-tibetană 10. Austro-asiatică 11. Austro-tai 12. Indo-pacifică 13. Australiană 14. Na-dené 15. Amerindiana Merritt Ruhlen se bazează pe această clasificare, căreia îi aduce unele mici modificări și completări (v. Ruhlen, Familiile de limbi ale lumii, în A Guide to the World's Languages, vol. 1: Classification, Stanford University Press, Stanford, California, 19912, p.

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Nigero-kordofaniană 3. Nilo-sahariană 4. Afro-asiatică 5. Caucaziana 6. Indo-hitită 7. Uralo-yukaghiră 8. Altaica 9. Ciukoto-kamceatkiană 10. Eschimo-aleută 11. Elamo-dravidiană 12. Chino-tibetană 13. Austrica I. Miao-yao ÎI. Austro-asiatic III. Austro-tai A. Daic B. Austronezian 14. Indo-pacifică 15. Australiană 16. Na-dené 17. Amerindiana 18. Limbi izolate 19. Neclasificate 20. Pidginuri și creole 21. Artificiale Nouă clasificare a fost criticată virulent, dar ea invocă noile descoperiri ale geneticii și se corelează în special cu cercetările geneticianului Cavalli Sforza asupra ADN-ului mitocondrial. S-ar

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
definirea limbilor indo-europene pentru că, deși pot servi la descrierea lor într-o anumită fază a istoriei lor, ele se pot modifica în decursul mileniilor. Mai mult, Émile Benveniste demonstrează chiar că toate cele șase trăsături se regăsesc într-o limbă amerindiana, takelma, limba din Oregon descrisă de Edward Sapir. E foarte posibil să fie evidențiate și alte cazuri de acest fel244. Lingviștii români sînt, în general, adepții existenței unei limbi comune indo-europene din care s-au format ulterior alte limbi: "principalul

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
editori), African languages. An introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2000, pp. 11-42. Winter, J.C., Die Khoisan-Familie, în vol. Bernd Heine, Thilo C. Schadeberg, Ekkehard Wolff (editori), Die Sprachen Afrikas, Helmut Buske Verlag, Hamburg, 1981, pp. 329-374. 6.11. MAREA FAMILIE AMERINDIANA Marea familie amerindiana este considerată astăzi, de majoritatea lingviștilor lumii, un ansamblu polifiletic, adică o unitate mai degrabă geografică decît o unitate lingvistică propriu-zisă. Este împărțită în trei familii: 6.11.1. Familia na-dené Na-dené este un termen creat de

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
An introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2000, pp. 11-42. Winter, J.C., Die Khoisan-Familie, în vol. Bernd Heine, Thilo C. Schadeberg, Ekkehard Wolff (editori), Die Sprachen Afrikas, Helmut Buske Verlag, Hamburg, 1981, pp. 329-374. 6.11. MAREA FAMILIE AMERINDIANA Marea familie amerindiana este considerată astăzi, de majoritatea lingviștilor lumii, un ansamblu polifiletic, adică o unitate mai degrabă geografică decît o unitate lingvistică propriu-zisă. Este împărțită în trei familii: 6.11.1. Familia na-dené Na-dené este un termen creat de Edward Sapir în

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
fulnio, ge-kaingang, guató, kamakan, mashakali, opaie, oți, puri, yabuti].330 Lingvistică tradițională nu acceptă clasificările Greenberg-Ruhlen și consideră în continuare că există, de fapt, peste 100 de familii amerindiene diferite și numeroase limbi izolate sau neclasificate. Cea mai importantă limba amerindiana din America de Sud este quechua, care în secolul al XV-lea era limba vehiculara și oficială a Imperiului Incas. Are între 9 și 12 milioane de vorbitori în Peru, Ecuador, Columbia, Chile, Bolivia, Argentina. Este limba oficială în Peru, Bolivia și

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
și lingvisticii generale. Lingvistică românească are, și aici, foarte buni specialiști, mai ales în domeniul creolelor romanice: Marius Sală, Ioana Vintilă-Rădulescu, Mariana Ploae Hanganu, Dan Munteanu Colán, Andrei A. Avram etc. Site-ul Ethnologue inventariază 16 pidginuri actuale, cu baza amerindiana (Canada și SUA), asameză (India), engleza (Liberia și Nauru), franceza (Vietnam), hausa (Nigeria), iha (Indonezia), malaeza (Australia), motu (Papua Nouă Guinee), onin (Indonezia), romanica (Tunisia), swahili (Zambia) și zulu (Africa de Sud). Ndyuka-tiriyó pidgin (Surinam) e un amestec între o creola cu

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
austroneziana); - creola haitiana (kreyol ayisyen), limba creola cu baza franceză, limba oficială în Haiti alături de franceză, are aproximativ 12 milioane de vorbitori; este o creola complexă pentru că alături de bază franceză are elemente din portugheză, spaniolă, taíno (limba moartă din familia amerindiana arawak), dar și dintr-o serie de limbi africane, printre care wolof, fon, ewé, kikongo, yoruba și igbo; - cabuverdianu, creola din Cabo Verde (Capul-Verde), cu aproximativ 1 milion de vorbitori nativi, este extrem de interesantă pentru că este cea mai veche limba

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
nu are conceptul de numărare; nu are catagoria gramaticala a numărului, nu are cifre; nu posedă cuvinte pentru a exprima culorile; cei mai puțini termeni de înrudire din lume; lingvistul Daniel Everett este considerat cel mai bun specialist în pirahă amerindiana izolată; număr mic de foneme, dar grad înalt de variație alofonică; aglutinanta cu numeroase afixe; are sufixe care exprimă evidență (de exemplu că vorbitorul este foarte sigur de ceea ce spune); cel mai simplu sistem pronominal din lume, pronumele personale fiind

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
kașkai, kashgai) Iran; limba a uneia dintre ultimele populații nomade ale lumii (pastori nomazi) marea familie uralo-altaică, familia turcica, ramura de S-V (oguz); SOV arabă adaptată 302. quechua O Bolivia, Peru, Ecuador / N Argentina, Chile; cea mai răspîndită limba amerindiana; lingua franca a civilizației incase familia amerindiana, ramura quechua; aglutinanta; SOV "scriere" quipu (sistem de frînghii înnodate, de culori diferite); scriere ideografica locală quillca, fără separarea cuvintelor, rîndurile în continuare, de la stînga la dreapta și invers; transcriere latină 303. quenya

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
romancierul și filologul John Ronald Reuel Tolkien; inspirată din finlandeză, latină și greacă; limba a elfilor din Middle-earth limba sintetică, avînd în același timp trăsături aglutinante și flexionare două sisteme de scriere inventate: sărați și tengwar 304. quiché N Guatemala amerindiana din familia maya, grupul quiché-man; ergativă hieroglifica ideofonografică (în trecut), latină 305. rajasthani O India (Rajasthan și Madhya Pradesh); Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indo-arian; tonala (doar unele dialecte); postpoziții; SOV devanagari 306. rapanui vorbită în Insula Paștelui (denumire

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
a fost reconstituit mai greu, vîrsta lor e mai mare de 5000 de ani. (Macro)familia Vîrstă în secole Nilo-sahariană 150 Afro-asiatică 113 Khoïsan 111 Trans-Noua-Guinee 100 Nigero-congoleză 100 Australiană 95 Altaica 77 Indo-europeană 70 Uralică 60 Chino-tibetană 60 Oto-mangueană (amerindiana) 55-60 Uto-aztecă (amerindiana) 48 Salish (amerindiana) 45 Misumalpană (amerindiana) 43 Maya (amerindiana) 41 Kartveliană 40 Dravidiana 40 Hmong-mien 40 Ciukoto-kamciatkiană 40 Austroneziana 35 Na-dené 35 Irocheza (amerindiana) 35 Tai-kadai 30 Eniseică 30 Eskimo-aleută 30 Algică (amerindiana) 30 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Adamczewski

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
mai greu, vîrsta lor e mai mare de 5000 de ani. (Macro)familia Vîrstă în secole Nilo-sahariană 150 Afro-asiatică 113 Khoïsan 111 Trans-Noua-Guinee 100 Nigero-congoleză 100 Australiană 95 Altaica 77 Indo-europeană 70 Uralică 60 Chino-tibetană 60 Oto-mangueană (amerindiana) 55-60 Uto-aztecă (amerindiana) 48 Salish (amerindiana) 45 Misumalpană (amerindiana) 43 Maya (amerindiana) 41 Kartveliană 40 Dravidiana 40 Hmong-mien 40 Ciukoto-kamciatkiană 40 Austroneziana 35 Na-dené 35 Irocheza (amerindiana) 35 Tai-kadai 30 Eniseică 30 Eskimo-aleută 30 Algică (amerindiana) 30 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Adamczewski, Henri, Le français

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
lor e mai mare de 5000 de ani. (Macro)familia Vîrstă în secole Nilo-sahariană 150 Afro-asiatică 113 Khoïsan 111 Trans-Noua-Guinee 100 Nigero-congoleză 100 Australiană 95 Altaica 77 Indo-europeană 70 Uralică 60 Chino-tibetană 60 Oto-mangueană (amerindiana) 55-60 Uto-aztecă (amerindiana) 48 Salish (amerindiana) 45 Misumalpană (amerindiana) 43 Maya (amerindiana) 41 Kartveliană 40 Dravidiana 40 Hmong-mien 40 Ciukoto-kamciatkiană 40 Austroneziana 35 Na-dené 35 Irocheza (amerindiana) 35 Tai-kadai 30 Eniseică 30 Eskimo-aleută 30 Algică (amerindiana) 30 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Adamczewski, Henri, Le français déchiffré. Clé du

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
mare de 5000 de ani. (Macro)familia Vîrstă în secole Nilo-sahariană 150 Afro-asiatică 113 Khoïsan 111 Trans-Noua-Guinee 100 Nigero-congoleză 100 Australiană 95 Altaica 77 Indo-europeană 70 Uralică 60 Chino-tibetană 60 Oto-mangueană (amerindiana) 55-60 Uto-aztecă (amerindiana) 48 Salish (amerindiana) 45 Misumalpană (amerindiana) 43 Maya (amerindiana) 41 Kartveliană 40 Dravidiana 40 Hmong-mien 40 Ciukoto-kamciatkiană 40 Austroneziana 35 Na-dené 35 Irocheza (amerindiana) 35 Tai-kadai 30 Eniseică 30 Eskimo-aleută 30 Algică (amerindiana) 30 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Adamczewski, Henri, Le français déchiffré. Clé du langage et des

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
de ani. (Macro)familia Vîrstă în secole Nilo-sahariană 150 Afro-asiatică 113 Khoïsan 111 Trans-Noua-Guinee 100 Nigero-congoleză 100 Australiană 95 Altaica 77 Indo-europeană 70 Uralică 60 Chino-tibetană 60 Oto-mangueană (amerindiana) 55-60 Uto-aztecă (amerindiana) 48 Salish (amerindiana) 45 Misumalpană (amerindiana) 43 Maya (amerindiana) 41 Kartveliană 40 Dravidiana 40 Hmong-mien 40 Ciukoto-kamciatkiană 40 Austroneziana 35 Na-dené 35 Irocheza (amerindiana) 35 Tai-kadai 30 Eniseică 30 Eskimo-aleută 30 Algică (amerindiana) 30 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Adamczewski, Henri, Le français déchiffré. Clé du langage et des langues, Armand Colin

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Nigero-congoleză 100 Australiană 95 Altaica 77 Indo-europeană 70 Uralică 60 Chino-tibetană 60 Oto-mangueană (amerindiana) 55-60 Uto-aztecă (amerindiana) 48 Salish (amerindiana) 45 Misumalpană (amerindiana) 43 Maya (amerindiana) 41 Kartveliană 40 Dravidiana 40 Hmong-mien 40 Ciukoto-kamciatkiană 40 Austroneziana 35 Na-dené 35 Irocheza (amerindiana) 35 Tai-kadai 30 Eniseică 30 Eskimo-aleută 30 Algică (amerindiana) 30 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Adamczewski, Henri, Le français déchiffré. Clé du langage et des langues, Armand Colin, Paris, 1991. Adamou, Evangelia (editor), Le nom des langues. ÎI. Le patrimoine plurilingue de la Grèce

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]