34 matches
-
adică servesc pentru deplasare). Au o pereche de maxilipede (= apendice pereche care intra în alcătuirea aparatului bucal), restul toracopodelor (= apendicelor toracice) sunt uniramate (adică formate din segmente neramificate), asemănătoare între ele sau modificate. Baza picioarelor este apărată ca și la amfipode de epimerite laterale ale tergitelor (= placilor sclerotizate dorsale) segmentelor corpului. La mascul, pleopodele (= apendicele primelor cinci segmente abdominale) I și II sunt transformate în gonopode (= pleopode modificate pentru funcția genitală). Pleopodele sunt biramate (adică formate din 2 ramuri: endopoditul,orientat
Izopode () [Corola-website/Science/329458_a_330787]
-
la pești și crustacei ("Anilocra"). Există forme dulcicole ("Asellus"), de ape freatice, sau terestre ("Oniscus", "Porcellio", "Armadillidium"). Izopodele terestre au structuri speciale care le permit să respire aer atmosferic. Denumirea de izopode a fost dată în opoziție cu cea a amfipodelor, datorită faptului că izopodele au picioarele toracice identic conformate.
Izopode () [Corola-website/Science/329458_a_330787]
-
dezvoltați, iar picioarele lungi. Este aproape incapabil să zboare din cauza penelor sale moi, însă aleargă bine. Duce o viață diurnă, noaptea stând ascuns în arbori. Scoate sunete ascuțite, care se aud de la distanță. Se hrănește cu larvele nevertebratelor, viermi, melci, amfipode, păianjeni, diverse insecte (chilopode, ortoptere, blatodee, diplopode, coleoptere) și șopârle. Ponta conține doar un singur ou pe an, de mărimea celui de găină. Această specie a fost descoperită de Verreaux și Des Murs în 1860; în prezent este pe cale de
Kagu () [Corola-website/Science/331910_a_333239]
-
liniei laterale are puncte negre, mici, rotunde; pe flancuri, sunt dungulițe cafenii, longitudinale. Înotătoarele perechi sunt gălbui sau roșcate, cele neperechi violete. Înotătoarea dorsală închisă la coloare, bătând în albastru și roșu. Se hrănește cu larve de insecte (trihoptere), crustacee (amfipode, izopode), viermi, moluște, dar vânează și insecte din sbor (diptere, himenoptere, etc.), sărind din apă. Femela ajunge la maturitatea sexuală la vârsta de 3 ani, iar masculii la 2 ani. Femela depune în martie-mai 6000-7000 de icre de fiecare kg
Lipan () [Corola-website/Science/331967_a_333296]
-
deveneau foarte agresive, luptându-se între ei și cauzându-și chiar răni grave soldate cu deces. Aspretele se hrănește mai ales cu larve de insecte acvatice reofile, în primul rând cu efemeroptere, apoi plecoptere, blefariceride, trihoptere și chironomide. Oligochetele și amfipodele gamaride joacă un rol neînsemnat în hrană. În captivitate se hrănește cu efemeroptere, plecoptere și viermi ("Tubifex"). Analiza conținutului stomacului a 34 exemplare de "Romanichthys valsanicola" prinse în râul Argeș a arătat că hrana peștelui este alcătuită în proporție de
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
21,5% aparțin altor grupuri de nevertebrate: nematocere blefariceride (familia "Blephariceridae") 10%, trihoptere ("Rhyacophila nubila", "Rhyacophila" sp., "Philopotamus montanus", "Wormaldia occipitalis", "Hydropsyche pellucidula", "Hydropsyche" sp., "Stenophylax permistus", "Athripsodes sp.") 7%, chironomide (familia "Chironomidae") 5,4%. Oligochetele (familia "Lumbricidae") și crustaceele amfipode gamaride (familia "Gammaridae") au fost găsite într-un număr nesemnificativ ("Lumbricidae" 0,2%, "Gammaridae" 0,5 %). Larvele bentonice ale efemeropterelor sunt hrana principală a aspretelui. Din efemeroptere, predomină în hrana aspretelui larvele speciei "Rhithrogena semicolorata" (78%), urmată de larvele speciei
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Pe înotătoarele dorsală și anală există uneori pete întunecate mici. Se hrănește pe fundul apelor. Hrana include mai ales diverse specii de larve de insecte și insecte acvatice sau care cad în apă (plecoptere, trihoptere, chironomide), anelide, moluște, crustacee, cladocere, amfipode și izopode, dar și cu spongieri de apă dulce, briozoare, zooplancton, detritus și resturi vegetale. Mai rar se hrănește și cu icrele și puietul altor pești. Puietul se hrănesc cu zooplancton. Murgoiul bălțat atinge maturitatea sexuală în al doilea an
Murgoi bălțat () [Corola-website/Science/331528_a_332857]
-
în vegetație, trăind în grupuri. Iarna și-o petrece îngropat în adânc, încetând a se mai hrăni. Somnul pitic este un pește răpitor de temut, omnivor, bentonic. Juvenilii se hrănesc cu organisme bentonice și zooplancton, inclusiv chironomide, cladocere, ostracode, și amfipodele, insecte, inclusiv larve de efemeroptere, larve de trihoptere și plante. Adulții se hrănesc cu insecte, pești mici (porcușori, roșioară, babușcă, lin), icre de pește, moluște, crustacee, alge și plante acvatice superioare, detritus, lipitori, viermi, raci și larve de chironomide, trihoptere
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
verzuie și argintiu pe laturi și abdomen. Pe laturi se află o dungă lată cenușie-albăstruie, dispusă longitudinal, de la bot până la baza înotătoarei caudale. Peritoneul este negru. Este un pește omnivor, cu componenta animală predominantă. Se hrănește cu nevertebrate bentonice: crustacee (amfipodele și copepode), insecte acvatice, larve de insecte (perlide, efemeride), viermi și moluște, dar, de asemenea, și cu detritus organic, diatomee, alge filamentoase și alte plante acvatice. Atacă puii și icrele altor pești. Larvele și juvenili se hrănesc cu fitoplancton și
Clean dungat () [Corola-website/Science/331286_a_332615]